Știri
Știri din categoria Legistație
Proiectul „anti-ONG” votat în Senat riscă să blocheze finanțarea și să aducă sancțiuni dure pentru organizații, prin obligarea publicării identității donatorilor peste un prag de 5.000 de lei, sub amenințarea suspendării activității și a dizolvării, potrivit News. Comunitatea Declic spune că a strâns peste 30.000 de semnături în câteva zile și cere Camerei Deputaților să respingă proiectul.
Inițiativa legislativă L233/2026, inițiată de 55 de parlamentari AUR și adoptată în Senat cu sprijinul PSD, ar impune asociațiilor și fundațiilor să declare public identitatea finanțatorilor care au contribuit cu peste 5.000 de lei.
Pentru neconformare, proiectul prevede o escaladare a sancțiunilor:
Declic susține că publicarea numelor donatorilor ar putea expune persoane care sprijină ONG-uri active în domenii sensibile (de exemplu, anticorupție, protecția mediului sau egalitate de gen), iar scopul real ar fi descurajarea și intimidarea.
„Scopul acestei legi nu este transparenţa. Este intimidarea”, a declarat Alexandru Haiduc, coordonatorul campaniei Declic „Respingeţi legea anti-ONG!”.
În același registru, organizația „Salvați Copiii” România avertizează că efectul „cel mai semnificativ” nu ar fi creșterea transparenței fiscale (care „există deja”), ci descurajarea finanțării, intimidarea donatorilor, stigmatizarea ONG-urilor și o încărcare administrativă „abuzivă și disproporționată”. Organizația mai susține că măsura ar afecta direct capacitatea de a furniza servicii esențiale copiilor vulnerabili și familiilor în dificultate și ar putea expune România la „un risc real de procedură de infringement” (procedură UE pentru încălcarea dreptului european).
Potrivit informațiilor din articol, proiectul a trecut de Senat în pofida mai multor avize negative, inclusiv de la Consiliul Legislativ, Consiliul Economic și Social și Comisia pentru Drepturile Omului din Senat, în timp ce Comisia juridică a Senatului a dat raport favorabil.
Legea urmează să ajungă la Camera Deputaților, care este for decizional în acest caz. Președintele Nicușor Dan a criticat proiectul, apreciind că ar inhiba sprijinul cetățenilor pentru ONG-uri și că prevederile privind publicarea identității finanțatorilor și dizolvarea de drept sunt disproporționate; el a sugerat invitarea organizațiilor reprezentative ale societății civile la dezbaterile din Camera decizională. USR a anunțat că a votat împotrivă, iar AUR a transmis că proiectul ar fi „un prim pas important pentru creșterea transparenței”.
Recomandate
Senatul a adoptat un proiect care mută publicitatea vânzărilor din insolvență și în online , prin introducerea unei platforme electronice unice pentru anunțurile de vânzare, pe lângă publicarea în ziare, potrivit news.ro . Inițiativa, depusă de senatorul AUR Nicolae Vlahu, a trecut cu 69 de voturi „pentru” și intră acum în dezbaterea Camerei Deputaților, care este for decizional. Miza practică a proiectului este extinderea accesului la informații despre bunurile valorificate în insolvență (active scoase la vânzare), astfel încât atât cetățenii, cât și mediul de afaceri să poată găsi mai ușor anunțurile și condițiile de vânzare. Ce se schimbă în procedura de publicitate a vânzărilor Conform comunicatului AUR citat de publicație, proiectul propune ca anunțurile de vânzare să fie publicate: într-un ziar de largă circulație (ca în legislația actuală); și pe o platformă electronică unică, accesibilă tuturor celor interesați. În plenul Senatului, Nicolae Vlahu a argumentat că soluția exclusivă a publicării în presă tipărită nu mai reflectă modul actual de căutare a informațiilor și că publicarea online ar crește vizibilitatea activelor scoase la vânzare. De ce contează pentru creditori și piață Inițiatorul susține că o expunere mai largă a bunurilor ar putea atrage mai mulți cumpărători și ar crește concurența la licitații, ceea ce ar crea premisele obținerii unui preț mai bun pentru activele vândute în insolvență. Potrivit senatorului, proiectul urmărește trei obiective: creșterea transparenței, facilitarea accesului la informație și valorificarea bunurilor la un preț cât mai apropiat de valoarea reală, prin creșterea concurenței. Ce urmează După votul din Senat, propunerea legislativă urmează să fie dezbătută de Camera Deputaților , care are decizia finală asupra adoptării. Sursa nu oferă detalii despre calendarul dezbaterilor sau despre modul concret de implementare a platformei electronice. [...]
