Știri
Știri din categoria Politică
Disputa pe Legea incompatibilităților riscă să blocheze un jalon PNRR și să alimenteze acuzații politice: după ce Senatul a respins modificările la legea Agenției Naționale de Integritate (ANI), președintele USR, Dominic Fritz, susține, într-o intervenție la Digi24, că forma discutată ar fi „vădit neconstituțională”, potrivit Adevărul.
Miza depășește conflictul politic dintre PSD și USR, pentru că legea este descrisă ca „jalon” în PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), iar în plen au apărut avertismente privind riscul pierderii unor fonduri europene. În același timp, dezbaterea s-a concentrat pe efectele retroactive ale sancțiunilor pentru conflict de interese și incompatibilități.
Senatul, în calitate de for decizional, a respins joi modificările la legea ANI. Proiectul a strâns 52 de voturi „pentru”, 28 de abțineri, iar 29 de senatori nu au votat. PNL a părăsit sala înaintea votului.
Dominic Fritz afirmă că modificările ar încălca principiul constituțional potrivit căruia legea produce efecte doar pentru viitor (invocând articolul 15 din Constituție). În interpretarea sa, forma discutată ar permite aplicarea unei sancțiuni noi pentru situații din trecut, inclusiv pentru persoane care au fost declarate anterior în conflict de interese sau incompatibilitate.
„Nu există în niciun stat de drept posibilitatea ca acum o majoritate în Parlament să-și aleagă, ex post, o nouă sancțiune.”
Liderul USR mai susține că PSD ar urmări un mecanism „amestecat”: constatarea conflictului de interese pe „legea veche”, dar aplicarea sancțiunii pe „legea nouă”, ceea ce ar fi, în opinia sa, ocolirea regulii neretroactivității.
Înainte de vot, senatorul PSD Daniel Zamfir l-a acuzat pe premierul interimar Ilie Bolojan că ar pune în pericol fondurile europene pentru a-l proteja pe Dominic Fritz. În plen, Zamfir a susținut că România ar putea pierde 770 de milioane de euro din cauza acestei situații.
Fritz, la rândul său, a spus că disputa ar fi „țintită” asupra lui și a descris tema ca pe o „capcană” politică de tipul „ori Fritz, ori sute de milioane de euro”, susținând că, în viziunea sa, se pot respecta simultan Constituția și cerințele legate de finanțarea europeană.
Contextul votului din Senat este detaliat de Adevărul și într-un material separat despre respingerea modificărilor, disponibil aici.
Din informațiile disponibile în textul sursă, nu sunt precizate pașii legislativi următori după respingerea din Senat. Rămâne însă deschisă disputa privind compatibilitatea modificărilor cu Constituția și impactul asupra jalonului din PNRR, pe fondul acuzațiilor reciproce dintre PSD, USR și PNL.
Recomandate
Alfred Simonis își leagă atacul la adresa lui Dominic Fritz de miza controlului asupra resurselor Primăriei Timișoara. Într-o postare citată de news.ro , președintele Consiliului Județean Timiș și liderul PSD Timiș susține că o eventuală pierdere a funcției de primar ar însemna pentru Fritz nu doar „pierderea unui birou”, ci a „principalului instrument de putere politică” și a platformei care i-ar fi susținut ascensiunea în USR. Simonis afirmă că nervozitatea primarului ar fi alimentată de perspectiva de a rămâne „fără Primărie, fără resursele uriașe ale acesteia și ale Centrului de Proiecte”, iar de aici ar veni „disperarea, victimizarea și nevoia de a inventa permanent dușmani”. El spune că Fritz l-ar fi atacat „frontal și absolut gratuit” după ce Simonis a vorbit despre întâlniri pe care le-ar fi avut cu acesta, inclusiv „acasă la mine sau la el”, întâlniri pe care primarul „nu le neagă”, potrivit postării. Disputa se mută pe terenul juridic: conflictul de interese și rolul instanțelor În același mesaj, Simonis susține că Fritz ar fi „scos din context” declarațiile sale și ar fi amestecat teme fără legătură pentru a „muta discuția cât mai departe de adevărata problemă”. Liderul PSD Timiș afirmă că