Știri
Știri din categoria Legistație
AUR propune prelungirea termenului pentru tranzacțiile imobiliare cu TVA de 9%, astfel încât cumpărătorii eligibili blocați de indisponibilitatea sistemelor ANCPI să nu piardă facilitatea fiscală, potrivit Economedia.
Inițiativa legislativă vizează persoanele care îndeplinesc condițiile pentru achiziția unei locuințe cu TVA redusă de 9%, dar nu pot încheia tranzacțiile până la 31 iulie 2026 din cauza blocării sistemelor informatice ale Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), conform informațiilor transmise de Agerpres.
Proiectul AUR stabilește că livrarea locuințelor și autentificarea contractelor de vânzare-cumpărare ar putea fi finalizate într-un termen suplimentar de cel mult 30 de zile calendaristice de la reluarea integrală, la nivel național, a sistemelor informatice necesare:
Potrivit unui comunicat al AUR, proiectul a fost inițiat de senatorii Niculina Stelea și Laurențiu Plăeșu și a fost elaborat în contextul atacului cibernetic anunțat de ANCPI la 15 iulie 2026, care a dus la indisponibilizarea sistemelor informatice ale instituției, inclusiv a aplicației e-Terra.
AUR susține că atacul a avut loc cu aproximativ două săptămâni înainte de expirarea termenului-limită până la care tranzacțiile eligibile trebuie finalizate pentru aplicarea cotei reduse de TVA, ceea ce ar putea crea un blocaj administrativ cu efect direct asupra închiderii tranzacțiilor.
Recomandate
Un amendament PSD care extinde sancțiuni și asupra deciziilor definitive anterioare riscă să blocheze reforma ANI și să pună presiune pe jalonul din PNRR de 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) , potrivit HotNews . Comisia juridică a Camerei Deputaților a aprobat luni amendamentul, cu voturile PSD, AUR, UPR și SOS, în timp ce USR a votat împotrivă, iar PNL s-a abținut sau a votat împotrivă. Ce schimbă amendamentul și de ce contează pentru PNRR Miza principală este introducerea unor norme tranzitorii care ar face ca pierderea funcției sau a mandatului să opereze automat și pentru persoane găsite definitiv în incompatibilitate sau conflict de interese înainte de intrarea în vigoare a noii legi, dacă nu s-a împlinit termenul de 3 ani al interdicției. Textul aprobat în comisie prevede, în esență, că: pentru cei cu decizii definitive anterioare intrării în vigoare a legii, mandatul/funcția încetează „de drept” la 30 de zile de la intrarea în vigoare, dacă interdicția de 3 ani nu s-a împlinit; pentru cei cu decizii definitive ulterioare intrării în vigoare, mandatul încetează la data rămânerii definitive a raportului/hotărârii. USR și PNL au avertizat în comisie că această abordare poate ridica probleme de constituționalitate, invocând principiul potrivit căruia legea dispune numai pentru viitor (cu excepțiile prevăzute de Constituție). În logica lor, riscul este ca o eventuală contestare să întârzie sau să blocheze adoptarea unei legi considerate jalon în PNRR. Guvernul a indicat, conform articolului, că dacă legea nu este publicată în Monitorul Oficial până la 31 august , România ar pierde banii aferenți jalonului: 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) . Efecte politice și operaționale: cazuri care pot fi atinse imediat HotNews notează că într-o astfel de situație se află și primarul Timișoarei, Dominic Fritz (USR), după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit în iunie 2026 că acesta este în conflict de interese, într-un dosar deschis de Agenția Națională de Integritate. Contextul este detaliat într-un material anterior al publicației, disponibil aici: HotNews . În comisie, criticii amendamentului au susținut că introducerea sancțiunii cu aplicare asupra unor situații deja tranșate definitiv echivalează cu adăugarea unei sancțiuni noi pentru fapte anterioare, ceea ce ar vulnerabiliza legea la Curtea Constituțională. „Schimb” de voturi PSD–AUR în comisie În același pachet de dezbateri, AUR a reușit să treacă, cu voturile PSD, un amendament care extinde obligația depunerii declarațiilor de avere și către partenerii demnitarilor, nu doar către soți. Detaliile sunt prezentate separat de HotNews: HotNews . Ce urmează Proiectul de modificare a legii ANI a primit aviz favorabil în Comisia juridică și urma să intre luni seară la vot în plenul Camerei Deputaților. În paralel, după respingerea anterioară din Senat a legii-jalon, PNL și USR au depus un nou proiect, aflat în dezbatere, care nu include prevederea PSD privind aplicarea asupra deciziilor definitive anterioare intrării în vigoare. [...]
