Știri din categoria Externe

Acasă/Știri/Externe/Trump spune că va participa „indirect” la...

Trump spune că va participa „indirect” la negocierile nucleare cu Iranul - doua rundă de discuții are loc la Geneva pe fondul tensiunilor militare din Golf

Donald Trump discută despre negocierile nucleare cu Iranul la Geneva.

Donald Trump a anunțat că va fi implicat „indirect” în noile negocieri nucleare cu Iranul, potrivit Al Jazeera. Declarația a fost făcută luni, 16 februarie 2026, la bordul aeronavei Air Force One, în ajunul celei de-a doua runde de discuții indirecte dintre Washington și Teheran, programate la Geneva.

Președintele american a subliniat importanța întâlnirilor și a descris Iranul drept „un negociator foarte dur”. Trump a sugerat că Teheranul ar fi mai dispus să ajungă la un acord, după ce, în iunie anul trecut, Statele Unite s-au alăturat Israelului într-un conflict de 12 zile și au bombardat trei situri nucleare iraniene, ceea ce a dus atunci la suspendarea negocierilor.

În paralel, ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a ajuns la Geneva, declarând că vine cu „idei reale pentru a obține un acord echitabil”, dar a avertizat că „capitularea în fața amenințărilor” nu este o opțiune. Teheranul insistă că programul său nuclear are scopuri pașnice și respinge cererea Washingtonului de a renunța complet la îmbogățirea uraniului pe teritoriul său. De asemenea, Iranul refuză extinderea negocierilor la programul său de rachete.

Discuțiile se desfășoară într-un climat tensionat. Statele Unite au trimis un al doilea portavion în regiunea Golfului, iar liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, a avertizat că orice atac ar putea declanșa un război regional. În același timp, Garda Revoluționară Islamică a desfășurat exerciții militare în Strâmtoarea Hormuz, rută strategică prin care tranzitează aproximativ o cincime din fluxurile globale de petrol.

Pe agenda tehnică se află și situația celor 440 de kilograme de uraniu îmbogățit la nivel înalt, a căror soartă este cerută de Agenția Internațională pentru Energie Atomică, condusă de Rafael Grossi. Iranul a permis acces limitat inspectorilor în unele locații, dar a restricționat alte vizite, invocând riscuri de radiații.

În timp ce diplomația avansează, mobilizarea militară de ambele părți amplifică miza negocierilor, iar rezultatul rămâne incert într-un context regional marcat de amenințări și neîncredere reciprocă.

Recomandate

Articole pe același subiect

Majid Takht-Ravanchi discută despre negocierile nucleare cu SUA.
Externe15 feb. 2026

Iranul acceptă compromisuri pentru un acord nuclear cu SUA - Ridicarea sancțiunilor, condiția esențială

Iranul se declară dispus la compromisuri pentru un nou acord nuclear cu SUA , dacă Washingtonul acceptă să discute ridicarea sancțiunilor, potrivit unui interviu acordat BBC de adjunctul ministrului iranian de Externe, Majid Takht-Ravanchi , relatează Reuters . Declarația vine într-un moment în care Teheranul și Washingtonul au reluat contactele diplomatice, după o perioadă de blocaj, iar o nouă rundă de negocieri este programată marți, la Geneva. Oficialul iranian a confirmat că discuțiile inițiale, desfășurate la începutul lunii februarie în Oman, au evoluat „mai mult sau mai puțin într-o direcție pozitivă”, însă a avertizat că este prea devreme pentru concluzii. La întâlnirea din Elveția sunt așteptați emisari americani, între care Steve Witkoff și Jared Kushner , cu medierea reprezentanților Omanului. Ce oferă Iranul și ce refuză Teheranul afirmă că este pregătit să negocieze limitări ale programului nuclear în schimbul ridicării sancțiunilor financiare. Șeful programului atomic iranian a sugerat chiar posibilitatea diluării uraniului îmbogățit la nivel înalt, dacă toate sancțiunile economice vor fi eliminate. Totuși, poziția Iranului rămâne fermă în două puncte esențiale: nu acceptă condiția de îmbogățire zero a uraniului; refuză includerea programului de rachete în negocieri. Washingtonul consideră că îmbogățirea uraniului pe teritoriul Iranului poate deschide calea către dezvoltarea armelor nucleare, acuzație respinsă constant de autoritățile de la Teheran. Contextul tensionat al negocierilor Acordul nuclear din 2015, cunoscut drept Planul Comun și Cuprinzător de Acțiune, a fost abandonat de Statele Unite în primul mandat al fostului președinte Donald Trump. Înțelegerea prevedea ridicarea treptată a sancțiunilor în schimbul limitării programului nuclear iranian pentru a preveni obținerea bombei atomice. Reluarea negocierilor are loc pe fondul unor tensiuni regionale persistente și al presiunilor economice resimțite de Iran. Deznodământul rundei de la Geneva ar putea indica dacă există un teren comun real sau dacă divergențele privind nivelul îmbogățirii uraniului vor bloca din nou procesul diplomatic. [...]