Senatul a votat interzicerea folosirii țigărilor electronice și a dispozitivelor de încălzire a tutunului în mai multe spații publice , iar dacă proiectul trece și de Camera Deputaților , regulile de „fumat” în România se vor extinde semnificativ, cu efect direct asupra utilizatorilor și operatorilor din HoReCa. Informațiile apar în Gadget . Proiectul adoptat de Senat interzice utilizarea: țigaretelor electronice; flacoanelor de reumplere pentru țigaretele electronice; dispozitivelor electronice pentru încălzirea tutunului; produselor destinate inhalării fără ardere din înlocuitori de tutun. Interdicția ar urma să se aplice în spațiile publice închise , în mijloacele de transport în comun și la locurile de joacă pentru copii . Ce se schimbă în legislație și de ce contează Inițiativa modifică și completează Legea nr. 349/2002 privind prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun. Potrivit inițiatorilor, obiectivul este interzicerea totală a fumatului, indiferent de tipul de dispozitiv folosit , în toate spațiile închise și acoperite de folosință colectivă. Pentru consumatori, miza este extinderea explicită a restricțiilor și la „vapat” (folosirea țigărilor electronice) și la dispozitivele de încălzire a tutunului, cu risc de amendă dacă regulile sunt încălcate. Pentru companii, în special în zona ospitalității și a transportului, schimbarea înseamnă reguli mai stricte de aplicat și de controlat în spațiile administrate. Ce urmează Ca propunerea să devină lege, este necesară adoptarea și de Camera Deputaților , care este for decizional, mai notează publicația, citând ca sursă g4media.ro. [...]
Președintele Nicușor Dan a cerut reexaminarea unei legi care schimbă regulile pentru cercetarea publică , invocând riscul unor neclarități de aplicare și posibile probleme de constituționalitate ce pot bloca sau distorsiona implementarea noilor prevederi în institutele naționale de cercetare-dezvoltare, potrivit G4Media . Șeful statului a trimis Parlamentului spre reexaminare Legea pentru completarea Ordonanței Guvernului 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică și pentru modificarea și completarea Legii 183/2024 privind statutul personalului de cercetare, dezvoltare și inovare, a anunțat Administrația Prezidențială, informație transmisă de Agerpres. Neclaritate legislativă: trimiterea la Legea 51/1991 poate „goli” modificarea de conținut În cererea adresată președintelui Senatului, Mircea Abrudean, Nicușor Dan arată că, în procedura parlamentară, a fost solicitat avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) , care a propus înlocuirea sintagmei „în cadrul instituțiilor cu atribuții în domeniul securității naționale” cu „în cadrul instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale”, inclusiv prin modificări corelative în Legea 183/2024. Motivația CSAT, redată în cerere, ține de faptul că Legea 51/1991 privind securitatea națională nu menționează Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) între organele de stat cu atribuții în domeniul securității naționale, în timp ce Legea 92/1996 prevede că STS „face parte din sistemul național de apărare”. Președintele susține că, deși propunerea CSAT a fost preluată prin amendamente, în forma finală trimisă la promulgare a rămas o trimitere la Legea 51/1991 în textul privind modificarea art. 4 alin. (2) din Legea 183/2024. În această configurație, introducerea sintagmei „apărării și ordinii publice” ar putea deveni „lipsită de sens și finalitate”, deoarece Legea 51/1991 stabilește doar instituții din zona securității naționale, nu și a apărării naționale și ordinii publice. În plus, această formulare ar putea face ca prevederea să nu fie aplicabilă STS, deși acesta desfășoară activitate de cercetare în structuri de tip „nucleu de cercetare” — exact argumentul care a stat la baza propunerii CSAT. Nicușor Dan cere, în consecință, eliminarea sintagmei care leagă textul de Legea 51/1991, pentru a rămâne formularea generală „în cadrul instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale”. Posibilă problemă de bicameralism: reguli noi pentru șefii INCD introduse în Camera decizională Al doilea motiv invocat vizează modul în care au fost introduse modificări substanțiale în Camera Deputaților (cameră decizională). Președintele arată că au fost adoptate amendamente care introduc în Legea 183/2024 șase articole noi (art. 17^1 – 17^6), ce reglementează detaliat concursul public pentru ocuparea funcției de director general la institutele naționale de cercetare-dezvoltare (INCD). Potrivit cererii, noile articole stabilesc, între altele: instituția publică responsabilă cu organizarea concursului (ministerul de resort, ca organ coordonator al INCD) și forma de publicitate a concursului; condițiile de participare, criteriile de evaluare și etapele concursului; participarea observatorilor în timpul interviului; obligația încheierii contractului de management în maximum 15 zile lucrătoare de la ordinul de numire; includerea în indicatorii de performanță a unor elemente precum valoarea fondurilor europene atrase, impactul socio-economic al valorificării rezultatelor activității de cercetare-dezvoltare-inovare (CDI) și parteneriatele cu industria; obligația directorului general de a publica anual venitul net pe site-ul INCD; obligația obținerii avizului ORNISS în 30 de zile de la numire, cu revocarea ordinului de numire dacă avizul nu este obținut. Tot în Camera Deputaților ar fi fost introdus un articol distinct (art. III) care prevede actualizarea, în 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, a metodologiei de concurs aprobate prin HG 576/2016. Nicușor Dan susține că, din analiza parcursului legislativ și compararea formelor succesive ale proiectului, legea transmisă la promulgare ar contraveni prevederilor constituționale privind principiul bicameralismului (art. 61 alin. (2) și art. 75), motiv pentru care solicită reanalizarea de către Parlament. Ce urmează Reexaminarea în Parlament redeschide discuția asupra textului, cu miza de a corecta formulările care pot limita aplicarea (inclusiv în raport cu STS) și de a clarifica dacă modificările ample introduse în Camera decizională respectă regulile constituționale ale procedurii legislative. Textul sursă nu precizează un calendar pentru reluarea dezbaterilor. [...]