ANAF a înăsprit și standardizat procedura prin care poate muta datoriile fiscale ale unei firme în sarcina administratorilor sau asociaților , odată cu intrarea în vigoare a OpANAF nr. 1163/2026, potrivit HotNews . Noile reguli se aplică din 14 octombrie 2026, inclusiv dosarelor aflate deja în derulare, cu mențiunea că actele întocmite valabil anterior rămân menținute. Ordinul aprobă o nouă procedură de atragere a răspunderii solidare, reglementată de art. 25 și 26 din Codul de procedură fiscală (Legea nr. 207/2015) , și abrogă vechiul OpANAF nr. 127/2014. Miza practică: datoriile fiscale ale societății debitoare pot fi imputate direct patrimoniului personal al administratorilor, asociaților sau altor persoane considerate responsabile. Ce se schimbă în procedură: audiere obligatorie și motivare „pe persoană” Una dintre schimbările cu impact direct este obligativitatea audierii prealabile . Înainte de emiterea deciziei de atragere a răspunderii solidare, organul fiscal trebuie să asigure persoanei vizate dreptul la audiere, inclusiv posibilitatea de a transmite un punct de vedere scris și de a depune probe în apărare. Decizia finală trebuie să includă analiza argumentelor prezentate la audiere. A doua modificare majoră vizează motivarea individuală și demonstrarea legăturii de cauzalitate . Organul fiscal nu mai poate invoca generic insolvabilitatea societății: decizia trebuie emisă distinct pentru fiecare persoană vizată și trebuie să arate explicit legătura dintre acțiunile sau omisiunile acesteia (de exemplu, reaua-credință, ascunderea de active, înstrăinarea patrimoniului) și neplata obligațiilor fiscale. Formulare unitare și decizie cu rol de titlu de creanță Ordinul introduce și formulare standardizate pentru actele procedurale, între care: înștiințarea privind audierea persoanei vizate; referatul justificativ întocmit de organul fiscal; decizia de atragere a răspunderii solidare, care constituie titlu de creanță și stabilește termenul de plată și căile de atac. În practică, noua procedură ridică nivelul de formalizare al dosarelor și impune ANAF să documenteze mai precis, pentru fiecare persoană, de ce consideră că există răspundere solidară și în ce constă contribuția la neplata datoriilor. (Materialul HotNews menționează că a fost realizat cu sprijinul consultantului fiscal Adrian Bența.) [...]
