Știri
Știri din categoria Legistație
Un amendament PSD care extinde sancțiuni și asupra deciziilor definitive anterioare riscă să blocheze reforma ANI și să pună presiune pe jalonul din PNRR de 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei), potrivit HotNews. Comisia juridică a Camerei Deputaților a aprobat luni amendamentul, cu voturile PSD, AUR, UPR și SOS, în timp ce USR a votat împotrivă, iar PNL s-a abținut sau a votat împotrivă.
Miza principală este introducerea unor norme tranzitorii care ar face ca pierderea funcției sau a mandatului să opereze automat și pentru persoane găsite definitiv în incompatibilitate sau conflict de interese înainte de intrarea în vigoare a noii legi, dacă nu s-a împlinit termenul de 3 ani al interdicției.
Textul aprobat în comisie prevede, în esență, că:
USR și PNL au avertizat în comisie că această abordare poate ridica probleme de constituționalitate, invocând principiul potrivit căruia legea dispune numai pentru viitor (cu excepțiile prevăzute de Constituție). În logica lor, riscul este ca o eventuală contestare să întârzie sau să blocheze adoptarea unei legi considerate jalon în PNRR.
Guvernul a indicat, conform articolului, că dacă legea nu este publicată în Monitorul Oficial până la 31 august, România ar pierde banii aferenți jalonului: 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei).
HotNews notează că într-o astfel de situație se află și primarul Timișoarei, Dominic Fritz (USR), după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit în iunie 2026 că acesta este în conflict de interese, într-un dosar deschis de Agenția Națională de Integritate. Contextul este detaliat într-un material anterior al publicației, disponibil aici: HotNews.
În comisie, criticii amendamentului au susținut că introducerea sancțiunii cu aplicare asupra unor situații deja tranșate definitiv echivalează cu adăugarea unei sancțiuni noi pentru fapte anterioare, ceea ce ar vulnerabiliza legea la Curtea Constituțională.
În același pachet de dezbateri, AUR a reușit să treacă, cu voturile PSD, un amendament care extinde obligația depunerii declarațiilor de avere și către partenerii demnitarilor, nu doar către soți. Detaliile sunt prezentate separat de HotNews: HotNews.
Proiectul de modificare a legii ANI a primit aviz favorabil în Comisia juridică și urma să intre luni seară la vot în plenul Camerei Deputaților. În paralel, după respingerea anterioară din Senat a legii-jalon, PNL și USR au depus un nou proiect, aflat în dezbatere, care nu include prevederea PSD privind aplicarea asupra deciziilor definitive anterioare intrării în vigoare.
Recomandate
PSD, PNL și USR au convenit să publice declarațiile de avere într-o formă nouă, cu praguri în loc de sume , prin comasarea declarațiilor de avere și de interese într-un document numit „ declarație de interese financiare ”, potrivit HotNews . Miza este una de reglementare: proiectul inițial prevedea păstrarea la secret a declarațiilor, dar amendamentul agreat schimbă direcția către publicare, în limitele deciziei CCR din 2025. Ce se schimbă: „declarația de interese financiare”, publică, dar fără sume fixe Amendamentul susținut în comun de cele trei partide prevede că declarațiile vor fi comasate într-un nou document – „declarația de interese financiare” – care va fi făcut public. În această formă, nu vor apărea sume exacte, ci doar praguri. Noua formulă este gândită să respecte decizia Curții Constituționale din 2025, care a stabilit că declarațiile nu trebuie să includă bunurile și veniturile soților (context detaliat în HotNews ). În amendamentul PSD citat de HotNews, mecanismul tehnic este legat de platforma ANI: „Agenția, prin platforma e-DAI, generează automat declarația de interese financiare care va fi publicată…” Disputa pe amendamente și soluția de compromis Pe articolul privind publicarea declarațiilor au fost depuse patru amendamente (SOS, AUR, USR și PSD). Cele ale SOS și AUR au fost respinse, iar dezbaterea s-a concentrat pe variantele USR și PSD. În final, PSD, PNL și USR au decis să susțină un singur amendament „asumat de toți”, care introduce publicarea noilor declarații comasate. În discuții, fostul ministru Radu Marinescu a criticat amendamentul USR pentru o „greșeală de tehnică legislativă”, în timp ce USR a susținut că problema poate fi corectată. Extinderea obligației: și consilierii de stat intră pe listă În forma adoptată a amendamentului (asumată de PSD, PNL și USR) a fost introdusă și o completare propusă de liderul deputaților PNL, Gabriel Andronache: și consilierii de stat vor fi obligați să depună declarațiile. În proiectul inițial, obligația era prevăzută doar pentru consilierii prezidențiali și cei onorifici. Ce urmează în Parlament și legătura cu PNRR Proiectul urmează să fie dezbătut și votat în plenul Camerei Deputaților, apoi intră în comisiile de specialitate ale Senatului și, ulterior, în plenul Senatului, care este cameră decizională. HotNews plasează modificarea în contextul jalonului din PNRR privind „Evaluarea și actualizarea legislației privind cadrul de integritate”, rămas restant și evaluat la 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) , care ar fi trebuit finalizat în decembrie 2024. Proiectul a fost trimis în Parlament pe 21 iulie 2026 de ministrul interimar Cătălin Predoiu. În același context, HotNews notează că forma trimisă inițial în Parlament prevedea că depunerea declarațiilor nu atrage automat publicarea lor, iar ulterior, pe 23 iulie, Ilie Bolojan a declarat că Guvernul va susține în Parlament varianta în care declarațiile de avere sunt publicate obligatoriu pe site-ul instituției. [...]