Un proiect de modificare a Codului rutier ar restricționa șoferii începători de la mașini „prea puternice” în primii doi ani , ceea ce ar putea schimba regulile de utilizare pentru o parte din parcul auto și ar adăuga obligații de conformare pentru șoferi și angajatori, potrivit Profit . Proiectul a primit propunere de adoptare la Camera Deputaților și urmează să ajungă la vot în Parlament. Inițiativa vizează modificarea Codului rutier (OUG 195/2002) astfel încât conducătorii auto cu mai puțin de 2 ani de experiență să nu mai poată conduce vehicule care depășesc o anumită limită tehnică. Camera Deputaților are decizia finală. Pragul tehnic: raport putere/masă, nu „cai putere” Limita nu este definită ca o valoare fixă de putere a motorului sau ca o capacitate cilindrică, ci printr-un criteriu numit raport putere/masă (puterea raportată la greutatea mașinii). Concret, sunt vizate autovehiculele care depășesc 0,075 kW/kg , criteriu care poate include și vehicule relativ ușoare, dar cu motoare performante. În forma prezentată, regula ar putea produce efecte diferite față de o limitare clasică „după cai putere”, tocmai pentru că ia în calcul greutatea vehiculului. Excepții și condiții: supraveghere sau utilizare profesională Cea mai importantă modificare din proiect se aplică șoferilor cu mai puțin de 2 ani de experiență, cu două excepții menționate: dacă în mașină se află un șofer experimentat, cu cel puțin 10 ani de experiență , care îl supraveghează și îl ghidează (nu doar ca pasager); dacă mașina este folosită în scop profesional , în baza unui contract de muncă sau a altei forme legale, iar acest lucru poate fi dovedit oficial. Sancțiuni și stadiul legislativ Proiectul a fost analizat în comisiile parlamentare, cu participarea reprezentanților Poliției Române, și a primit raport de adoptare cu amendamente. Sunt menționate și clarificări privind sancțiunile: șoferii începători care încalcă regula ar urma să fie amendați, inclusiv în situația în care depășesc ușor limita permisă. Documentul legislativ este disponibil pe site-ul Camerei Deputaților, la pagina proiectului: Camera Deputaților . [...]
