Știri
Știri din categoria Justiție
Înalta Curte decide definitiv dacă începe judecata în dosarul în care Călin Georgescu, Horațiu Potra și 20 de mercenari sunt trimiși în judecată pentru tentativă de acțiuni împotriva ordinii constituționale, după ce inculpații au contestat începerea procesului, potrivit Antena 3.
Cei vizați au fost citați la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde magistrații urmează să stabilească, printr-o hotărâre definitivă, dacă judecata poate începe sau dacă rechizitoriul va fi retrimis la Parchetul General. Procesul era programat să înceapă la ora 9:00.
Judecătorii analizează contestația depusă împotriva deciziei de începere a procesului. În primă instanță, Curtea de Apel București a decis că poate începe oficial judecata, însă inculpații au atacat această soluție.
Decizia Înaltei Curți este prezentată ca fiind cea care „tranșează” definitiv dacă dosarul intră pe fond (adică începe judecata propriu-zisă) sau revine la Parchet pentru refacerea actelor de urmărire penală.
Potrivit procurorilor, pe 8 decembrie 2024 inculpații ar fi plănuit o mișcare de destabilizare și un protest violent în București, în ziua în care trebuia să aibă loc turul al doilea al alegerilor prezidențiale, ulterior anulate.
Conform relatării, planul ar fi fost pus la cale de Horațiu Potra împreună cu Călin Georgescu, la o fermă de cai din Ciolpani, iar „misiunea mercenarilor” ar fi fost să se infiltreze printre participanții la protest și să creeze haos. Autoritățile i-ar fi oprit în drum spre Capitală, după ce plecaseră din Mediaș, iar în mașini ar fi fost găsite arme despre care se afirmă că urmau să fie folosite pentru a provoca tulburări.
După mai bine de jumătate de an, dosarul a fost trimis în judecată, iar acum Înalta Curte urmează să dea verdictul final privind începerea procesului.
Recomandate
Tribunalul București i-a revocat controlul judiciar lui Călin Georgescu , astfel că acesta poate părăsi România, potrivit Libertatea . Decizia a fost luată vineri, 3 aprilie 2026, în dosarul în care fostul candidat la alegerile prezidențiale este judecat pentru propagandă legionară. Hotărârea instanței a admis contestația formulată de Georgescu împotriva unei încheieri pronunțate de Judecătoria Sectorului 1 București la 26 martie 2026 și a dispus revocarea măsurii. „Admite contestația formulată de contestatorul inculpat Georgescu Călin (...) dispune revocarea măsurii controlului judiciar luată faţă de inculpatul sus-menționat”, se arată în decizia magistraților, disponibilă pe portalul instanței lor judecată. Ridicarea controlului judiciar înseamnă, între altele, că Georgescu nu mai are obligația de a se prezenta periodic la poliție și poate ieși din țară. Conform aceleiași surse, el invocase anterior nevoia de tratament medical în străinătate, iar decizia Tribunalului București este definitivă. În acest dosar, Călin Georgescu a fost trimis în judecată la 2 iulie 2025 de Parchetul General, sub acuzația de promovare publică a cultului persoanelor responsabile de genocid, crime împotriva umanității și crime de război, precum și pentru propagarea ideilor, concepțiilor sau doctrinelor fasciste, legionare, rasiste și xenofobe, în formă continuată. Potrivit rechizitoriului, faptele ar fi avut loc în perioada 16 iunie 2020 – 16 mai 2025, prin declarații publice, interviuri și postări online. Informațiile despre conținutul acuzațiilor sunt atribuite de Libertatea publicației Știripesurse.ro , citată în articol. [...]