Guvernul prelungește până la 25 martie 2027 termenul pentru actualizarea codurilor CAEN , astfel încât firmele să nu fie blocate de o procedură administrativă și să poată folosi în paralel vechile și noile coduri în perioada de tranziție, potrivit Economica . Decizia vizează modificarea hotărârii de guvern care stabilește tranziția la CAEN Rev. 3 (noua versiune a clasificării activităților economice). Ministrul Radu Miruță Darău a explicat, într-o postare pe Facebook, că prelungirea este necesară deoarece ritmul de actualizare a fost redus: până la 25 septembrie, doar 37,24% dintre profesioniștii care trebuie să facă schimbarea își preschimbaseră obiectul de activitate conform CAEN Rev. 3, potrivit datelor ONRC. Ce se schimbă pentru companii: utilizare în paralel a CAEN Rev. 2 și Rev. 3 Până la 25 martie 2027, firmele vor putea utiliza simultan codurile CAEN Rev. 2 și CAEN Rev. 3, măsură gândită ca „timp în plus” pentru companiile care au nevoie de clarificări sau au proceduri mai complicate de actualizare. Ministrul a indicat că dificultățile sunt mai mari în sectoare precum comerțul, construcțiile, transporturile sau IT, unde unele coduri au fost împărțite în mai multe categorii, apar neclarități și, în anumite cazuri, trebuie actualizate și autorizațiile. De ce contează: risc de blocaj operațional și presiune pe ONRC Miza imediată este evitarea situațiilor în care o formalitate administrativă ajunge să întrerupă activitatea curentă a firmelor. Potrivit Agerpres , prelungirea a fost justificată și prin nevoia ca procedura să nu blocheze funcționarea companiilor. Confederația patronală IMM România ceruse prelungirea cu cel puțin șase luni a termenului (care expirase la 25 septembrie 2026), invocând două riscuri principale: suprasolicitarea Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC) din cauza numărului mare de cereri într-un interval scurt; blocarea activității întreprinderilor care trebuie să își coreleze obiectul de activitate din registrul comerțului cu autorizații, avize, licențe sau alte documente necesare funcționării, care pot ajunge să nu mai fie eliberate la timp. Ce urmează Guvernul va modifica hotărârea care reglementează perioada de tranziție la CAEN Rev. 3, iar firmele au la dispoziție până la 25 martie 2027 pentru actualizarea codurilor, în condițiile în care, până atunci, cele două versiuni vor putea fi folosite în paralel. [...]
Curtea Constituțională analizează riscul de dublă sancționare și extinderea răspunderii penale în modificările aduse Legii 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, după sesizarea depusă de președintele Nicușor Dan, potrivit Agerpres . Discuțiile de la CCR au fost amânate pentru 21 octombrie, conform unei informări ulterioare a aceleiași agenții. Miza sesizării este una de reglementare: șeful statului contestă, între altele, claritatea și coerența unor prevederi care ar putea permite suprapuneri între contravenții și infracțiuni și ar putea extinde răspunderea penală către persoane pentru care norma de bază nu stabilește obligații explicite. Ce schimbă legea contestată Actul normativ vizează intervenții asupra Legii 272/2004, în special în zona măsurilor aplicabile copiilor care au săvârșit fapte prevăzute de legea penală, dar nu răspund penal. Principalele modificări descrise în sesizare includ: modificarea art. 84 alin. (4) și (5), astfel încât participarea copilului la consiliere psihologică devine obligatorie „prin efectul legii”, fără a mai depinde de acordul părinților; introducerea unei soluții legislative la art. 84 alin. (6), care incriminează ca infracțiune nerespectarea de către părinți sau reprezentantul legal a obligațiilor prevăzute la alin. (3) sau (4) și asimilează nerespectarea alin. (4) cu infracțiunea de nerespectare a hotărârilor judecătorești; modificarea integrală a art. 86, prin extinderea criteriilor de dispunere a plasamentului într-un serviciu rezidențial specializat și instituirea obligației direcțiilor de asistență socială și protecția copilului de a înființa cel puțin un astfel de serviciu pentru copiii care au săvârșit fapte penale și nu răspund penal. Argumentele președintelui: neclaritate, suprapuneri și „ne bis in idem” În sesizare, președintele Nicușor Dan susține că agentul constatator al unei contravenții nu are competența de a aprecia dacă fapta constituie infracțiune, atribuție care revine organelor de urmărire penală. În lipsa unei norme „clare și previzibile”, ar putea apărea situații în care agentul constatator și organul de urmărire penală acționează în paralel față de aceeași persoană pentru aceeași faptă, fără un mecanism legal care să prevină suprapunerea. Șeful