CCR a validat recoltarea a câte 859 de urși în 2026 și 2027 și a respins obiecțiile Președintelui , consolidând marja Parlamentului de a legifera atât în gestionarea faunei strict protejate, cât și în regimul ariilor naturale protejate, potrivit Mediafax . Curtea Constituțională , cu majoritate de voturi, a respins obiecția de neconstituționalitate formulată de președintele Nicușor Dan privind legea care modifică OUG nr. 81/2021 (intervenția imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor de urs brun asupra persoanelor și bunurilor). Judecătorii constituționali au constatat că actul normativ este constituțional în raport cu criticile formulate. Ce înseamnă decizia pentru gestionarea urșilor: cote validate și „suveranitatea” Parlamentului CCR a stabilit că aprobarea recoltării, pentru anii 2026 și 2027, a unui număr de câte 859 de exemplare de urs brun (nivel de prevenție la nivel național) și a 110 exemplare (nivel de intervenție la nivel național) nu contravine mai multor articole din Constituție invocate în sesizare, inclusiv celor privind statul de drept, separația puterilor, dreptul la un mediu sănătos și prioritatea dreptului UE, prin raportare la Directiva Habitate (92/43/CEE) . În motivarea sintetizată în material, Curtea reține că Directiva Habitate permite statelor membre, în anumite condiții, derogări de la interdicția capturării sau eliminării unor specii strict protejate (inclusiv ursul brun), cu condiția menținerii populației într-o „stare de conservare favorabilă”. CCR arată că legea a fost elaborată „pe baza unor date științifice detaliate” din care ar rezulta că populația de urs brun este „excesiv de numeroasă” și că soluțiile alternative pentru protejarea siguranței populației nu sunt suficiente. Totodată, Curtea a respins și critica privind separația puterilor, concluzionând că, în acest cadru, se aplică „principiul suveranității legislative a Parlamentului”, legea neavând caracter individual, ci aplicându-se unui număr nedeterminat de persoane implicate în procedurile prevăzute de OUG nr. 81/2021. CCR mai notează că pretinsa lipsă de calitate a legii, invocată prin absența unei sancțiuni explicite pentru interzicerea recoltării femelelor însoțite de pui sub 2 ani, nu poate fi reținută, întrucât textul se coroborează cu Legea vânătorii nr. 407/2006. Arii naturale protejate: CCR spune că legea nu dă o atribuție nouă CSAT Într-o a doua obiecție, președintele a contestat legea care completează OUG nr. 57/2007 (regimul ariilor naturale protejate) și modifică Legea nr. 292/2018 (evaluarea impactului anumitor proiecte asupra mediului). CCR a respins sesizarea ca neîntemeiată și a declarat constituționale dispozițiile art. I și art. II, precum și legea în ansamblu. Pe criticile de procedură, Curtea a reținut că diferențele dintre forma examinată de Senat și cea adoptată de Camera Deputaților nu încalcă principiul bicameralismului și că a fost respectată obligația solicitării avizului Consiliului Legislativ. Pe fond, CCR a făcut două delimitări cu efect practic: Art. I vizează exclusiv ariile naturale protejate de interes național și o excepție privind modificarea limitelor acestora, nu siturile „Natura 2000”, astfel că Directiva Habitate și, implicit, argumentele legate de prioritatea dreptului UE nu sunt considerate incidente pentru această parte. Art. II, care condiționează desemnarea proiectelor strategice exceptate de la anumite exigențe de mediu de hotărâri ale CSAT, este văzut ca un „just echilibru” între protecția mediului și securitatea națională/capacitatea de reacție la urgențe. CCR mai arată că art. II „nu reglementează o nouă atribuție” pentru CSAT, ci doar concretizează, în domeniul protecției mediului, atribuțiile deja prevăzute de Legea nr. 415/2002, în legătură cu apărarea și securitatea națională și răspunsul la situații de urgență. Ce urmează Ambele decizii ale CCR sunt definitive și general obligatorii, ceea ce înseamnă că legile contestate pot fi promulgate și aplicate în forma validată de Curte. Pentru detaliile oficiale ale Curții privind cele două hotărâri, comunicările sunt publicate la CCR și CCR . [...]
Senatul a votat eliminarea amenzilor pentru șoferii care nu au asupra lor permisul sau talonul , dacă polițistul poate verifica rapid datele în bazele oficiale, potrivit Mediafax . Miza este una de reglementare și aplicare: sancțiunea ar dispărea în situațiile în care obligația de „prezentare” poate fi îndeplinită prin verificare digitală. Inițiativa legislativă a fost depusă în aprilie de deputatul USR Alexandru Dimitriu și urmărește modificarea și completarea Codului rutier. Argumentul central invocat este că, în condițiile digitalizării verificărilor folosite de Poliția Rutieră, amendarea pentru lipsa fizică a documentelor devine „depășită și lipsită de utilitate”. „Dacă ai permis valabil și mașina este înmatriculată legal, polițistul poate verifica aceste informații în câteva secunde, direct în bazele de date. Cu toate acestea, până acum puteai primi o amendă de câteva sute de lei doar pentru că nu aveai documentele asupra ta”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de Dimitriu. Ce schimbă proiectul în Codul rutier Textul adoptat de Senat prevede că obligația de prezentare a documentelor este considerată îndeplinită: dacă datele aferente permisului de conducere și certificatului de înmatriculare pot fi verificate de polițistul rutier prin accesarea bazelor de date oficiale. Cine a susținut proiectul și ce urmează Dimitriu afirmă că proiectul a fost votat de senatori „din aproape toate grupurile parlamentare”, iar PSD ar fi fost singurul partid care a considerat că amenda trebuie păstrată. Următorul pas este Camera Deputaților , care este for decizional: proiectul va intra în comisiile de specialitate și apoi la votul final, înainte de a putea deveni lege. [...]