Fritz ar fi fost declarat în conflict de interese nu de PSD, ci de „instanțele de judecată din Timișoara și București”, menționând „două procese pierdute”. Simonis mai afirmă că Fritz ar fi luat bani cu împrumut de la un coleg de partid și că, ulterior, ca primar, ar fi semnat „un document” care l-ar fi ajutat pe acesta „într-un proiect imobiliar”. El susține că primarul ar încerca să transforme „propria problemă de integritate, de încălcare a legii” într-o „ofensivă împotriva Timișoarei”, prin invocarea Agenției Naționale de Integritate (ANI) . Promisiuni și proiecte locale invocate în conflict Simonis îi transmite lui Fritz că „Timișorenii nu ți-au dat prin vot dreptul de a fi deasupra legii” și respinge ideea că ANI ar explica neîndeplinirea unor obiective locale, enumerând: Ștrandul Termal; Baza Uszoda; Ceasul Floral. Totodată, Simonis formulează public o serie de întrebări către Fritz, inclusiv dacă a fost declarat în conflict de interese și dacă a semnat, din funcția de primar, un document în beneficiul colegului de partid de la care ar fi împrumutat bani. În final, Simonis revine la cooperarea instituțională și îl întreabă pe Fritz când va debloca proiecte comune între Primăria Timișoara și Consiliul Județean Timiș, menționând explicit construirea unei Săli Polivalente și punerea la dispoziție a terenului pentru o parcare lângă Spitalul Județean. [...]
PNL condiționează sprijinul pentru viitorul guvern de excluderea PSD , iar presiunea politică se mută pe calendarul deciziilor bugetare și pe costul finanțării statului, potrivit G4Media . Raluca Turcan , președinta PNL Sibiu și fost ministru, îi cere președintelui Nicușor Dan să desemneze „de urgență” un candidat la funcția de prim-ministru, după „patru luni de provizorat”. Turcan susține că prelungirea situației de interimat „începe să coste”, în condițiile în care un guvern demis are atribuții limitate. Ea afirmă că România are nevoie de decizii rapide, nu de „calcule politice”, și leagă blocajul de riscuri directe pentru finanțarea economiei. Miza imediată: buget, PNRR și costul împrumuturilor În mesajul citat, Raluca Turcan enumeră o serie de urgențe care, în opinia sa, nu mai pot fi amânate: rectificarea bugetară, inclusiv pentru „domenii esențiale precum sănătatea și transporturile”; pregătirea bugetului pentru 2027; închiderea procedurilor PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență); continuarea reducerii cheltuielilor statului, pentru menținerea „traiectoriei de stabilitate bugetară”. Pe componenta de finanțare, Turcan avertizează că „fiecare zi de incertitudine politică” poate însemna împrumuturi mai scumpe, scăderea încrederii investitorilor și presiune suplimentară asupra ratingului de țară. Presiune pe Cotroceni: desemnarea premierului înaintea negocierii majorității Turcan argumentează că majoritățile parlamentare ar trebui construite după desemnarea premierului, iar rolul celui desemnat este să negocieze sprijinul necesar pentru învestirea unui guvern. În același timp, ea reia linia politică a PNL privind PSD: „PNL a spus clar ce nu va face: nu vom vota un guvern cu PSD.” Ca alternativă, Turcan spune că PNL ar fi dispus să discute „inclusiv un guvern cu adevărat tehnocrat”, format din „profesioniști independenți”, cu un mandat limitat la rezolvarea urgențelor și continuarea redresării. Contextul invocat: bilanțul „Guvernului Bolojan” și limitele interimatului În mesajul publicat pe Facebook, Turcan afirmă că „Guvernul Bolojan a livrat: reforme, PNRR, stabilizare economică și recâștigarea încrederii internaționale”, dar insistă că un guvern demis nu poate funcționa pe termen lung din cauza atribuțiilor restrânse. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre calendarul consultărilor sau o posibilă propunere de premier, rămâne neclar când ar urma președintele să facă desemnarea și ce majoritate ar putea fi conturată în Parlament. [...]