Reza Pahlavi discută despre intervenția militară în Iran la o conferință.
Externe14 feb. 2026

Fiul ultimului șah al Iranului cere intervenția SUA - Pahlavi: „Ar salva vieți”

Reza Pahlavi cere intervenția militară a SUA în Iran , susținând că un atac ar putea grăbi prăbușirea regimului de la Teheran. Potrivit Reuters , fiul ultimului șah al Iranului a făcut declarațiile la Conferința de Securitate de la München, unde oficialii guvernului iranian nu au fost invitați. Pahlavi, lider al opoziției iraniene în exil, a afirmat că există semne că regimul este aproape de colaps și că o intervenție americană ar putea „salva vieți” și accelera căderea conducerii clericale. El a îndemnat administrația președintelui Donald Trump să nu prelungească negocierile privind un nou acord nuclear cu Teheranul. „Este doar o chestiune de timp”, a declarat Pahlavi, adăugând că populația iraniană ar putea reveni în stradă dacă presiunea externă ar crește. Declarațiile vin după reprimarea violentă a protestelor declanșate la finalul lunii decembrie, în urma dificultăților economice. Negocieri și opțiuni militare Administrația Trump poartă discuții cu Iranul pentru un posibil acord nuclear, iar săptămâna trecută au avut loc întâlniri diplomatice în Oman . Alte runde de negocieri sunt așteptate în perioada următoare. Totuși, doi oficiali americani au declarat pentru Reuters, sub protecția anonimatului, că armata SUA se pregătește pentru eventualitatea unei operațiuni militare care ar putea dura mai multe săptămâni, dacă președintele ar decide lansarea unui atac. Trump a declarat vineri că Iranul s-a arătat dificil în negocieri și a sugerat că este necesară o abordare mai dură pentru a rezolva impasul. Opoziția iraniană rămâne fragmentată, iar sprijinul intern pentru Pahlavi este dificil de evaluat. Într-un interviu anterior acordat Reuters, Trump și-a exprimat scepticismul cu privire la amploarea susținerii de care acesta ar beneficia în Iran. [...]

Donald Trump discutând despre schimbarea de regim în Iran și implicațiile internaționale.
Externe14 feb. 2026

Trump despre Iran - „O schimbare de regim ar fi cel mai bun lucru care s-ar putea întâmpla”

