Știri
Știri din categoria Justiție
Bank of America va plăti 72,5 milioane de dolari victimelor lui Jeffrey Epstein, potrivit Știrile ProTV, care relatează despre un acord de soluționare a unui proces colectiv în care banca este acuzată că i-ar fi facilitat operațiunile de trafic sexual.
Conform documentelor depuse vineri seara la o instanță federală din New York și citate de CNBC, înțelegerea este al patrulea acord încheiat de o bancă importantă în litigii legate de Epstein, iar Bank of America nu își recunoaște vinovăția. Acordul trebuie aprobat de judecătorul Jed Rakoff de la Curtea Districtuală a Statelor Unite din Manhattan, iar, de regulă, astfel de aprobări sunt acordate.
Documentul depus în instanță prevede că despăgubirile ar urma să acopere „toate femeile care au fost abuzate sexual sau traficate de Jeffrey Epstein, sau de orice persoană care are legături sau este asociată în alt mod cu Jeffrey Epstein sau cu orice afacere de trafic sexual a lui Jeffrey Epstein, între 30 iunie 2008 și 6 iulie 2019, inclusiv”. Avocații din caz ar fi „conștienți că există cel puțin 60 de femei” victimizate între aceste date, se mai arată în document.
Bank of America respinge acuzațiile, dar spune că acordul închide disputa.
„Deși ne menținem declarațiile anterioare făcute în documentele depuse în acest caz, inclusiv faptul că Bank of America nu a facilitat infracțiuni de trafic sexual, această rezoluție ne permite să lăsăm această chestiune în urmă și oferă o încheiere definitivă pentru reclamanți.”
În același context, sunt amintite acorduri similare: JPMorgan Chase a acceptat în iunie 2023 plata a 290 de milioane de dolari către victime, la o lună după ce Deutsche Bank a convenit 75 de milioane de dolari. Separat, în august 2023, JPMorgan a acceptat să plătească 75 de milioane de dolari guvernului Insulelor Virgine Americane, iar Deutsche Bank a declarat atunci: > „Recunoaștem greșeala pe care am comis-o prin acceptarea lui Epstein ca client în 2013, precum și deficiențele din procesele noastre, și am învățat din greșelile și neajunsurile noastre.”
Recomandate
Tribunalul Brașov a dispus arestarea preventivă a șase inculpați în dosarul privind furtul de motorină de pe șantierul de modernizare a căii ferate Brașov–Sighișoara, potrivit Digi24 . Un inculpat a fost plasat în arest la domiciliu, iar un altul se află sub control judiciar. Decizia a fost luată de un judecător de drepturi și libertăți și vizează angajați suspectați că ar fi sustras cantități mari de motorină din utilajele folosite în zona Ormeniș și Racoș. Publicația menționează că informațiile au fost relatate de News.ro. Măsurile dispuse de instanță și acuzațiile Cei șase inculpați arestați preventiv sunt acuzați de constituire de grup infracțional organizat și furt calificat în formă continuată. Anchetatorii susțin că unul dintre ei ar fi comis 28 de acte materiale de furt, iar ceilalți ar fi implicați în 18, 16, 12, șase, respectiv patru fapte. Al șaptelea inculpat, cercetat pentru constituire de grup infracțional organizat și cinci acte de furt calificat, a fost plasat în arest la domiciliu. Al optulea inculpat este cercetat sub control judiciar, conform informațiilor din articol. Cum ar fi funcționat schema de sustragere a motorinei Potrivit procurorilor Parchetului de pe lângă Tribunalul Brașov, gruparea ar fi fost constituită începând din octombrie 2025 și ar fi fost specializată în sustragerea și vânzarea motorinei din utilajele de pe șantier. Membrii ar fi lăsat utilajele pornite „la ralanti”, cu consum redus, dar ar fi raportat perioada ca fiind „de lucru”. „Practic, cantitatea de motorină sustrasă se determina matematic şi reprezenta diferenţa dintre cele două tipuri de consum. În timpul furtului comis de unii membri, alţi membri le asigurau paza fizică, fiind implicaţi inclusiv agenţi de pază care aveau responsabilitatea prevenirii acestor fapte”, au transmis procurorii. Percheziții și bunuri găsite, ancheta rămâne deschisă În urma a 23 de percheziții efectuate joi, anchetatorii au descoperit aproximativ 1,8 tone de motorină. Conform datelor din anchetă, săptămânal ar fi fost sustrase sute de litri, însă cantitatea totală nu a fost încă stabilită. În dosar sunt vizate și alte persoane, ceea ce indică faptul că investigația ar putea continua cu noi audieri și eventuale măsuri procesuale, în funcție de probele administrate de anchetatori. [...]