Blocajul politic riscă să scumpească finanțarea României și să apese pe ratingul de țară , avertizează premierul interimar Ilie Bolojan într-o postare citată de Economedia . El cere desemnarea rapidă de către președinte a unui „premier credibil” și susține, ca soluție de compromis, un guvern de tehnocrați cu obiective limitate, pentru a evita costuri suplimentare „de miliarde” la nivel anual. Bolojan leagă direct prelungirea crizei politice de creșterea dobânzilor la care se împrumută statul, în condițiile în care România rămâne dependentă de finanțare prin împrumuturi. În mesajul său, premierul interimar afirmă că „instabilitatea politică majorează dobânzile” și că „fiecare punct procentual poate însemna miliarde anual”. „Provizoratul poate continua? Da, dar cu costuri care pot fi mai mari pentru români. În primul rând, scumpirea împrumuturilor de care finanțarea României este încă dependentă.” De ce contează: buget, rectificare și semnalul către investitori Pe lângă costul datoriei, Bolojan avertizează că lipsa unei garanții privind continuitatea guvernării „îngrijorează investitorii” și se poate reflecta în evaluarea ratingului de țară. În același timp, el susține că este „absolut necesară” o rectificare bugetară, indicând explicit domenii unde fondurile ar fi pe cale să se epuizeze, precum sănătatea și transporturile. În mesaj, premierul interimar mai spune că trebuie pregătit bugetul pentru 2027 și avertizează că, fără continuarea reformei administrației și reducerea cheltuielilor statului, nu va putea fi respectată „continuarea redresării”. Ce soluție propune: guvern „neutru” cu mandat limitat Bolojan cere instalarea rapidă a unui guvern „de încredere” și indică drept prim pas desemnarea de către președinte a unui premier „credibil”, care să negocieze sprijin parlamentar. Ca variantă de deblocare, el propune un guvern de tehnocrați, „cu obiective clare și limitate”, între care enumeră: rectificarea bugetară; finalizarea procedurilor de închidere a PNRR ; elaborarea bugetului pentru 2027, „cu menținerea liniei de redresare convenite cu partenerii și finanțatorii României”. Bolojan insistă însă asupra ideii de „autentic guvern de tehnocrați”, nu unul cu miniștri „controlați” politic. Contextul politic invocat de Bolojan În postare, premierul interimar acuză o „coaliție de facto PSD-AUR” că a lăsat România fără guvern și susține că PSD, deși ar fi coagulat o majoritate pentru doborârea guvernului, „nu a reușit sau nu a vrut” să își asume guvernarea. Totodată, afirmă că PNL, USR și UDMR ar fi propus o soluție de compromis – o rotativă la guvernare – și un premier „credibil”, pe Siegfried Mureșan, propunere pe care PSD ar fi refuzat-o. Bolojan mai spune că nu își va da demisia, argumentând că plecarea premierului sau a unor miniștri „nu ar face decât să accentueze criza și să blocheze până și activitățile guvernamentale curente”. [...]