Donald Trump susține că o schimbare de regim în Iran „ar fi cel mai bun lucru care s-ar putea întâmpla” , în contextul în care administrația americană analizează opțiuni suplimentare de presiune asupra Teheranului. Potrivit Euronews , declarația a fost făcută vineri, după ce liderul de la Casa Albă a confirmat trimiterea unui al doilea grup de portavioane în Orientul Mijlociu. Întrebat despre posibilitatea înlăturării conducerii clericale islamice din Iran, Trump a răspuns că „pare că acesta ar fi cel mai bun lucru care s-ar putea întâmpla”, adăugând că regimul de la Teheran vorbește de „47 de ani” fără rezultate. Deși în ultimele săptămâni a indicat că obiectivul principal este limitarea programului nuclear iranian, președintele american a sugerat că acesta reprezintă doar o parte din solicitările Washingtonului. Declarațiile vin după întâlnirea de la Washington cu premierul israelian Benjamin Netanyahu , care a cerut ca orice eventual acord să includă oprirea sprijinului iranian pentru Hamas și Hezbollah, precum și limitarea dezvoltării rachetelor balistice. Trump a afirmat că neutralizarea programului nuclear ar fi „cea mai mică parte a misiunii”. În paralel, secretarul de stat Marco Rubio a avertizat recent că o eventuală schimbare de putere în Iran ar necesita „o analiză atentă”, subliniind că este vorba despre un regim stabilit de mult timp. Președintele american a anunțat că portavionul USS Gerald R. Ford va fi redislocat din Marea Caraibelor în Orientul Mijlociu pentru a se alătura forțelor deja concentrate în regiune. El a precizat că, în lipsa unui acord cu Teheranul, prezența militară suplimentară ar putea deveni necesară. Între timp, statele arabe din Golf avertizează că orice intervenție militară ar putea escalada într-un conflict regional extins, într-un context deja tensionat după războiul dintre Israel și Hamas. În Iran, autoritățile se confruntă cu presiuni interne sporite, inclusiv ceremonii de doliu organizate după reprimarea protestelor recente. [...]

Benjamin Netanyahu discutând despre programul nuclear iranian la Ierusalim.
Externe15 feb. 2026

Netanyahu vrea eliminarea totală a capacității de îmbogățire a Iranului - Cere ca materialul îmbogățit să părăsească țara

Benjamin Netanyahu spune că un acord SUA-Iran trebuie să demonteze infrastructura nucleară , potrivit Reuters . Premierul israelian a declarat duminică, la Ierusalim, că i-a transmis săptămâna trecută președintelui american Donald Trump că nu este suficientă oprirea îmbogățirii uraniului, ci este necesară eliminarea capacității care o face posibilă. Declarațiile au fost făcute la conferința anuală a Conference of Presidents of Major American Jewish Organizations, în contextul în care o a doua rundă de discuții între Statele Unite și Iran este programată pentru săptămâna aceasta. Reuters notează că Iranul urmărește un acord nuclear cu SUA care să aducă beneficii economice ambelor părți, potrivit unei relatări atribuite unui diplomat iranian. „Nu trebuie să existe nicio capacitate de îmbogățire, nu oprirea procesului de îmbogățire, ci demontarea echipamentelor și a infrastructurii care îți permit să îmbogățești de la bun început”, a spus Netanyahu. Netanyahu a adăugat că este sceptic în privința unui acord și a insistat ca materialul îmbogățit să părăsească Iranul. Negocierile dintre Washington și Teheran au fost reluate la începutul acestei luni, pe fondul eforturilor de a gestiona disputa de decenii privind programul nuclear iranian și de a evita o nouă confruntare militară. Potrivit Reuters, SUA au trimis un al doilea portavion în regiune și se pregătesc pentru posibilitatea unei campanii militare susținute dacă discuțiile eșuează, conform unor oficiali americani citați de agenție. Separat, premierul israelian a vorbit și despre Gaza , afirmând că Israelul mai are de „încheiat treaba” privind distrugerea tunelurilor. El a spus că au fost deja demontați 150 km dintr-un total estimat la 500 km. Totodată, Netanyahu a declarat că își propune ca Israelul să elimine treptat, în următorii 10 ani, componenta financiară a ajutorului militar american, după expirarea actualului acord pe 10 ani în 2028, care prevede 3,8 miliarde de dolari anual, cheltuiți în mare parte în Statele Unite pe echipamente. [...]

Vladimir Medinski discutând despre negocierile de pace la Geneva.
Externe14 feb. 2026

Consilierul lui Putin, Vladimir Medinski, conduce delegația rusă la Geneva - Schimbare față de runda anterioară de negocieri de la Abu Dhabi

