Știri
Știri din categoria Legistație
PSD, PNL și USR au convenit să publice declarațiile de avere într-o formă nouă, cu praguri în loc de sume, prin comasarea declarațiilor de avere și de interese într-un document numit „declarație de interese financiare”, potrivit HotNews. Miza este una de reglementare: proiectul inițial prevedea păstrarea la secret a declarațiilor, dar amendamentul agreat schimbă direcția către publicare, în limitele deciziei CCR din 2025.
Amendamentul susținut în comun de cele trei partide prevede că declarațiile vor fi comasate într-un nou document – „declarația de interese financiare” – care va fi făcut public. În această formă, nu vor apărea sume exacte, ci doar praguri.
Noua formulă este gândită să respecte decizia Curții Constituționale din 2025, care a stabilit că declarațiile nu trebuie să includă bunurile și veniturile soților (context detaliat în HotNews).
În amendamentul PSD citat de HotNews, mecanismul tehnic este legat de platforma ANI:
„Agenția, prin platforma e-DAI, generează automat declarația de interese financiare care va fi publicată…”
Pe articolul privind publicarea declarațiilor au fost depuse patru amendamente (SOS, AUR, USR și PSD). Cele ale SOS și AUR au fost respinse, iar dezbaterea s-a concentrat pe variantele USR și PSD.
În final, PSD, PNL și USR au decis să susțină un singur amendament „asumat de toți”, care introduce publicarea noilor declarații comasate. În discuții, fostul ministru Radu Marinescu a criticat amendamentul USR pentru o „greșeală de tehnică legislativă”, în timp ce USR a susținut că problema poate fi corectată.
În forma adoptată a amendamentului (asumată de PSD, PNL și USR) a fost introdusă și o completare propusă de liderul deputaților PNL, Gabriel Andronache: și consilierii de stat vor fi obligați să depună declarațiile. În proiectul inițial, obligația era prevăzută doar pentru consilierii prezidențiali și cei onorifici.
Proiectul urmează să fie dezbătut și votat în plenul Camerei Deputaților, apoi intră în comisiile de specialitate ale Senatului și, ulterior, în plenul Senatului, care este cameră decizională.
HotNews plasează modificarea în contextul jalonului din PNRR privind „Evaluarea și actualizarea legislației privind cadrul de integritate”, rămas restant și evaluat la 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei), care ar fi trebuit finalizat în decembrie 2024. Proiectul a fost trimis în Parlament pe 21 iulie 2026 de ministrul interimar Cătălin Predoiu.
În același context, HotNews notează că forma trimisă inițial în Parlament prevedea că depunerea declarațiilor nu atrage automat publicarea lor, iar ulterior, pe 23 iulie, Ilie Bolojan a declarat că Guvernul va susține în Parlament varianta în care declarațiile de avere sunt publicate obligatoriu pe site-ul instituției.
Recomandate
Un proiect de lege depus de Cătălin Predoiu riscă să afecteze îndeplinirea Jalonului 431 din PNRR , cu potențiale consecințe asupra plăților europene, susțin mai multe organizații civice într-o scrisoare deschisă citată de G4Media . ONG-urile afirmă că proiectul ar reduce standardele de integritate și transparență „sub pretextul reformelor PNRR”. Organizațiile menționate (între care Expert Forum, ActiveWatch, Funky Citizens și Centrul pentru Jurnalism Independent) se referă la proiectul privind „consolidarea unor acte normative în domeniul integrității”, depus în Parlament ca Pl-x nr. 521/2026 (link către fișa proiectului: Camera Deputaților ). Potrivit semnatarilor, forma parlamentară ar elimina mecanisme de transparență și ar slăbi sancțiuni, ceea ce ar putea duce la o îndeplinire „doar formală” a jalonului din PNRR. De ce contează: risc de neconformare PNRR și impact asupra plăților În concluziile scrisorii, organizațiile avertizează că modificările propuse „generează un risc serios de neconformare”, iar efectul ar putea fi „pierderea a sute de milioane de euro” pentru România. În logica PNRR, plățile sunt condiționate de îndeplinirea „satisfăcătoare” a jaloanelor și țintelor, nu doar de adoptarea unui act normativ cu titlu de reformă, mai arată semnatarii. Tot în acest context, ONG-urile susțin că proiectul ar intra în tensiune cu orientări invocate din jurisprudența Curții Constituționale (Decizia CCR nr. 297/2025) și cu standarde europene de prevenire a corupției, menționând GRECO (Grupul Statelor împotriva Corupției al Consiliului Europei) și OCDE. Ce schimbări reclamă ONG-urile în proiect Scrisoarea deschisă enumeră o serie de efecte pe care le atribuie proiectului în forma depusă în Parlament, între care: eliminarea declarației publice de interese financiare (un mecanism distinct față de declarațiile complete de avere și interese), care ar fi urmat să fie generată de ANI prin e-DAI și