La un an de la „clipa independenței”, Comisia Europeană a livrat mai ales acolo unde nu depinde de capitale – iar dosarele care cer cedare de suveranitate sau capabilități noi, în special în apărare, au rămas în urmă, potrivit unei evaluări a Politico asupra angajamentelor din discursul „Starea Uniunii” susținut de Ursula von der Leyen în 2025. Analiza trece în revistă peste 40 de anunțuri care ar fi putut fi transformate în acțiuni și identifică aproximativ 15 angajamente cu miză politică. Concluzia de fond: președinta Comisiei a bifat „bazele” – legislație și inițiative de finanțare pe teme precum tehnologie, comerț și politici sociale – dar a rămas departe de ambiția de a „transforma Europa” în sensul suveranității europene invocate în discurs. Unde s-a văzut limita: apărarea și deciziile care cer acordul statelor Politico arată că cele mai vizibile eșecuri au apărut în zonele în care succesul depinde de acordul statelor membre, de transfer de control către Bruxelles sau de construirea unor capabilități europene noi – cu accent pe apărare. Un exemplu este promisiunea unui „zid de drone”, prezentat ca o capacitate europeană integrată, în timp real, pentru detectarea și contracararea amenințărilor aeriene. Inițiativa a întâmpinat rapid rezistență politică și s-a transformat într-un plan mai larg de acțiune anti-drone, fără ca „capacitatea integrată” anunțată inițial să se materializeze în intervalul de un an. Al doilea „rateu major” menționat este ideea de a folosi active rusești imobilizate pentru a finanța un împrumut de reparații pentru Ucraina. Propunerea a fost descrisă drept una dintre cele mai creative formule de finanțare avansate de UE, dar a intrat în blocaje legale și politice. În final, UE a convenit un împrumut de 90 miliarde euro (aprox. 450 miliarde lei) pentru Ucraina, prin finanțare mai convențională – împrumuturi ale UE garantate de bugetul Uniunii. Tot în zona promisiunilor „care nu au prins formă” intră și conceptul de „Semestru european al apărării” – o idee de supraveghere și coordonare la nivel UE a eforturilor naționale, inspirată de Semestrul european folosit în evaluarea politicilor economice. În practică, rezultatul a fost mai degrabă un exercițiu anual de raportare și coordonare privind pregătirea de apărare, cu un control mai mare rămas la state. În acest context, Politico citează poziția eurodeputatei Marie-Agnes Strack-Zimmermann, președinta liberală a comisiei pentru securitate și apărare din Parlamentul European, care notează schimbarea de rol a apărării în Europa față de acum doi ani, dar și plafonarea eforturilor din cauza intereselor naționale. „Toate eforturile își ating limitele, pentru că interesul național continuă să joace un rol major.” Unde Comisia a livrat: comerț, social, industrie și tehnologie Performanța se îmbunătățește, potrivit evaluării, în domeniile unde Comisia poate propune direct legislație sau poate organiza inițiative. Pe comerț, Politico vorbește despre o „curățenie aproape completă” a obiectivelor: agenda de diversificare a fost urmată, inclusiv negocierile cu India (acordul a venit puțin mai târziu decât promis, dar „substanța” a fost livrată). Acordul cu Mercosur a intrat provizoriu în vigoare, după peste un sfert de secol de negocieri. În politicile sociale, Comisia a prezentat un plan pentru locuințe accesibile în decembrie 2025, urmat de un act adoptat „săptămâna aceasta” (în raportarea Politico). În mai, von der Leyen a anunțat și o strategie anti-sărăcie. Pe industrie și tehnologie, au avansat inițiative legate de baterii, cloud, inteligență artificială și rețele energetice. „Industrial Accelerator Act”, cu prevederi „Made in Europe” care ar urmări să direcționeze achizițiile publice pentru a susține dezvoltarea industrială verde, a fost depus în martie și se află în evaluare la Consiliu și Parlament. Politico notează și un detaliu politic relevant pentru dinamica internă a Comisiei: o parte importantă din muncă a fost realizată de comisari din familii politice diferite de Partidul Popular European, inclusiv socialiști și liberali. Dosare „în lucru”: restricții pentru rețele sociale, Israel și migrație Între reușite și eșecuri, Politico plasează o serie de angajamente „în progres”. Printre ele: posibile restricții pentru rețelele sociale destinate copiilor (inspirate de modelul australian, care interzice accesul sub 16 ani și pune responsabilitatea verificării pe platforme). Procesul de analiză a avut loc și tema a urcat pe agenda politică, dar un regim de restricții la nivelul UE nu este încă finalizat. În politica față de Israel, o parte din agendă a avansat – inclusiv sancțiuni suplimentare împotriva coloniștilor extremiști și un mecanism de finanțare pentru Palestina, cu inițiativa „Team Gaza” de 883,6 milioane euro (aprox. 4,4 miliarde lei) lansată în iulie pentru coordonarea finanțării recuperării timpurii a Gazei. Măsura cu cea mai mare încărcătură politică – suspendarea prevederilor comerciale din Acordul de asociere UE-Israel – nu a devenit însă acțiune la nivelul întregii UE, pe fondul reticenței capitalelor. Pe migrație, o parte din promisiuni au vizat implementarea unor politici deja în derulare, în special Pactul privind migrația . O idee nouă mai ușor de identificat – un regim de sancțiuni dedicat împotriva traficanților și călăuzelor – nu a devenit încă instrumentul operațional sugerat de anunț. Miza pentru următorul discurs, sugerează Politico, este dacă migrația va rămâne un subiect de prim-plan – un semn că agenda este încă departe de a fi închisă. [...]