DSU anunță că au fost ridicate telefoane ale unor angajați în cadrul unor activități procedurale dintr-un dosar aflat în faza de urmărire penală „in rem”, potrivit AGERPRES . Departamentul pentru Situații de Urgență a precizat vineri seara, 27 martie 2026, că organele competente au dispus și comunicarea unor documente considerate relevante pentru clarificarea situației investigate, documente care „urmează a fi transmise în cel mai scurt timp”. Instituția susține că, până în acest moment, nicio persoană nu are calitatea de suspect sau inculpat în cauză și că nu a fost dispusă vreo măsură procesuală în acest sens. Urmărirea penală „in rem” înseamnă că ancheta vizează fapta, nu o persoană anume. DSU afirmă că va coopera cu organele judiciare și că va pune la dispoziție toate informațiile și documentele necesare pentru stabilirea situației de fapt. În comunicare, DSU mai arată că își menține angajamentul pentru respectarea legalității, transparență și buna desfășurare a activităților specifice. În informațiile transmise nu sunt menționate natura dosarului, instituția de parchet sau faptele cercetate. [...]
ÎCCJ a depus plângere prealabilă împotriva Guvernului și a Ministerului Finanțelor pentru refuzul de a asigura fondurile necesare plății unor restanțe salariale, potrivit Mediafax . Demersul vizează drepturi salariale restante ale judecătorilor și ale altor categorii profesionale îndreptățite, stabilite prin titluri executorii și scadente în 2026. Concret, instanța supremă cere Guvernului să pună la dispoziție toate fondurile necesare pentru efectuarea plăților, reiese din documentul publicat de ÎCCJ . „Prezenta plângere prealabilă vizează refuzul nejustificat (...) al Guvernului României şi al Ministerului Finanţelor de a soluţiona favorabil cererile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind includerea şi alocarea sumelor necesare achitării drepturilor salariale restante stabilite prin titluri executorii şi scadente în anul 2026.” În document, ÎCCJ indică drept motive pentru plângerea prealabilă, între altele, neincluderea integrală a sumelor solicitate în bugetul pe 2026, diminuarea sumelor față de necesarul transmis, precum și neasigurarea fondurilor deși obligația de plată este „certă, lichidă și exigibilă” (adică stabilită fără dubiu, cuantificată și ajunsă la scadență). Instanța mai susține că necuprinderea acestor sume în buget și reducerea lor față de necesar ar încălca cadrul normativ aplicabil. ÎCCJ invocă și încălcarea principiului separației puterilor în stat și a securității raporturilor juridice, argumentând că, prin nealocarea resurselor pentru executarea hotărârilor judecătorești, executivul ajunge să blocheze efectele unor decizii definitive. Totodată, instanța face trimitere la „succesiunea de eșalonări și re-eșalonări”, urmată de neincluderea în buget a sumelor re-eșalonate pentru 2026. Instanța supremă mai arată că, dacă plângerea prealabilă nu va fi soluționată favorabil, va sesiza instanța de contencios administrativ competentă, adică va deschide calea unui litigiu administrativ împotriva autorităților vizate. Contextul politic menționat de Mediafax este că, pe 19 martie, Ilie Bolojan anunța un acord în coaliție pentru includerea în buget a pachetului social propus de PSD, ceea ce ar fi dus la amânarea achitării drepturilor salariale obținute de magistrați în instanțe. [...]
Potrivit Agerpres , Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a făcut primul pas oficial pentru a acționa în instanță Guvernul și Ministerul Finanțelor, în contextul neplății unor drepturi salariale restante către magistrați. Demersul a început prin depunerea unei plângeri prealabile , procedură obligatorie înaintea deschiderii unui proces în contencios administrativ. Practic, instanța supremă contestă decizia autorităților de a amâna plata acestor drepturi salariale , considerând că măsura afectează sistemul judiciar. Informațiile disponibile indică faptul că acest pas reprezintă o escaladare a tensiunilor dintre puterea judecătorească și cea executivă. Plângerea prealabilă este, în mod obișnuit, ultima etapă înainte de acțiunea propriu-zisă în instanță, dacă Guvernul nu revine asupra deciziei. Cazul vine într-un context mai larg în care drepturile salariale din sistemul public au generat frecvent dispute juridice, iar magistrații au obținut în trecut hotărâri favorabile pentru recuperarea unor venituri restante. [...]