statului invocă și jurisprudența CEDO privind principiul „ne bis in idem”, potrivit căruia o persoană nu poate fi sancționată de două ori pentru aceeași faptă, indiferent dacă sancțiunile sunt încadrate formal ca penale sau contravenționale. Extinderea răspunderii și problema minorului care nu răspunde penal Un alt punct indicat în sesizare ține de art. 84 alin. (3) din Legea 272/2004, care ar fi rămas nemodificat și ar institui obligația de participare la programe speciale de consiliere psihologică exclusiv în sarcina părinților, fără referire la un „reprezentant legal” diferit de părinte. În schimb, noul alin. (6) ar incrimina penal nerespectarea alin. (3) de către „părinți sau reprezentantul legal”, ceea ce, potrivit președintelui, ar extinde sfera subiectului activ către persoane pentru care norma de bază nu stabilește obligația corespunzătoare. Totodată, sesizarea arată că norma modificată vizează, prin definiție, copilul care a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală și nu răspunde penal, iar un minor care nu răspunde penal nu poate fi subiect activ al unei infracțiuni. Este invocat art. 27 din Codul penal, care prevede că nu este imputabilă fapta săvârșită de un minor care, la data comiterii, nu îndeplinea condițiile legale pentru a răspunde penal. „Interesul superior al copilului” și rolul familiei Sesizarea mai reține că, potrivit art. 2 alin. (2) din Legea 272/2004, în forma în vigoare, interesul superior al copilului include explicit dreptul la viață de familie. În această logică, eliminarea acordului parental din art. 84 alin. (4) ar crea, potrivit președintelui, o contradicție internă în cadrul aceleiași legi, pentru că norma nouă ar „goli de conținut” normele de principiu fără abrogare și fără o derogare expresă. În plus, impunerea prin lege a participării copilului la consiliere psihologică, fără implicarea familiei, ar transforma o măsură de protecție într-una de constrângere, susține șeful statului, calificând-o drept o intervenție unilaterală și coercitivă a statului în viața de familie. Ce urmează Curtea Constituțională a amânat pentru 21 octombrie dezbaterile asupra sesizării președintelui privind această lege. Până la pronunțarea CCR, rămâne deschisă disputa asupra modului în care noile reguli ar separa (sau ar suprapune) răspunderea contravențională și penală și asupra felului în care sunt calibrate obligațiile impuse părinților, reprezentanților legali și copiilor vizați de măsuri de consiliere și plasament. [...]
Senatul a respins reexaminarea cerută de președintele Nicușor Dan și a trimis la promulgare legea care dublează cotele de intervenție pentru ursul brun , potrivit HotNews . Decizia consolidează cadrul de reglementare pentru intervenția „imediată” în cazul atacurilor asupra persoanelor și bunurilor, prin modificarea și completarea OUG nr. 81/2021. Plenul Senatului a aprobat raportul suplimentar comun de admitere întocmit de comisiile pentru administrație publică și pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic, respingând obiecțiile din cererea de reexaminare formulată de președinte. La vot s-au înregistrat 103 voturi „pentru”, cinci „împotrivă” și 15 abțineri, iar doar cinci senatori au susținut obiecțiile președintelui. Ce schimbă legea: cote mai mari pentru 2026 Actul normativ modifică OUG nr. 81/2021 și aprobă pentru 2026 următoarele niveluri la nivel național: 859 de exemplare de urs brun ca „nivel de prevenție”; 110 exemplare ca „nivel de intervenție”. Față de 2024, creșterea este semnificativă: nivelul de prevenție urcă de la 426 la 859, iar nivelul de intervenție de la 55 la 110. Restricții și reguli privind recoltarea și bunurile rezultate Legea stabilește și o limitare: recoltarea exemplarelor din cota de prevenție este interzisă pe teritoriile unde vânătoarea este interzisă, conform Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006. În plus, sunt detaliate regulile privind blana și craniul exemplarelor extrase: pentru exemplarele încadrate la nivel de intervenție, blana și craniul rămân la gestionar dacă acesta a realizat extragerea sau se predau Gărzii forestiere dacă extragerea a fost făcută de personalul desemnat al acesteia; în ambele situații, ele rămân în proprietatea privată a statului; pentru exemplarele din nivelul de prevenție extrase cu nerespectarea legii, blana și craniul se predau structurii teritoriale a Gărzii forestiere și devin proprietatea privată a statului, urmând să fie gestionate sau valorificate în condițiile legii. Proiectul fusese adoptat de Camera Deputaților, ca for decizional, în aprilie 2026, iar după votul Senatului a fost transmis la promulgare. [...]
