Știri
Știri din categoria Legistație
Președintele Nicușor Dan a cerut reexaminarea unei legi care schimbă regulile pentru cercetarea publică, invocând riscul unor neclarități de aplicare și posibile probleme de constituționalitate ce pot bloca sau distorsiona implementarea noilor prevederi în institutele naționale de cercetare-dezvoltare, potrivit G4Media.
Șeful statului a trimis Parlamentului spre reexaminare Legea pentru completarea Ordonanței Guvernului 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică și pentru modificarea și completarea Legii 183/2024 privind statutul personalului de cercetare, dezvoltare și inovare, a anunțat Administrația Prezidențială, informație transmisă de Agerpres.
În cererea adresată președintelui Senatului, Mircea Abrudean, Nicușor Dan arată că, în procedura parlamentară, a fost solicitat avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), care a propus înlocuirea sintagmei „în cadrul instituțiilor cu atribuții în domeniul securității naționale” cu „în cadrul instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale”, inclusiv prin modificări corelative în Legea 183/2024.
Motivația CSAT, redată în cerere, ține de faptul că Legea 51/1991 privind securitatea națională nu menționează Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) între organele de stat cu atribuții în domeniul securității naționale, în timp ce Legea 92/1996 prevede că STS „face parte din sistemul național de apărare”.
Președintele susține că, deși propunerea CSAT a fost preluată prin amendamente, în forma finală trimisă la promulgare a rămas o trimitere la Legea 51/1991 în textul privind modificarea art. 4 alin. (2) din Legea 183/2024. În această configurație, introducerea sintagmei „apărării și ordinii publice” ar putea deveni „lipsită de sens și finalitate”, deoarece Legea 51/1991 stabilește doar instituții din zona securității naționale, nu și a apărării naționale și ordinii publice.
În plus, această formulare ar putea face ca prevederea să nu fie aplicabilă STS, deși acesta desfășoară activitate de cercetare în structuri de tip „nucleu de cercetare” — exact argumentul care a stat la baza propunerii CSAT. Nicușor Dan cere, în consecință, eliminarea sintagmei care leagă textul de Legea 51/1991, pentru a rămâne formularea generală „în cadrul instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale”.
Al doilea motiv invocat vizează modul în care au fost introduse modificări substanțiale în Camera Deputaților (cameră decizională). Președintele arată că au fost adoptate amendamente care introduc în Legea 183/2024 șase articole noi (art. 17^1 – 17^6), ce reglementează detaliat concursul public pentru ocuparea funcției de director general la institutele naționale de cercetare-dezvoltare (INCD).
Potrivit cererii, noile articole stabilesc, între altele:
Tot în Camera Deputaților ar fi fost introdus un articol distinct (art. III) care prevede actualizarea, în 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, a metodologiei de concurs aprobate prin HG 576/2016.
Nicușor Dan susține că, din analiza parcursului legislativ și compararea formelor succesive ale proiectului, legea transmisă la promulgare ar contraveni prevederilor constituționale privind principiul bicameralismului (art. 61 alin. (2) și art. 75), motiv pentru care solicită reanalizarea de către Parlament.
Reexaminarea în Parlament redeschide discuția asupra textului, cu miza de a corecta formulările care pot limita aplicarea (inclusiv în raport cu STS) și de a clarifica dacă modificările ample introduse în Camera decizională respectă regulile constituționale ale procedurii legislative. Textul sursă nu precizează un calendar pentru reluarea dezbaterilor.