Președintele Nicușor Dan a anunțat recent semnarea unor decrete pentru numirea unor noi lideri în sistemul judiciar, subliniind că așteaptă o dinamizare a activității parchetelor și o implicare mai eficientă în combaterea corupției și a criminalității . Potrivit Euronews , aceste numiri sunt menite să răspundă așteptărilor românilor în ceea ce privește eficiența sistemului judiciar. Numiri și calendarul acestora Nicușor Dan a semnat decretele pentru numirea Cristinei Chiriac ca procuror general, a lui Viorel Cerbu ca procuror-șef DNA și a lui Codrin Miron ca procuror-șef DIICOT . Aceștia își vor începe mandatele pe 15 aprilie. De asemenea, au fost numiți Marius Voineag ca procuror adjunct al Parchetului General, Marinela Mincă și Marius Ștefan ca procurori-șefi adjuncți DNA, și Alex Florența ca procuror-șef adjunct DIICOT. Voineag și Mincă își vor începe activitatea pe 30 iunie, când se eliberează pozițiile respective. Președintele a respins candidatura lui Gil Julien Grigore Iacobici pentru funcția de procuror-șef adjunct al DIICOT, subliniind importanța unei selecții riguroase. Așteptări și obiective Nicușor Dan a transmis că principala așteptare de la noii șefi ai parchetelor este creșterea eficienței în combaterea corupției. DNA se va ocupa de marea corupție, în timp ce Parchetul General va gestiona corupția curentă. Președintele a subliniat și rolul DIICOT în destructurarea marilor rețele de droguri și evaziune fiscală, fenomene care afectează grav societatea și bugetul statului. „Așteptarea pe care o am de la parchete și de la șefii parchetelor din România este o dinamizare a activității, pentru a răspunde așteptărilor românilor”, a declarat Nicușor Dan. Comunicare și provocări Președintele a cerut noilor procurori-șefi să îmbunătățească comunicarea atât cu subordonații, cât și cu publicul. El a evidențiat deficiențele cu care se confruntă procurorii, inclusiv probleme legislative și lipsa de echipamente. De asemenea, a menționat dificultățile întâmpinate de Parchetul General în gestionarea Secției speciale de anchetare a magistraților. Nicușor Dan a transmis un mesaj clar procurorilor, subliniind că meseria lor este una de vocație, menită să combată infracționalitatea care afectează societatea. Clarificări privind procesul de numire Președintele a respins acuzațiile conform cărora numirile ar fi fost influențate politic, afirmând că procedura a urmat pașii legali și nu a fost influențată de propunerile PSD. El a explicat că procesul de selecție a fost unul instituțional, nu politic. „Acuz de rea credință pe cei care știau informația și au emis-o în mod voit fals”, a afirmat Nicușor Dan . Rolul adjuncților și alegerea Cristinei Chiriac Nicușor Dan a clarificat că adjuncții au un rol administrativ și nu influențează deciziile majore, care sunt luate de conducerea principală a parchetelor. Alegerea Cristinei Chiriac a fost rezultatul unor consultări extinse cu procurori din sistem, fiind menționată frecvent pentru performanțele obținute la DNA Iași. Președintele a evidențiat rezultatele echipei de la Iași, care a trimis în judecată figuri importante precum președintele CJ Iași și primarul din Iași, subliniind că evaluarea activității parchetelor nu trebuie să se rezume doar la numărul de rechizitorii. În final, Nicușor Dan a atras atenția asupra dificultăților generate de schimbările legislative și de deciziile instanțelor, care afectează modul în care sunt gestionate cazurile de corupție. [...]
Potrivit Agerpres , Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a făcut primul pas oficial pentru a acționa în instanță Guvernul și Ministerul Finanțelor, în contextul neplății unor drepturi salariale restante către magistrați. Demersul a început prin depunerea unei plângeri prealabile , procedură obligatorie înaintea deschiderii unui proces în contencios administrativ. Practic, instanța supremă contestă decizia autorităților de a amâna plata acestor drepturi salariale , considerând că măsura afectează sistemul judiciar. Informațiile disponibile indică faptul că acest pas reprezintă o escaladare a tensiunilor dintre puterea judecătorească și cea executivă. Plângerea prealabilă este, în mod obișnuit, ultima etapă înainte de acțiunea propriu-zisă în instanță, dacă Guvernul nu revine asupra deciziei. Cazul vine într-un context mai larg în care drepturile salariale din sistemul public au generat frecvent dispute juridice, iar magistrații au obținut în trecut hotărâri favorabile pentru recuperarea unor venituri restante. [...]