Un proiect de lege depus de Cătălin Predoiu riscă să afecteze îndeplinirea Jalonului 431 din PNRR , cu potențiale consecințe asupra plăților europene, susțin mai multe organizații civice într-o scrisoare deschisă citată de G4Media . ONG-urile afirmă că proiectul ar reduce standardele de integritate și transparență „sub pretextul reformelor PNRR”. Organizațiile menționate (între care Expert Forum, ActiveWatch, Funky Citizens și Centrul pentru Jurnalism Independent) se referă la proiectul privind „consolidarea unor acte normative în domeniul integrității”, depus în Parlament ca Pl-x nr. 521/2026 (link către fișa proiectului: Camera Deputaților ). Potrivit semnatarilor, forma parlamentară ar elimina mecanisme de transparență și ar slăbi sancțiuni, ceea ce ar putea duce la o îndeplinire „doar formală” a jalonului din PNRR. De ce contează: risc de neconformare PNRR și impact asupra plăților În concluziile scrisorii, organizațiile avertizează că modificările propuse „generează un risc serios de neconformare”, iar efectul ar putea fi „pierderea a sute de milioane de euro” pentru România. În logica PNRR, plățile sunt condiționate de îndeplinirea „satisfăcătoare” a jaloanelor și țintelor, nu doar de adoptarea unui act normativ cu titlu de reformă, mai arată semnatarii. Tot în acest context, ONG-urile susțin că proiectul ar intra în tensiune cu orientări invocate din jurisprudența Curții Constituționale (Decizia CCR nr. 297/2025) și cu standarde europene de prevenire a corupției, menționând GRECO (Grupul Statelor împotriva Corupției al Consiliului Europei) și OCDE. Ce schimbări reclamă ONG-urile în proiect Scrisoarea deschisă enumeră o serie de efecte pe care le atribuie proiectului în forma depusă în Parlament, între care: eliminarea declarației publice de interese financiare (un mecanism distinct față de declarațiile complete de avere și interese), care ar fi urmat să fie generată de ANI prin e-DAI și să ofere transparență „pe segmente și praguri valorice” pentru 42 de categorii de persoane cu funcții de decizie; confidențializarea declarațiilor de avere și interese , prin prevederea că obligația de depunere „nu atrage publicitatea acestora”, iar documentele ar fi păstrate de ANI în condiții de confidențialitate timp de șapte ani; eliminarea transparenței electorale , în sensul că declarațiile candidaților ar rămâne obligatorii, dar ar deveni confidențiale, ceea ce ar limita verificarea de către alegători înainte de vot; eliminarea informațiilor despre bunurile soțului/soției fără un mecanism alternativ , despre care semnatarii spun că ar putea încuraja transferul formal al bunurilor pentru a evita apariția lor în declarațiile demnitarilor; limitarea depunerii declarației la final de mandat , prin condiționarea obligației de existența unei modificări de activ/pasiv de peste 10.000 de euro (aprox. 50.000 lei) față de declarația anterioară din e-DAI; îngreunarea sesizărilor către ANI , printr-o regulă potrivit căreia sesizările fără „fapte concrete” ar fi clasate dacă nu sunt completate în 15 zile; restrângerea efectelor conflictului de interese în organele colegiale , prin condiționarea nulității de faptul că, fără votul persoanei aflate în conflict, nu s-ar fi întrunit majoritatea; diminuarea interdicției de trei ani de a ocupa funcții publice , prin posibilitatea reducerii cumulative cu până la 50% și, în anumite situații, chiar neaplicarea interdicției; slăbirea rolului Consiliului Național de Integritate (CNI) în supravegherea ANI, printr-o interdicție formulată larg („legătură directă sau indirectă” cu atribuțiile din CNI), care, potrivit semnatarilor, ar putea duce la revocări și la „instrumentalizarea” Consiliului. Ce cer semnatarii Parlamentului Organizațiile solicită „modificarea substanțială” a proiectului, indicând explicit câteva direcții, între care reintroducerea declarației publice de interese financiare, introducerea unei declarații privind bunurile soțului/soției și obligativitatea depunerii declarațiilor la începutul și la finalul mandatului, precum și eliminarea prevederilor considerate neconstituționale privind membrii CNI. În materialul citat se menționează și contextul politic al inițiatorului (Cătălin Predoiu este descris ca ministru interimar al Justiției), însă miza principală invocată de semnatari rămâne compatibilitatea proiectului cu cerințele de integritate și cu angajamentele asumate prin PNRR. [...]