Recomandate
Președintele Nicușor Dan cere reexaminarea legii care dublează cota de împușcare a urșilor , invocând lipsa unor garanții de control „în timp real” și a unui mecanism aplicabil în teren, într-un domeniu cu efecte ireversibile asupra unei specii strict protejate, potrivit HotNews . Legea adoptată de Parlament pe 24 aprilie permite împușcarea a 859 de urși bruni în 2026 și 2027, dublu față de cotele de prevenție existente, iar pe lângă această cotă ar mai putea fi omorâți încă 110 urși din cota de intervenție, a relatat site-ul de investigații Snoop la momentul adoptării. Demersul vine după ce, pe 24 iunie, Curtea Constituțională a respins sesizarea șefului statului și a decis că actul normativ este constituțional, inclusiv din perspectiva dreptului la un mediu sănătos și a obligației statului de a proteja mediul și echilibrul ecologic. Miza: control și trasabilitate, nu doar o cotă numerică În cererea de reexaminare , președintele arată că legea urmărește un „obiectiv legitim și esențial” – protejarea vieții și integrității persoanelor și reducerea pagubelor produse de urși –, dar susține că tocmai importanța acestui obiectiv impune un mecanism care să fie simultan eficient pentru comunități, aplicabil în teren, verificabil de autorități și compatibil cu obligația de protecție strictă a speciei. Nicușor Dan cere ca recoltarea preventivă să prioritizeze exemplarele „habituate”, cu comportament conflictual documentat sau care frecventează repetat zonele locuite, iar selecția să fie fundamentată pe date locale și pe analiza alternativelor neletale rezonabile. Totodată, șeful statului avertizează că „o cotă numerică” nu ar trebui să funcționeze ca un obiectiv obligatoriu de realizat și nici ca o formă de vânătoare orientată de valoarea trofeului. Aceleași cote pentru 2026 și 2027, fără evaluare intermediară Un alt punct criticat este stabilirea acelorași cote pentru ambii ani (2026 și 2027) „fără o evaluare obligatorie intermediară”, ceea ce, în viziunea președintelui, riscă să transforme o decizie justificată la un moment dat într-un „automatism administrativ”. În argumentație, Nicușor Dan arată că situația populației de urs se poate modifica într-un singur an prin recoltări legale, mortalitate naturală și accidentală, braconaj, reproducere, schimbări de distribuție și deplasări între fonduri, iar conflictul om–urs și eficiența măsurilor neletale pot evolua semnificativ. Propunerea: registru electronic național și sancțiuni explicite Președintele reclamă și absența unui mecanism unic prin care autoritatea să cunoască, în timp real, numărul recoltărilor și cota rămasă disponibilă, avertizând că, în lipsa unui astfel de control, depășirea plafonului nu mai poate fi „reparată” după ce s-a produs. În cererea de reexaminare, el propune condiționarea oricărei recoltări de înscrierea imediată într-un registru electronic național, administrat de autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și accesibil, potrivit competențelor, autorităților de control și gestionarilor. De asemenea, cere ca legea să prevadă explicit consecințele depășirii cotei, ale neînregistrării sau înregistrării tardive, ale nerespectării obligației de documentare și ale furnizării de date false, inclusiv în ceea ce privește răspunderea autorului recoltării și a personalului tehnic care coordonează sau validează operațiunea. Ce urmează Prin trimiterea la reexaminare, legea revine în Parlament, care trebuie să decidă dacă o modifică în sensul observațiilor președintelui sau o menține în forma adoptată. [...]
Senatul a respins reexaminarea cerută de președintele Nicușor Dan și a trimis la promulgare legea care dublează cotele de intervenție pentru ursul brun , potrivit HotNews . Decizia consolidează cadrul de reglementare pentru intervenția „imediată” în cazul atacurilor asupra persoanelor și bunurilor, prin modificarea și completarea OUG nr. 81/2021. Plenul Senatului a aprobat raportul suplimentar comun de admitere întocmit de comisiile pentru administrație publică și pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic, respingând obiecțiile din cererea de reexaminare formulată de președinte. La vot s-au înregistrat 103 voturi „pentru”, cinci „împotrivă” și 15 abțineri, iar doar cinci senatori au susținut obiecțiile președintelui. Ce schimbă legea: cote mai mari pentru 2026 Actul normativ modifică OUG nr. 81/2021 și aprobă pentru 2026 următoarele niveluri la nivel național: 859 de exemplare de urs brun ca „nivel de prevenție”; 110 exemplare ca „nivel de intervenție”. Față de 2024, creșterea este semnificativă: nivelul de prevenție urcă de la 426 la 859, iar nivelul de intervenție de la 55 la 110. Restricții și reguli privind recoltarea și bunurile rezultate Legea stabilește și o limitare: recoltarea exemplarelor din cota de prevenție este interzisă pe teritoriile unde vânătoarea este interzisă, conform Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006. În plus, sunt detaliate regulile privind blana și craniul exemplarelor extrase: pentru exemplarele încadrate la nivel de intervenție, blana și craniul rămân la gestionar dacă acesta a realizat extragerea sau se predau Gărzii forestiere dacă extragerea a fost făcută de personalul desemnat al acesteia; în ambele situații, ele rămân în proprietatea privată a statului; pentru exemplarele din nivelul de prevenție extrase cu nerespectarea legii, blana și craniul se predau structurii teritoriale a Gărzii forestiere și devin proprietatea privată a statului, urmând să fie gestionate sau valorificate în condițiile legii. Proiectul fusese adoptat de Camera Deputaților, ca for decizional, în aprilie 2026, iar după votul Senatului a fost transmis la promulgare. [...]