Autoritatea olandeză pentru protecția datelor a amendat Uber cu 825 milioane de euro (aprox. 4,1 miliarde lei) pentru decizii automate de blocare a conturilor șoferilor , o sancțiune care ridică miza de conformare la regulile europene privind deciziile luate exclusiv de algoritmi, potrivit IT之家 . Motivul: compania ar fi folosit un sistem automatizat pentru a suspenda conturi fără informare suficientă către șoferi și fără intervenție umană prealabilă. Decizia, consemnată într-un document de hotărâre datat 17 august și confirmată ulterior de autoritatea olandeză, este descrisă drept a doua cea mai mare amendă aplicată de la intrarea în vigoare a Regulamentului general privind protecția datelor (GDPR), după sancțiunea de 1,2 miliarde de euro (aprox. 6,0 miliarde lei) primită de Meta în 2023 în Irlanda pentru transferuri ilegale de date ale utilizatorilor Facebook din Europa către SUA (Meta a contestat-o). De ce contează: „decizii cu impact major” nu pot fi lăsate doar pe seama computerului Autoritatea olandeză susține că Uber a blocat conturi „fără avertisment prealabil și fără intervenție umană”, ceea ce ar constitui o încălcare gravă, având în vedere efectul direct asupra veniturilor șoferilor. Vicepreședinta instituției, Monique Verdier, a argumentat că: „Șoferii și-au pierdut într-o clipă toate sursele de venit… Deciziile cu un asemenea impact major nu trebuie lăsate să fie luate doar de computer.” Cazul vizează comportamente din perioada 2018–2022 în Europa și a pornit de la o plângere depusă de șoferi din Franța. Pentru că sediul european al Uber este în Olanda, autoritatea olandeză a coordonat investigația. Poziția Uber și miza financiară a sancțiunii Uber a anunțat că va face apel. Un purtător de cuvânt a declarat că firma se opune „ferm” deciziei și nivelului amenzii, susținând că politicile includ și revizuire umană, precum și o cale de contestare pentru șoferii blocați. În explicațiile prezentate, compania a arătat că a aplicat suspendări temporare pentru conturi suspectate de fraudă (de exemplu, ocoluri intenționate pentru creșterea tarifului sau neîndeplinirea curselor după acceptare) și că, potrivit Uber, suspendările sunt de regulă foarte scurte, iar dezactivările permanente nu ar fi luate fără verificare umană. Autoritatea olandeză afirmă însă că au existat cazuri în care șoferi cu evaluări scăzute au fost blocați permanent direct de sistem; Uber neagă că decizia de blocare permanentă ar fi fost complet automatizată. Uber mai susține că numărul șoferilor afectați ar fi fost redus — în 2021, în toată Europa, 126 de șoferi ar fi fost blocați din cauza evaluărilor scăzute. Autoritatea olandeză precizează că amenda a fost calculată strict ca procent din cifra de afaceri globală a Uber pentru anul 2025. Ce urmează Compania a indicat că va contesta sancțiunea, ceea ce poate prelungi cazul. În paralel, decizia transmite un semnal de reglementare pentru platformele care folosesc automatizări în procese cu efect direct asupra veniturilor: lipsa informării adecvate și a intervenției umane în decizii cu impact major poate atrage sancțiuni de ordinul sutelor de milioane de euro. [...]