AUR propune prelungirea termenului pentru tranzacțiile imobiliare cu TVA de 9% , astfel încât cumpărătorii eligibili blocați de indisponibilitatea sistemelor ANCPI să nu piardă facilitatea fiscală, potrivit Economedia . Inițiativa legislativă vizează persoanele care îndeplinesc condițiile pentru achiziția unei locuințe cu TVA redusă de 9%, dar nu pot încheia tranzacțiile până la 31 iulie 2026 din cauza blocării sistemelor informatice ale Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) , conform informațiilor transmise de Agerpres. Ce prevede proiectul de lege Proiectul AUR stabilește că livrarea locuințelor și autentificarea contractelor de vânzare-cumpărare ar putea fi finalizate într-un termen suplimentar de cel mult 30 de zile calendaristice de la reluarea integrală, la nivel național, a sistemelor informatice necesare: operațiunilor de cadastru; publicității imobiliare; activității notariale. Context: atacul cibernetic și blocajul ANCPI Potrivit unui comunicat al AUR, proiectul a fost inițiat de senatorii Niculina Stelea și Laurențiu Plăeșu și a fost elaborat în contextul atacului cibernetic anunțat de ANCPI la 15 iulie 2026, care a dus la indisponibilizarea sistemelor informatice ale instituției, inclusiv a aplicației e-Terra . AUR susține că atacul a avut loc cu aproximativ două săptămâni înainte de expirarea termenului-limită până la care tranzacțiile eligibile trebuie finalizate pentru aplicarea cotei reduse de TVA, ceea ce ar putea crea un blocaj administrativ cu efect direct asupra închiderii tranzacțiilor. [...]
Senatul a adoptat un proiect care mută publicitatea vânzărilor din insolvență și în online , prin introducerea unei platforme electronice unice pentru anunțurile de vânzare, pe lângă publicarea în ziare, potrivit news.ro . Inițiativa, depusă de senatorul AUR Nicolae Vlahu, a trecut cu 69 de voturi „pentru” și intră acum în dezbaterea Camerei Deputaților, care este for decizional. Miza practică a proiectului este extinderea accesului la informații despre bunurile valorificate în insolvență (active scoase la vânzare), astfel încât atât cetățenii, cât și mediul de afaceri să poată găsi mai ușor anunțurile și condițiile de vânzare. Ce se schimbă în procedura de publicitate a vânzărilor Conform comunicatului AUR citat de publicație, proiectul propune ca anunțurile de vânzare să fie publicate: într-un ziar de largă circulație (ca în legislația actuală); și pe o platformă electronică unică, accesibilă tuturor celor interesați. În plenul Senatului, Nicolae Vlahu a argumentat că soluția exclusivă a publicării în presă tipărită nu mai reflectă modul actual de căutare a informațiilor și că publicarea online ar crește vizibilitatea activelor scoase la vânzare. De ce contează pentru creditori și piață Inițiatorul susține că o expunere mai largă a bunurilor ar putea atrage mai mulți cumpărători și ar crește concurența la licitații, ceea ce ar crea premisele obținerii unui preț mai bun pentru activele vândute în insolvență. Potrivit senatorului, proiectul urmărește trei obiective: creșterea transparenței, facilitarea accesului la informație și valorificarea bunurilor la un preț cât mai apropiat de valoarea reală, prin creșterea concurenței. Ce urmează După votul din Senat, propunerea legislativă urmează să fie dezbătută de Camera Deputaților , care are decizia finală asupra adoptării. Sursa nu oferă detalii despre calendarul dezbaterilor sau despre modul concret de implementare a platformei electronice. [...]