DIICOT a descoperit o „fabrică de bani” într-o localitate din județul Suceava , în urma a șase percheziții făcute marți în județele Suceava și Ilfov, potrivit AGERPRES . Acțiunea a fost derulată de procurorii Serviciului Teritorial Iași al DIICOT, împreună cu polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Iași. Conform unui comunicat al DIICOT, perchezițiile au avut loc într-un dosar care vizează, între altele, constituirea unui grup infracțional organizat, falsificare de monede, punerea în circulație de valori străine falsificate sau dobândirea de instrumente de plată fără numerar falsificate, precum și deținerea de instrumente în vederea falsificării de valori. Din datele strânse până acum, DIICOT susține că, în octombrie 2025, patru suspecți (trei cetățeni români și un cetățean italian) ar fi constituit în județul Suceava o grupare specializată în falsificare de monedă. Ancheta arată că, în intervalul octombrie–noiembrie 2025, suspecții ar fi procurat din străinătate „sute de kilograme” de hârtie specială, iar liderul grupului ar fi cumpărat aparatură pentru organizarea unei tipografii clandestine într-o zonă rurală din județ. Procurorii mai afirmă că suspectul italian ar fi cunoscut la nivel internațional pentru preocupări legate de falsificarea banilor și ar fi avut rolul de a-i instrui pe ceilalți membri, dar și de a facilita procurarea de materiale și punerea în circulație a bancnotelor false în România sau în alte state. DIICOT indică și faptul că persoanele vizate ar fi încercat să creeze legături infracționale în Bulgaria, unde s-ar fi deplasat de mai multe ori. În acest context, DIICOT arată că luni, în baza cooperării polițienești româno-bulgare, un bărbat din Italia, doi cetățeni români și doi cetățeni bulgari au fost depistați la Sofia în timp ce dețineau și transportau bancnote contrafăcute de 100 de euro, în valoare de aproximativ 1,2 milioane de euro. Tot atunci ar fi fost găsit și un kilogram de cocaină. Procurorii precizează că „fabrica de bani” a fost identificată într-un imobil aflat în construcție, de unde au fost ridicate imprimante, componente electronice, hârtie specială și bancnote contrafăcute de 50 și 100 de euro, iar persoanele implicate urmează să fie audiate la sediul DIICOT – Serviciul Teritorial Iași. [...]
Peste 100 de pistoale și țigări fără acte au fost găsite într-un tir la Calafat , potrivit EVZ . Descoperirea a fost făcută în noaptea de 12 spre 13 martie 2026, în cadrul unei acțiuni comune a inspectorilor vamali și polițiștilor de frontieră, după oprirea pentru control a unui automarfar care circula pe ruta Turcia–Germania. Ce au găsit autoritățile în camionul oprit la Calafat În urma verificărilor, armele au fost identificate ascunse printre bunurile transportate. Conform informațiilor din articol, au fost găsite peste 100 de pistoale , dintre care 80 erau pistoale tip Glock cu încărcătoare pentru 19 cartușe, 25 de pistoale tip HS-9 Sub Compact cu câte două încărcătoare fiecare și încă un pistol HS-9 Sub Compact cu un încărcător. „În noaptea de 12 spre 13 martie 2026, în jurul orei 02:00, inspectorii vamali din cadrul Serviciului Echipe Mobile Calafat – Direcția Regională Vamală Craiova, împreună cu lucrători ai Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu – Sectorul Poliției de Frontieră Calafat, au oprit pentru control un automarfar care circula pe ruta Turcia – Germania”, au anunțat polițiștii. Țigări fără documente și continuarea cercetărilor În același control, autoritățile au găsit și țigări pentru care nu au fost prezentate documente de proveniență sau de transport. Articolul indică faptul că este vorba despre aproximativ 300 de cartușe de țigări de diverse mărci. Cercetările sunt în desfășurare, cu obiectivul de a stabili toate circumstanțele și de a aplica măsurile legale. Poliția de Frontieră arată că astfel de acțiuni urmăresc prevenirea traficului ilegal de bunuri sensibile și protejarea securității cetățenilor și a pieței Uniunii Europene. [...]
