Un proiect de lege depus de Cătălin Predoiu riscă să afecteze îndeplinirea Jalonului 431 din PNRR, cu potențiale consecințe asupra plăților europene, susțin mai multe organizații civice într-o scrisoare deschisă citată de G4Media. ONG-urile afirmă că proiectul ar reduce standardele de integritate și transparență „sub pretextul reformelor PNRR”.

Organizațiile menționate (între care Expert Forum, ActiveWatch, Funky Citizens și Centrul pentru Jurnalism Independent) se referă la proiectul privind „consolidarea unor acte normative în domeniul integrității”, depus în Parlament ca Pl-x nr. 521/2026 (link către fișa proiectului: Camera Deputaților). Potrivit semnatarilor, forma parlamentară ar elimina mecanisme de transparență și ar slăbi sancțiuni, ceea ce ar putea duce la o îndeplinire „doar formală” a jalonului din PNRR.

De ce contează: risc de neconformare PNRR și impact asupra plăților

În concluziile scrisorii, organizațiile avertizează că modificările propuse „generează un risc serios de neconformare”, iar efectul ar putea fi „pierderea a sute de milioane de euro” pentru România. În logica PNRR, plățile sunt condiționate de îndeplinirea „satisfăcătoare” a jaloanelor și țintelor, nu doar de adoptarea unui act normativ cu titlu de reformă, mai arată semnatarii.

Tot în acest context, ONG-urile susțin că proiectul ar intra în tensiune cu orientări invocate din jurisprudența Curții Constituționale (Decizia CCR nr. 297/2025) și cu standarde europene de prevenire a corupției, menționând GRECO (Grupul Statelor împotriva Corupției al Consiliului Europei) și OCDE.

Ce schimbări reclamă ONG-urile în proiect

Scrisoarea deschisă enumeră o serie de efecte pe care le atribuie proiectului în forma depusă în Parlament, între care:

• eliminarea declarației publice de interese financiare (un mecanism distinct față de declarațiile complete de avere și interese), care ar fi urmat să fie generată de ANI prin e-DAI și să ofere transparență „pe segmente și praguri valorice” pentru 42 de categorii de persoane cu funcții de decizie;
• confidențializarea declarațiilor de avere și interese, prin prevederea că obligația de depunere „nu atrage publicitatea acestora”, iar documentele ar fi păstrate de ANI în condiții de confidențialitate timp de șapte ani;
• eliminarea transparenței electorale, în sensul că declarațiile candidaților ar rămâne obligatorii, dar ar deveni confidențiale, ceea ce ar limita verificarea de către alegători înainte de vot;
• eliminarea informațiilor despre bunurile soțului/soției fără un mecanism alternativ, despre care semnatarii spun că ar putea încuraja transferul formal al bunurilor pentru a evita apariția lor în declarațiile demnitarilor;
• limitarea depunerii declarației la final de mandat, prin condiționarea obligației de existența unei modificări de activ/pasiv de peste 10.000 de euro (aprox. 50.000 lei) față de declarația anterioară din e-DAI;
• îngreunarea sesizărilor către ANI, printr-o regulă potrivit căreia sesizările fără „fapte concrete” ar fi clasate dacă nu sunt completate în 15 zile;
• restrângerea efectelor conflictului de interese în organele colegiale, prin condiționarea nulității de faptul că, fără votul persoanei aflate în conflict, nu s-ar fi întrunit majoritatea;
• diminuarea interdicției de trei ani de a ocupa funcții publice, prin posibilitatea reducerii cumulative cu până la 50% și, în anumite situații, chiar neaplicarea interdicției;
• slăbirea rolului Consiliului Național de Integritate (CNI) în supravegherea ANI, printr-o interdicție formulată larg („legătură directă sau indirectă” cu atribuțiile din CNI), care, potrivit semnatarilor, ar putea duce la revocări și la „instrumentalizarea” Consiliului.

Ce cer semnatarii Parlamentului

Organizațiile solicită „modificarea substanțială” a proiectului, indicând explicit câteva direcții, între care reintroducerea declarației publice de interese financiare, introducerea unei declarații privind bunurile soțului/soției și obligativitatea depunerii declarațiilor la începutul și la finalul mandatului, precum și eliminarea prevederilor considerate neconstituționale privind membrii CNI.

În materialul citat se menționează și contextul politic al inițiatorului (Cătălin Predoiu este descris ca ministru interimar al Justiției), însă miza principală invocată de semnatari rămâne compatibilitatea proiectului cu cerințele de integritate și cu angajamentele asumate prin PNRR.