Autoritatea olandeză pentru protecția datelor a amendat Uber cu 825 milioane de euro (aprox. 4,1 miliarde lei) pentru decizii automate de blocare a conturilor șoferilor , o sancțiune care ridică miza de conformare la regulile europene privind deciziile luate exclusiv de algoritmi, potrivit IT之家 . Motivul: compania ar fi folosit un sistem automatizat pentru a suspenda conturi fără informare suficientă către șoferi și fără intervenție umană prealabilă. Decizia, consemnată într-un document de hotărâre datat 17 august și confirmată ulterior de autoritatea olandeză, este descrisă drept a doua cea mai mare amendă aplicată de la intrarea în vigoare a Regulamentului general privind protecția datelor (GDPR), după sancțiunea de 1,2 miliarde de euro (aprox. 6,0 miliarde lei) primită de Meta în 2023 în Irlanda pentru transferuri ilegale de date ale utilizatorilor Facebook din Europa către SUA (Meta a contestat-o). De ce contează: „decizii cu impact major” nu pot fi lăsate doar pe seama computerului Autoritatea olandeză susține că Uber a blocat conturi „fără avertisment prealabil și fără intervenție umană”, ceea ce ar constitui o încălcare gravă, având în vedere efectul direct asupra veniturilor șoferilor. Vicepreședinta instituției, Monique Verdier, a argumentat că: „Șoferii și-au pierdut într-o clipă toate sursele de venit… Deciziile cu un asemenea impact major nu trebuie lăsate să fie luate doar de computer.” Cazul vizează comportamente din perioada 2018–2022 în Europa și a pornit de la o plângere depusă de șoferi din Franța. Pentru că sediul european al Uber este în Olanda, autoritatea olandeză a coordonat investigația. Poziția Uber și miza financiară a sancțiunii Uber a anunțat că va face apel. Un purtător de cuvânt a declarat că firma se opune „ferm” deciziei și nivelului amenzii, susținând că politicile includ și revizuire umană, precum și o cale de contestare pentru șoferii blocați. În explicațiile prezentate, compania a arătat că a aplicat suspendări temporare pentru conturi suspectate de fraudă (de exemplu, ocoluri intenționate pentru creșterea tarifului sau neîndeplinirea curselor după acceptare) și că, potrivit Uber, suspendările sunt de regulă foarte scurte, iar dezactivările permanente nu ar fi luate fără verificare umană. Autoritatea olandeză afirmă însă că au existat cazuri în care șoferi cu evaluări scăzute au fost blocați permanent direct de sistem; Uber neagă că decizia de blocare permanentă ar fi fost complet automatizată. Uber mai susține că numărul șoferilor afectați ar fi fost redus — în 2021, în toată Europa, 126 de șoferi ar fi fost blocați din cauza evaluărilor scăzute. Autoritatea olandeză precizează că amenda a fost calculată strict ca procent din cifra de afaceri globală a Uber pentru anul 2025. Ce urmează Compania a indicat că va contesta sancțiunea, ceea ce poate prelungi cazul. În paralel, decizia transmite un semnal de reglementare pentru platformele care folosesc automatizări în procese cu efect direct asupra veniturilor: lipsa informării adecvate și a intervenției umane în decizii cu impact major poate atrage sancțiuni de ordinul sutelor de milioane de euro. [...]