Duma de Stat a extins instrumentele de blocare a activelor și veniturilor pentru rușii condamnați în lipsă aflați în străinătate , printr-o lege care introduce restricții directe asupra conturilor, tranzacțiilor și accesului la servicii publice, inclusiv consulare, potrivit Meduza . Măsurile vizează persoane aflate în afara Rusiei care „se sustrag” executării pedepsei și au fost condamnate în lipsă. Cine intră sub incidența legii Restricțiile se aplică tuturor celor care se află în afara Rusiei și au fost condamnați în lipsă „pentru orice articol” din Codul penal, conform textului relatat. În plus, sunt vizați și unii inculpați în dosare contravenționale (administrative), în special cei care nu și-au plătit amenzile pentru fapte precum: încălcări legate de „agent străin”; participarea la activitatea unei „organizații indezirabile”; apeluri la încălcarea integrității teritoriale a Federației Ruse și la introducerea de sancțiuni; „discreditarea” armatei ruse. Ce restricții introduce: conturi, licențe, proprietăți, servicii Legea instituie un „complex de măsuri restrictive temporare” în Rusia pentru persoanele vizate. Printre acestea se numără: blocarea conturilor; suspendarea tuturor licențelor, autorizațiilor și acreditărilor emise anterior; interdicția de a vinde proprietăți imobiliare și mijloace de transport; refuzul de a furniza servicii publice în interiorul țării și servicii consulare în străinătate (inclusiv interdicția de a obține pașaport pentru călătorii externe și de a autentifica tranzacții, testamente și procuri). Rolul băncilor: acces tăiat la aplicații și direcționarea veniturilor Între prima formă și lectura a doua, proiectul a fost completat cu restricții suplimentare: băncile vor trebui să închidă accesul la aplicații și la conturile personale de pe site, astfel încât persoanele vizate să nu poată face transferuri de bani. Totodată, veniturile acestora vor fi direcționate către un cont special, din care vor fi retrase cheltuielile de judecată. Context politic și calendar Înaintea votului final, președintele Dumei de Stat, Viaceslav Volodin , a cerut celor plecați să se gândească „cum să se prezinte în fața instanței cu mărturisire”. Declarația sa a fost formulată în termeni duri la adresa celor vizați de lege. Actul normativ urmează să intre în vigoare după publicarea oficială. Pentru moment, materialul nu oferă detalii despre mecanismul practic de aplicare în cazuri individuale sau despre criteriile administrative de includere sub restricții, dincolo de categoriile descrise. [...]
Franța obligă platformele să verifice vârsta și să închidă conturile sub 15 ani , după ce Parlamentul a adoptat definitiv o lege care interzice minorilor sub această vârstă utilizarea rețelelor de socializare, potrivit Agerpres . Măsura, prezentată ca o premieră în Europa, mută responsabilitatea de aplicare de la familie către companiile care operează platformele. Proiectul a trecut de Adunarea Națională cu 279 de voturi pentru și 81 împotrivă, după un vot anterior în Senat. Președintele Emmanuel Macron a salutat adoptarea legii, afirmând că Franța „deschide calea în Europa” pentru protecția copiilor și adolescenților. Calendarul de aplicare și obligațiile pentru platforme Legea intră în vigoare etapizat: de la 1 septembrie pentru conturile noi și de la 1 ianuarie pentru conturile existente. Actul normativ nu prevede sancțiuni pentru copii sau părinți, însă impune platformelor să implementeze sisteme de verificare a vârstei, inclusiv posibilitatea folosirii mai multor metode în paralel, astfel încât utilizatorii să aibă opțiuni. Ministrul delegat pentru digitalizare, Anne Le Henanff, a explicat că, în termen de patru luni, utilizatorii vor trebui să își dovedească vârsta, iar conturile celor sub 15 ani vor fi închise. Context european și extinderea restricțiilor în școli În aprilie, Comisia Europeană a prezentat o aplicație paneuropeană de verificare a vârstei, iar în paralel sunt în dezvoltare și soluții private, notează materialul. Aceeași lege interzice și telefoanele mobile în licee. Interdicția era deja în vigoare în Franța pentru învățământul primar, iar pentru licee sunt posibile excepții stabilite prin regulamentele interne ale unităților de învățământ. Franța a motivat adoptarea măsurii prin înmulțirea avertismentelor privind efectele nocive ale rețelelor sociale asupra copiilor și adolescenților, inclusiv captarea excesivă a atenției și expunerea la conținuturi problematice. Potrivit Agerpres, și alte țări europene iau în considerare legislații similare. [...]