Un judecător federal a respins procesul de defăimare al lui Donald Trump împotriva Wall Street Journal pentru că președintele SUA nu a reușit să îndeplinească standardul juridic de „rea-credință” („ actual malice ”) cerut în astfel de cazuri, o decizie care ridică ștacheta pentru acțiunile sale în instanță împotriva presei, potrivit Reuters . Judecătorul Darrin P. Gayles , de la Tribunalul Districtual al SUA din Miami, a decis luni că plângerea lui Trump „nu se apropie” de standardul aplicabil persoanelor publice în procesele de defăimare. În motivare, magistratul a arătat că un reclamant trebuie să dovedească nu doar că afirmația a fost falsă, ci și că publicația „știa sau ar fi trebuit să știe” că este falsă. „Această plângere nu se apropie nicăieri de acest standard. Dimpotrivă”, a scris Gayles. De ce contează decizia: pragul „actual malice” și efectul asupra litigiilor cu presa Hotărârea este un eșec procedural pentru Trump în campania sa juridică împotriva unor companii media, pe care le acuză că îl tratează incorect. În același timp, decizia subliniază cât de dificil este pentru un demnitar să câștige un proces de defăimare în SUA, unde standardul „actual malice” protejează în mod robust libertatea presei. Judecătorul a reținut și faptul că reporterii Wall Street Journal i-au cerut lui Trump un punct de vedere înainte de publicare și i-au inclus dezmințirea, ceea ce, în opinia instanței, contrazice teza că ziarul ar fi acționat cu „rea-credință”. Instanța nu s-a pronunțat însă asupra veridicității articolului. Ce urmează: Trump poate depune o versiune modificată a acțiunii Trump poate depune o versiune amendată a cererii de chemare în judecată până la 27 aprilie, potrivit deciziei. Un purtător de cuvânt al echipei sale juridice a spus că președintele intenționează să reintroducă acțiunea. News Corp și Dow Jones nu au răspuns solicitărilor de comentarii, mai notează Reuters. Context: articolul despre Epstein și seria de procese intentate de Trump Procesul a fost deschis în iulie 2025, după un articol al Wall Street Journal despre o felicitare de ziua lui Jeffrey Epstein, despre care publicația a scris că ar purta semnătura lui Trump. Trump și avocații săi au susținut că felicitarea este falsă, inclusiv după ce o copie a fost făcută publică de democrați din Congres, care au obținut-o din averea lui Epstein. Reuters mai arată că Trump a intentat și alte procese împotriva unor instituții media, inclusiv BBC, The New York Times și un ziar din Iowa, iar ABC și CBS au încheiat înțelegeri cu Trump în litigii separate. Wall Street Journal a susținut, în cererea de respingere, că acțiunea este nefondată și ar putea descuraja publicarea unor materiale critice la adresa președintelui. [...]
Refuzul unuia dintre suspecți de a negocia cu procurorii riscă să transforme dosarul într-un proces „în toată regula”, deși ceilalți doi inculpați au încheiat înțelegeri cu Parchetul, potrivit Mediafax . Cazul vizează furtul coifului de aur de la Coțofenești și al unor brățări dacice din Muzeul Drents (Assen, Olanda), iar procesul începe marți, 14 aprilie. Bernhard Z., 35 de ani, unul dintre cei trei suspecți, „refuză orice înțelegere” și susține că nu a fost prezent la spargere. Avocații săi au confirmat pentru RTL Nieuws că nu au existat negocieri cu procurorii, în timp ce ceilalți doi inculpați au mers pe varianta acordurilor. Acorduri cu Parchetul, dar cu validare în instanță Jan B. (21 de ani) și Douglas W. (37 de ani) au ajuns la înțelegeri cu Parchetul, însă conținutul acestora nu a fost făcut public. Conform informațiilor din articol, se presupune că și-ar fi recunoscut vinovăția în schimbul unor pedepse mai ușoare. O condiție a acordurilor a fost returnarea bunurilor furate. Pe baza indicațiilor oferite de cei doi, autoritățile