Decizia CCR face aplicabilă o încetare automată a mandatului în circa 100 de cazuri , potrivit HotNews , după ce amendamentul PSD la noua lege privind Agenția Națională de Integritate (ANI) a fost declarat constituțional. Printre persoanele menționate ca vizate se află și primarul Timișoarei, Dominic Fritz. Amendamentul se referă la persoane pentru care s-a constatat definitiv incompatibilitatea sau conflictul de interese și pentru care nu s-a împlinit încă interdicția de 3 ani de la încetarea mandatului/funcției. În aceste situații, textul prevede încetarea „de drept” a funcției, demnității publice sau mandatului, la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii. Câte cazuri monitorizează ANI și cine intră în această categorie Într-un comunicat de la începutul lunii august, ANI a arătat că monitorizează 122 de cazuri aflate sub interdicția de 3 ani aplicată persoanelor identificate în conflict de interese sau incompatibilitate. Agenția a precizat că trei sferturi dintre aceste cazuri privesc persoane declarate în conflict de interese în timp ce ocupau funcții alese. Din situația prezentată de ANI, reiese că: 47 de persoane continuă să ocupe funcții pentru care depun declarații de avere și interese, dintre care: 22 persoane declarate în conflict de interese pe funcție electivă continuă să ocupe o funcție electivă; 22 persoane declarate în conflict de interese pe funcție publică continuă să ocupe o funcție publică. ANI a mai explicat că cele 122 de persoane sunt cele pentru care inspectorii au emis un raport de evaluare rămas definitiv prin necontestare în termenul legal sau pentru care există o hotărâre judecătorească definitivă comunicată. Ce înseamnă, practic, amendamentul validat de CCR Textul amendamentului validat de Curtea Constituțională (cu majoritatea voturilor celor 9 judecători) stabilește că, pentru persoanele aflate în această situație, mandatul sau funcția încetează automat la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii , dacă interdicția de 3 ani nu s-a împlinit. Pentru detaliile invocate de ANI, instituția a publicat precizări în comunicatul citat de HotNews . [...]
ONJN spune că a declanșat controale pe ultimii cinci ani fiscali și a început proceduri de recuperare a unor diferențe de taxe , după ce un raport de follow-up al Curții de Conturi a confirmat măsurile de remediere pentru deficiențele din activitatea aferentă anului 2024, potrivit Economica , care citează Agerpres. Președintele Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) , Vlad Cristian Soare, susține că deficiențele identificate „sunt fie remediate, fie în curs de remediere” și că raportul public confirmă măsurile prezentate anterior de instituție. Controale și recuperări: miza fiscală a verificărilor În zona operatorilor „land-based” (în locații fizice), ONJN afirmă că a declanșat controale pentru ultimii cinci ani fiscali, cu obiectivul de a verifica diferențele constatate de Curtea de Conturi și de a recupera sumele aferente. Separat, instituția spune că a demarat un control privind „manipulările GGR” (venitul brut din jocuri de noroc) efectuate de unii operatori de jocuri de noroc online, pentru a identifica tranzacții suspecte și eventuale distorsiuni în raportări. Un punct sensibil rămâne diferența estimată de taxă de autorizare de 116,019 milioane de lei pentru operatorii de slot-machine, sumă despre care ONJN spune că ar fi rezultat dintr-o interpretare a legii după intrarea în vigoare a OUG nr. 82/2023 , „nu dintr-o fraudă”. Instituția afirmă că, în mandatul actual, au fost începute procedurile pentru recuperarea diferențelor constatate. Supravegherea online și piața neagră: acces la date și ordine de eliminare Pentru jocurile de noroc la distanță, ONJN afirmă că are acces la serverele „în oglindă” ale tuturor organizatorilor și la 12 rapoarte aferente fiecărei platforme de joc. Împreună cu Autoritatea pentru Digitalizarea României, Oficiul dezvoltă un sistem de analiză a metadatelor din rapoarte, astfel încât tranzacțiile suspecte și manipulările GGR să poată fi identificate în timp real. Pe combaterea pieței negre, ONJN spune că a introdus peste 300 de site-uri pe „lista neagră”, iar numărul total ar fi depășit între timp 1.100. Instituția mai afirmă că a actualizat lista furnizorilor de servicii și a modificat legislația pentru a putea emite ordine de eliminare a conținutului ilegal, cu o rată de conformare de 98%, și că urmează să lanseze un sistem automat de detecție și raportare. Autoexcludere și prevenție: finanțări și blocaj legislativ pentru extindere În domeniul prevenirii și tratării adicției asociate jocurilor de noroc, ONJN anunță lansarea Programului Național de Interes Public „Conștient și Liber”, cu finanțări totale de 5 milioane de euro . Pe autoexcludere, instituția susține că gestionează o bază de date unică, criptată, care funcționează în timp real, dar precizează că legislația actuală nu permite extinderea sistemului ONJN la operatorii de jocuri de noroc la distanță, care sunt reglementați separat. Pentru extindere, ONJN spune că a propus în ianuarie 2026 un proiect de ordonanță de urgență, aflat în transparență decizională la Ministerul Finanțelor și avizat, potrivit instituției, de Ministerul Justiției, Ministerul Afacerilor Interne și Consiliul Economic și Social. Totodată, ONJN a încheiat la 9 februarie 2026 un protocol cu ICI pentru digitalizarea completă a autoexcluderii, prin scanarea actului de identitate și verificare biometrică folosind camera telefonului; implementarea completă este condiționată de adoptarea ordonanței. [...]