să ofere transparență „pe segmente și praguri valorice” pentru 42 de categorii de persoane cu funcții de decizie; confidențializarea declarațiilor de avere și interese , prin prevederea că obligația de depunere „nu atrage publicitatea acestora”, iar documentele ar fi păstrate de ANI în condiții de confidențialitate timp de șapte ani; eliminarea transparenței electorale , în sensul că declarațiile candidaților ar rămâne obligatorii, dar ar deveni confidențiale, ceea ce ar limita verificarea de către alegători înainte de vot; eliminarea informațiilor despre bunurile soțului/soției fără un mecanism alternativ , despre care semnatarii spun că ar putea încuraja transferul formal al bunurilor pentru a evita apariția lor în declarațiile demnitarilor; limitarea depunerii declarației la final de mandat , prin condiționarea obligației de existența unei modificări de activ/pasiv de peste 10.000 de euro (aprox. 50.000 lei) față de declarația anterioară din e-DAI; îngreunarea sesizărilor către ANI , printr-o regulă potrivit căreia sesizările fără „fapte concrete” ar fi clasate dacă nu sunt completate în 15 zile; restrângerea efectelor conflictului de interese în organele colegiale , prin condiționarea nulității de faptul că, fără votul persoanei aflate în conflict, nu s-ar fi întrunit majoritatea; diminuarea interdicției de trei ani de a ocupa funcții publice , prin posibilitatea reducerii cumulative cu până la 50% și, în anumite situații, chiar neaplicarea interdicției; slăbirea rolului Consiliului Național de Integritate (CNI) în supravegherea ANI, printr-o interdicție formulată larg („legătură directă sau indirectă” cu atribuțiile din CNI), care, potrivit semnatarilor, ar putea duce la revocări și la „instrumentalizarea” Consiliului. Ce cer semnatarii Parlamentului Organizațiile solicită „modificarea substanțială” a proiectului, indicând explicit câteva direcții, între care reintroducerea declarației publice de interese financiare, introducerea unei declarații privind bunurile soțului/soției și obligativitatea depunerii declarațiilor la începutul și la finalul mandatului, precum și eliminarea prevederilor considerate neconstituționale privind membrii CNI. În materialul citat se menționează și contextul politic al inițiatorului (Cătălin Predoiu este descris ca ministru interimar al Justiției), însă miza principală invocată de semnatari rămâne compatibilitatea proiectului cu cerințele de integritate și cu angajamentele asumate prin PNRR. [...]
Un proiect de lege depus la Senat ar putea reduce anularea amenzilor pe „vicii de formă” , prin eliminarea obligației de a trece adresa de domiciliu a contravenientului în procesul-verbal, potrivit HotNews . Inițiativa aparține parlamentarilor USR Sorin Șipoș, Cynthia Păun și Vlad Șendroiu. Miza este una de reglementare și aplicare: USR susține că schimbarea ar diminua riscul ca procesele-verbale să fie anulate din motive strict formale, „în absența unei vătămări reale”, și ar crește eficiența activității de constatare și sancționare a contravențiilor. De ce se schimbă regula: cartea electronică de identitate Inițiatorii argumentează că obligația de a menționa domiciliul în procesul-verbal nu mai este aliniată cu introducerea cărții electronice de identitate, pe care „nu se mai regăsește mențiunea privind domiciliul” în conținutul tipărit. În această logică, eliminarea domiciliului din procesul-verbal ar fi o „adaptare a cadrului normativ” la noile condiții administrative. Ce se întâmplă cu comunicarea și executarea sancțiunii Sorin Șipoș, liderul grupului USR din Senat, afirmă că modificarea nu ar afecta dreptul la apărare și nici garanțiile procedurale, deoarece: comunicarea procesului-verbal ar urma să se facă „potrivit regulilor procedurale existente”; autoritățile ar putea determina domiciliul prin „sisteme informatice oficiale”, atunci când este necesar pentru executarea sancțiunii sau comunicarea actelor. Argumentul USR: procese câștigate pe formă Cynthia Păun susține că domiciliul nu individualizează persoana, ci are rol practic pentru comunicare și, eventual, executare. Vlad Șendroiu afirmă că o contravenție constatată corect, cu persoana identificată după CNP, poate fi anulată în instanță pentru un element lipsă din formular, pe care îl descrie drept o practică folosită pentru contestarea amenzilor „pe formă”. Ce modifică proiectul, pe scurt Propunerea urmărește corelarea prevederilor din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 cu cele din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005, pentru „coerența și unitatea sistemului normativ”, conform comunicatului citat de Agerpres. Următorul pas este parcursul legislativ în Senat, ca primă cameră sesizată, înainte de o eventuală adoptare. [...]