au recuperat: coiful de aur de la Coțofenești; două dintre cele trei brățări de aur dispărute. Chiar și în acest context, judecătorul trebuie să se pronunțe asupra înțelegerilor și le poate respinge. Calendarul procesului și miza procedurală Tribunalul din Assen judecă dosarul pe 14, 16 și 17 aprilie. Negarea totală a lui Bernhard Z. complică dosarul: dacă situația lui nu poate fi soluționată printr-o înțelegere, procesul ar putea fi judecat integral, iar cele trei zile alocate săptămâna viitoare acoperă acest scenariu, potrivit aceleiași surse. Procuratura a refuzat, deocamdată, să facă declarații publice despre negocierile cu suspecții. Context: jaful din ianuarie 2025 Coiful de aur de la Coțofenești a fost furat pe 25 ianuarie 2025 din Muzeul Drents, chiar înainte de încheierea expoziției dedicate Imperiului Dac. Făptașii au folosit explozibili pentru a forța intrarea, au spart vitrinele și au luat coiful și trei brățări dacice, apoi au incendiat mașina folosită la fugă, în apropierea localității Rolde. Cazul este descris ca unul dintre cele mai mediatizate jafuri de artă din Olanda din ultimii ani, iar coiful, datând din secolul al IV-lea î.Hr., este considerat una dintre cele mai valoroase piese ale patrimoniului cultural românesc. [...]
Refuzul unui acord procedural de către unul dintre suspecții-cheie riscă să prelungească și să complice procesul penal în dosarul jafului tezaurului românesc de la Muzeul Drents, deși o parte importantă a prejudiciului a fost recuperată, potrivit stirileprotv.ro . Bernhard Z., suspect în vârstă de 35 de ani, a refuzat să încheie un acord cu Parchetul, au confirmat avocații săi pentru RTL Nieuws, iar apărarea va susține în instanță că acesta nu a fost prezent la jaful din noaptea de 25 ianuarie 2025. În consecință, cazul ar urma să fie judecat integral, iar instanța va trebui să analizeze separat poziția lui, fiind alocate trei zile pentru audieri. Ce înseamnă refuzul pentru mersul procesului În același dosar, ceilalți doi suspecți principali — Douglas W. (37) și Jan B. (21) — ar fi încheiat acorduri procedurale și și-ar fi recunoscut implicarea, conform surselor RTL Nieuws citate de publicație. Parchetul nu a intrat în detalii, indicând că informațiile vor fi prezentate în instanță. Miza practică: dacă toți suspecții ar fi recunoscut faptele, procesul s-ar fi putut încheia mai rapid. Negarea lui Bernhard Z. schimbă această perspectivă și poate duce la un proces mai lung, cu administrare de probe și audierea martorilor pe apărarea sa. Probele invocate și linia de apărare Bernhard Z. a fost arestat la patru zile după jaf. Poliția ar fi găsit ADN-ul său pe haine folosite în timpul spargerii, aruncate într-un container din Assen; pe acele haine ar fi existat și fragmente de sticlă provenite de la muzeu. Potrivit anchetei prezentate în material, suspectul ar fi cumpărat îmbrăcăminte și o geantă sport care ulterior au fost utilizate în jaf. O posibilă linie de apărare menționată este că ar fi participat doar la pregătiri, nu și la furtul propriu-zis. Context: ce s-a furat și ce lipsește încă Jaful a avut loc la Muzeul Drents, în noaptea de 25 ianuarie 2025, când trei persoane ar fi aruncat în aer o ușă exterioară, ar fi spart vitrinele și ar fi fugit cu: un coif de aur vechi de peste 2.500 de ani (coiful de la Coțofenești); trei brățări din aur. Parchetul a anunțat pe 2 aprilie că coiful și două dintre cele trei brățări au fost recuperate cu ajutorul suspecților. O brățară lipsește în continuare , iar valoarea asigurată a tezaurului este de 5,7 milioane de euro (aprox. 28,4 milioane lei) . Separat, RTL Nieuws a relatat anterior că muzeul ar fi făcut greșeli de securitate, inclusiv prin neaplicarea unor recomandări, iar sticla vitrinelor s-ar fi dovedit slab rezistentă la efracție. [...]