Traian Băsescu cere marginalizarea UDMR în negocierile de la București , pe fondul discuțiilor despre formarea guvernului și al scenariului alegerilor anticipate, avertizând că fără buget România riscă „haos”, potrivit Mediafax . Fostul președinte a criticat duminică, la România TV, implicarea UDMR în negocierile politice și a susținut că formațiunea ar trebui ținută „mai deoparte”. Băsescu a afirmat că UDMR „ar trebui să cam fie scos afară din jocurile din România”, acuzând partidul de o apropiere prea mare de Budapesta și de tentativa de a juca acum un rol important în politica de la București. „După ce a jucat cu Budapesta până i s-au rupt opincile, acum vin să facă jocurile la București.” În același timp, Băsescu a spus că alegerile anticipate sunt o soluție prevăzută de Constituție și că nu le respinge, însă a insistat că prioritatea imediată este adoptarea bugetului. „Avem o urgență. Avem această urgență a bugetului.” Fostul președinte a avertizat că declanșarea procedurii pentru anticipate înainte de formarea unui guvern și fără buget ar putea genera „haos”, cu efecte asupra funcționării instituțiilor și a serviciilor publice. În argumentația sa, a invocat în special presiunea din sistemul medical, menționând un caz despre care spune că l-a aflat, privind lipsa unor substanțe necesare pentru intervenții în cazul accidentelor vasculare cerebrale. „Păi ce facem? Ăia sunt oameni care mor sau care paralizează.” În acest context, Băsescu a calificat situația din sănătate drept „criminală” și a susținut că finanțarea sistemului medical ar trebui tratată ca prioritate, inclusiv prin realocări bugetare. „Aș lua de oriunde și aș lua la sănătate.” [...]
Președintele Nicușor Dan leagă securitatea la Marea Neagră de evoluțiile din Arctica , argumentând că riscurile și deciziile de apărare din nordul Europei au efecte directe asupra întregului continent, inclusiv asupra flancului estic. Mesajul a fost transmis în contextul participării sale la Summitul Arctic de la Rovaniemi , potrivit HotNews . Nicușor Dan a participat duminică, în Finlanda, la o cină de lucru oferită de premierul finlandez Petteri Orpo, în cadrul summitului european dedicat regiunii arctice. Șeful statului a spus că „securitatea Europei este o preocupare comună” și că „ceea ce se întâmplă într-o parte a continentului are consecințe directe asupra tuturor”. „Ceea ce se întâmplă într-o parte a continentului are consecințe directe asupra tuturor, iar legătura dintre regiunea arctică, Marea Baltică și Marea Neagră este tot mai evidentă.” Cine participă și ce miză are reuniunea Summitul este organizat la inițiativa premierului Finlandei și reunește lideri europeni, între care cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, și prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen. Sunt prezenți și reprezentanți ai instituțiilor UE: președintele Consiliului European, Antonio Costa, și înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas. În această formulă, mesajul transmis de președintele României plasează explicit Marea Neagră în aceeași ecuație de securitate cu Arctica și Marea Baltică, într-un moment în care statele europene discută tot mai mult despre apărare și reziliență pe întregul arc nord–est al continentului. Ce urmează în agenda de luni Potrivit programului menționat de HotNews, ziua de luni include: vizitarea bazei militare Lapland Air Wing ; vizitarea expoziției „Arctic Opposites”; sesiunea de lucru „Current Developments, Security and Future Outlook on the Arctic”; dejunul de lucru „The EU’s Role and Actions in the Arctic”; o conferință comună de presă cu liderii participanți. Informațiile despre participarea și declarațiile lui Nicușor Dan au fost relatate și de Agerpres . [...]