Duma de Stat a extins instrumentele de blocare a activelor și veniturilor pentru rușii condamnați în lipsă aflați în străinătate , printr-o lege care introduce restricții directe asupra conturilor, tranzacțiilor și accesului la servicii publice, inclusiv consulare, potrivit Meduza . Măsurile vizează persoane aflate în afara Rusiei care „se sustrag” executării pedepsei și au fost condamnate în lipsă. Cine intră sub incidența legii Restricțiile se aplică tuturor celor care se află în afara Rusiei și au fost condamnați în lipsă „pentru orice articol” din Codul penal, conform textului relatat. În plus, sunt vizați și unii inculpați în dosare contravenționale (administrative), în special cei care nu și-au plătit amenzile pentru fapte precum: încălcări legate de „agent străin”; participarea la activitatea unei „organizații indezirabile”; apeluri la încălcarea integrității teritoriale a Federației Ruse și la introducerea de sancțiuni; „discreditarea” armatei ruse. Ce restricții introduce: conturi, licențe, proprietăți, servicii Legea instituie un „complex de măsuri restrictive temporare” în Rusia pentru persoanele vizate. Printre acestea se numără: blocarea conturilor; suspendarea tuturor licențelor, autorizațiilor și acreditărilor emise anterior; interdicția de a vinde proprietăți imobiliare și mijloace de transport; refuzul de a furniza servicii publice în interiorul țării și servicii consulare în străinătate (inclusiv interdicția de a obține pașaport pentru călătorii externe și de a autentifica tranzacții, testamente și procuri). Rolul băncilor: acces tăiat la aplicații și direcționarea veniturilor Între prima formă și lectura a doua, proiectul a fost completat cu restricții suplimentare: băncile vor trebui să închidă accesul la aplicații și la conturile personale de pe site, astfel încât persoanele vizate să nu poată face transferuri de bani. Totodată, veniturile acestora vor fi direcționate către un cont special, din care vor fi retrase cheltuielile de judecată. Context politic și calendar Înaintea votului final, președintele Dumei de Stat, Viaceslav Volodin , a cerut celor plecați să se gândească „cum să se prezinte în fața instanței cu mărturisire”. Declarația sa a fost formulată în termeni duri la adresa celor vizați de lege. Actul normativ urmează să intre în vigoare după publicarea oficială. Pentru moment, materialul nu oferă detalii despre mecanismul practic de aplicare în cazuri individuale sau despre criteriile administrative de includere sub restricții, dincolo de categoriile descrise. [...]
Franța obligă platformele să verifice vârsta și să închidă conturile sub 15 ani , după ce Parlamentul a adoptat definitiv o lege care interzice minorilor sub această vârstă utilizarea rețelelor de socializare, potrivit Agerpres . Măsura, prezentată ca o premieră în Europa, mută responsabilitatea de aplicare de la familie către companiile care operează platformele. Proiectul a trecut de Adunarea Națională cu 279 de voturi pentru și 81 împotrivă, după un vot anterior în Senat. Președintele Emmanuel Macron a salutat adoptarea legii, afirmând că Franța „deschide calea în Europa” pentru protecția copiilor și adolescenților. Calendarul de aplicare și obligațiile pentru platforme Legea intră în vigoare etapizat: de la 1 septembrie pentru conturile noi și de la 1 ianuarie pentru conturile existente. Actul normativ nu prevede sancțiuni pentru copii sau părinți, însă impune platformelor să implementeze sisteme de verificare a vârstei, inclusiv posibilitatea folosirii mai multor metode în paralel, astfel încât utilizatorii să aibă opțiuni. Ministrul delegat pentru digitalizare, Anne Le Henanff, a explicat că, în termen de patru luni, utilizatorii vor trebui să își dovedească vârsta, iar conturile celor sub 15 ani vor fi închise. Context european și extinderea restricțiilor în școli În aprilie, Comisia Europeană a prezentat o aplicație paneuropeană de verificare a vârstei, iar în paralel sunt în dezvoltare și soluții private, notează materialul. Aceeași lege interzice și telefoanele mobile în licee. Interdicția era deja în vigoare în Franța pentru învățământul primar, iar pentru licee sunt posibile excepții stabilite prin regulamentele interne ale unităților de învățământ. Franța a motivat adoptarea măsurii prin înmulțirea avertismentelor privind efectele nocive ale rețelelor sociale asupra copiilor și adolescenților, inclusiv captarea excesivă a atenției și expunerea la conținuturi problematice. Potrivit Agerpres, și alte țări europene iau în considerare legislații similare. [...]