Volodimir Zelenski spune că SUA cer prea des concesii Ucrainei , în contextul negocierilor de pace mediate de Washington, potrivit AGERPRES , care citează Reuters. Declarațiile au fost făcute sâmbătă, 14 februarie, la Conferința de Securitate de la Munchen, cu câteva zile înaintea unor discuții programate la Geneva. Zelenski a spus că speră ca întâlnirile trilaterale de săptămâna viitoare să fie „serioase” și „substanțiale”, dar a indicat o problemă de fond în modul în care se conturează agenda: în percepția sa, se discută prea mult despre concesii din partea Kievului și insuficient despre concesii din partea Moscovei. În același discurs, el a descris situația ca pe o conversație în care părțile par să vorbească „despre lucruri complet diferite”. Pe linia presiunii americane, liderul ucrainean a afirmat că simte „puțină” presiune din partea președintelui SUA, Donald Trump , după ce acesta declarase vineri că Zelenski nu ar trebui să rateze „oportunitatea” de a face pace în curând. În lectura Kievului, această insistență riscă să se traducă într-o așteptare repetată ca Ucraina să accepte compromisuri, fără o cerință comparabilă adresată Rusiei, ceea ce ar putea afecta echilibrul negocierilor și, implicit, rezultatul lor. În pofida criticilor, Zelenski a subliniat că își dorește ca SUA să rămână implicate în proces și a reluat ideea că Europa este în prezent marginalizată, dar ar trebui să aibă un rol mai important. El a amintit și o preocupare mai veche: apropierea alegerilor de la jumătatea mandatului pentru Congresul SUA ar putea împinge administrația americană spre teme interne după vara acestui an, cu efecte asupra continuității efortului diplomatic. Negocierile vin după două runde recente de convorbiri mediate de SUA la Abu Dhabi, descrise de ambele părți drept constructive, însă fără progrese majore. Pentru reuniunea de la Geneva, Rusia a anunțat că delegația va fi condusă de Vladimir Medinski, consilier al lui Vladimir Putin , în locul șefului informațiilor militare Igor Kostiukov, care a condus echipa rusă la Abu Dhabi; surse ucrainene l-au criticat anterior pe Medinski, acuzându-l că evită discuțiile de substanță. [...]

Donald Trump susține un discurs despre politica America First la un eveniment.
Externe14 feb. 2026

Analiză Focaldata: Lumea se aliniază tot mai mult cu China - SUA pierde aliați sub Trump

Analiza voturilor din ONU arată că SUA se îndepărtează de aliați, iar centrul de greutate geopolitic se mută spre China , pe fondul revenirii lui Donald Trump la Casa Albă. Potrivit unei analize publicate de The Guardian , care citează raportul Focaldata – „Mapping the New Geopolitical Axis” , agenda „America First” a accelerat realinierea diplomatică globală în favoarea Beijingului. Studiul Focaldata analizează voturile din Adunarea Generală a ONU ca indicator al alinierii geopolitice. Țările care votează constant în același sens sunt considerate apropiate strategic. Concluzia cercetării: numărul statelor puternic aliniate cu Washingtonul a scăzut dramatic, de la 46 în perioadele Obama și Biden la doar șapte în actualul mandat Trump. În schimb, blocul de 73 de țări apropiate de China a rămas stabil. Europa se îndepărtează de Washington Printre cele mai semnificative schimbări de vot se află aliați tradiționali ai SUA precum Canada, Germania, Marea Britanie, Japonia și Coreea de Sud. Raportul arată că alinierea Regatului Unit la pozițiile americane este la cel mai scăzut nivel de la începutul măsurătorilor. Un moment de ruptură a fost votul din februarie 2025 privind războiul din Ucraina, când SUA au votat împotriva unei rezoluții de condamnare a Rusiei, alături de Moscova, Belarus și Coreea de Nord. De asemenea, Washingtonul a respins rezoluții privind Gaza, mediul, sănătatea și migrația, unde majoritatea statelor occidentale au votat diferit. China își consolidează influența Potrivit analizei Focaldata, economia cumulată a țărilor apropiate de China depășește în prezent pe cea a statelor ferm aliniate SUA. Economiile cu cea mai rapidă creștere – din Asia, Africa și America Latină – tind să graviteze mai aproape de Beijing. Autorii raportului compară influența americană cu un „turn Jenga”, dependent de un bloc european tot mai fragil, în timp ce rețeaua Chinei este mai difuză și mai rezilientă. Concluzia indică o tendință structurală: centrul de greutate geopolitic global s-ar putea muta oficial în zona de influență a Chinei până la finalul anilor 2030, dacă actualele evoluții continuă. [...]