Blocajul din Camera Deputaților pe „legea anti-dezinformare” reaprinde discuția despre obligații pentru platforme și autorități , după ce un atac asupra unei ambulanțe a fost pus pe seama unui videoclip viral, potrivit G4Media . Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, îi cere președintelui Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu , să introducă pe ordinea de zi proiectul de lege împotriva dezinformării, depus în 2025. Miruță susține că proiectul „a trecut tacit de Senat” și este „blocat la Camera Deputaților”. În mesajul public, ministrul leagă urgența adoptării de un incident din județul Cluj, unde o ambulanță aflată în misiune ar fi fost atacată după ce oamenii ar fi crezut un clip de pe TikTok care o prezenta drept „ambulanța neagră” care „fură copii”. Miruță afirmă că dezinformarea a depășit zona online și a ajuns să producă violență în lumea reală. Ce propune Miruță ca direcție de reglementare Miruță argumentează că mecanismele actuale de reacție punct cu punct (sesizări individuale către ANCOM sau CNA) nu pot ține pasul cu volumul conținutului online și cu modul în care acesta este amplificat. El susține că răspunsul ar trebui să fie unul „tehnic”, bazat pe instrumente moderne, inclusiv „algoritmi” care să contracareze distribuirea dezinformărilor, dar „fără să atingem libertatea de exprimare”. Totodată, îi propune lui Grindeanu ca proiectul să fie adoptat și amendat ulterior „împreună”, astfel încât să devină o inițiativă asumată de întregul Parlament. Contextul incidentului: clip viral și reacții instituționale În materialul citat este menționat un videoclip dezinformator despre „ambulanța neagră” care s-a viralizat pe TikTok, strângând aproape 800.000 de vizualizări și fiind distribuit de peste 6.000 de ori. G4Media notează că dezinformarea „pare că a stat la baza” atacului asupra unui echipaj medical chemat în Recea Cristur, unde ambulanța a fost atacată cu bâte, topoare și pietre, iar șoferul a fost rănit la ochi și a fost operat, informație atribuită dejeanul.ro. În același context: Ministerul Afacerilor Interne a dezmințit duminică știrile false, potrivit articolului; Ministerul Sănătății a condamnat atacul și a cerut „fermitate maximă” instituțiilor competente, citându-l pe ministrul interimar Cseke Attila; Departamentul pentru Situații de Urgență a transmis că au început verificări și a fost deschis un dosar penal, avertizând asupra riscurilor răspândirii de informații false despre ambulanțe și servicii de urgență. De ce contează pentru mediul economic și operațional Din perspectiva impactului de reglementare, solicitarea readuce în prim-plan posibilitatea unei intervenții legislative care ar putea schimba modul în care statul și platformele online gestionează conținutul considerat dezinformator, inclusiv prin instrumente tehnice și proceduri care, în forma finală, ar trebui să fie compatibile cu libertatea de exprimare. Pe termen scurt, miza imediată rămâne una procedurală: dacă proiectul va fi sau nu pus pe ordinea de zi a Camerei Deputaților și ce amendamente ar putea apărea în procesul parlamentar. Articolul nu oferă un calendar sau detalii despre conținutul concret al proiectului de lege. [...]