AUR propune prelungirea termenului pentru tranzacțiile imobiliare cu TVA de 9% , astfel încât cumpărătorii eligibili blocați de indisponibilitatea sistemelor ANCPI să nu piardă facilitatea fiscală, potrivit Economedia . Inițiativa legislativă vizează persoanele care îndeplinesc condițiile pentru achiziția unei locuințe cu TVA redusă de 9%, dar nu pot încheia tranzacțiile până la 31 iulie 2026 din cauza blocării sistemelor informatice ale Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) , conform informațiilor transmise de Agerpres. Ce prevede proiectul de lege Proiectul AUR stabilește că livrarea locuințelor și autentificarea contractelor de vânzare-cumpărare ar putea fi finalizate într-un termen suplimentar de cel mult 30 de zile calendaristice de la reluarea integrală, la nivel național, a sistemelor informatice necesare: operațiunilor de cadastru; publicității imobiliare; activității notariale. Context: atacul cibernetic și blocajul ANCPI Potrivit unui comunicat al AUR, proiectul a fost inițiat de senatorii Niculina Stelea și Laurențiu Plăeșu și a fost elaborat în contextul atacului cibernetic anunțat de ANCPI la 15 iulie 2026, care a dus la indisponibilizarea sistemelor informatice ale instituției, inclusiv a aplicației e-Terra . AUR susține că atacul a avut loc cu aproximativ două săptămâni înainte de expirarea termenului-limită până la care tranzacțiile eligibile trebuie finalizate pentru aplicarea cotei reduse de TVA, ceea ce ar putea crea un blocaj administrativ cu efect direct asupra închiderii tranzacțiilor. [...]
Duma de Stat pregătește blocarea transferurilor și a vânzărilor de bunuri pentru rușii condamnați care stau în străinătate , printr-un pachet legislativ care obligă băncile să le taie accesul la aplicații și prevede restricții detaliate la tranzacțiile imobiliare, potrivit Meduza . Miza practică este una de reglementare cu efect economic direct: limitarea accesului la bani și la valorificarea activelor din Rusia pentru persoanele vizate. Deputații au aprobat amendamentele pentru lectura a doua a proiectului de lege privind „măsuri restrictive temporare” împotriva persoanelor aflate în afara Federației Ruse și care „se sustrag de la executarea pedepsei”. Proiectul se referă la cetățeni ruși condamnați atât în dosare penale, cât și în cauze administrative, iar scopul declarat al noilor reguli este asigurarea „inevitabilității pedepsei”. Pachetul din două proiecte a trecut de prima lectură în decembrie 2025, iar lectura a doua este programată pentru 22 iulie. Ce se schimbă pentru bănci și accesul la bani În varianta pentru lectura a doua, amendamentele cer explicit ca băncile să închidă accesul la aplicații și la conturile personale de pe site pentru persoanele vizate, astfel încât acestea să nu poată transfera fonduri. În versiunea anterioară, interdicția era formulată mai general, ca un blocaj al utilizării serviciilor de „banking la distanță” (servicii digitale de administrare a conturilor). Tot în text a fost introdus un mecanism de recuperare a cheltuielilor de judecată și a prejudiciilor din fonduri înghețate sau dintr-un cont special în care ar urma să fie direcționate veniturile celor care intră sub incidența legii. Acest punct nu exista în forma adoptată la prima lectură. Restricții mai dure la tranzacțiile imobiliare Amendamentele detaliază și interdicțiile privind operațiunile cu proprietăți. Dacă inițial se vorbea despre suspendarea înregistrării cadastrale sau a drepturilor asupra imobilelor, noua versiune prevede că Rosreestr (autoritatea de registru) trebuie să returneze documentele depuse fără a le analiza. Cine va gestiona registrul persoanelor vizate Administrarea registrului persoanelor „aflate în afara Federației Ruse și care se sustrag de la executarea pedepsei” nu va mai reveni procurorului general și adjuncților săi, ci Ministerului Justiției, potrivit amendamentelor aprobate. Când ar urma să intre în vigoare Inițial, intrarea în vigoare era prevăzută pentru 1 martie 2026. În forma pregătită pentru lectura a doua, termenul este schimbat: legile ar urma să se aplice din momentul publicării oficiale. [...]
