Știri
Știri din categoria Justiție
Bank of America va plăti 72,5 milioane de dolari victimelor lui Jeffrey Epstein, potrivit Știrile ProTV, care relatează despre un acord de soluționare a unui proces colectiv în care banca este acuzată că i-ar fi facilitat operațiunile de trafic sexual.
Conform documentelor depuse vineri seara la o instanță federală din New York și citate de CNBC, înțelegerea este al patrulea acord încheiat de o bancă importantă în litigii legate de Epstein, iar Bank of America nu își recunoaște vinovăția. Acordul trebuie aprobat de judecătorul Jed Rakoff de la Curtea Districtuală a Statelor Unite din Manhattan, iar, de regulă, astfel de aprobări sunt acordate.
Documentul depus în instanță prevede că despăgubirile ar urma să acopere „toate femeile care au fost abuzate sexual sau traficate de Jeffrey Epstein, sau de orice persoană care are legături sau este asociată în alt mod cu Jeffrey Epstein sau cu orice afacere de trafic sexual a lui Jeffrey Epstein, între 30 iunie 2008 și 6 iulie 2019, inclusiv”. Avocații din caz ar fi „conștienți că există cel puțin 60 de femei” victimizate între aceste date, se mai arată în document.
Bank of America respinge acuzațiile, dar spune că acordul închide disputa.
„Deși ne menținem declarațiile anterioare făcute în documentele depuse în acest caz, inclusiv faptul că Bank of America nu a facilitat infracțiuni de trafic sexual, această rezoluție ne permite să lăsăm această chestiune în urmă și oferă o încheiere definitivă pentru reclamanți.”
În același context, sunt amintite acorduri similare: JPMorgan Chase a acceptat în iunie 2023 plata a 290 de milioane de dolari către victime, la o lună după ce Deutsche Bank a convenit 75 de milioane de dolari. Separat, în august 2023, JPMorgan a acceptat să plătească 75 de milioane de dolari guvernului Insulelor Virgine Americane, iar Deutsche Bank a declarat atunci: > „Recunoaștem greșeala pe care am comis-o prin acceptarea lui Epstein ca client în 2013, precum și deficiențele din procesele noastre, și am învățat din greșelile și neajunsurile noastre.”
Recomandate
Parchetul European apără procedura de revocare a procuroarei bulgare Teodora Georgieva, invocând decizii unanime și probe , într-un episod care pune presiune pe modul în care statele membre își selectează reprezentanții și pe cooperarea cu anchetele EPPO. Potrivit Mediafax , Laura Codruța Kövesi a respins acuzațiile că procedurile disciplinare ar avea motivații politice și a susținut că hotărârile au fost luate de procurori independenți din UE. Într-un interviu la emisiunea „120 Minutes” de la bTV, Kövesi a spus că există o diferență între „narațiunea” publică și faptele din dosar. Ea a descris o percepție potrivit căreia Georgieva ar fi devenit ținta intimidărilor după ce și-ar fi făcut treaba, dar a afirmat că „realitatea este diferită”, invocând apariția, anul trecut, a unei înregistrări video în care Georgieva ar fi fost surprinsă într-o situație „în care nu ar fi trebuit să se afle niciodată”. Potrivit informațiilor prezentate, înregistrarea ar arăta-o pe Georgieva într-un birou al lui Pepi „Evroto” Petrov, descris ca intermediar de influență în justiție și aflat în prezent în fugă. Discuțiile ar sugera că numirea acesteia ca procuror european ar fi fost influențată „din culise” în Bulgaria. Kövesi a mai afirmat că Georgieva a recunoscut că apare în înregistrare și că vocea din filmare îi aparține, amintind totodată că aceasta s-a clasat inițial pe locul al treilea în selecția națională, dar a fost numită ulterior în urma unei intervenții a guvernului bulgar de la acea vreme. Ce spune EPPO despre procedura disciplinară și revocare Șefa EPPO a explicat că, după declarațiile publice ale Georgievei privind anchetele instituției, activitatea acesteia a fost monitorizată mai atent, iar ulterior au fost identificate probleme care au dus la declanșarea procedurilor disciplinare. Kövesi a precizat că, în prezent, singurele două proceduri disciplinare analizate la nivelul EPPO o vizează pe Georgieva. Ea a insistat că procesul este supervizat de cinci procurori europeni independenți din state membre diferite și că a existat o decizie unanimă a 24 de procurori independenți care au concluzionat că încălcările ar fi suficient de grave pentru a cere Comisiei Europene și Parlamentului European declanșarea procedurii de revocare. „Ulterior, au fost identificate indicii privind încălcări comise de Georgieva. A existat o decizie unanimă a 24 de procurori independenți din diferite țări, care au concluzionat că aceste încălcări sunt suficient de grave pentru a solicita Comisiei Europene și Parlamentului European declanșarea procedurii de revocare.” Kövesi a adăugat că, după suspendarea Georgievei, echipa EPPO din Bulgaria a fost coordonată de alți doi procurori europeni, care ar fi obținut „rezultate foarte bune” comparativ cu perioada anterioară. Obstacole în anchete și riscul unui „gol” de reprezentare pentru Bulgaria Kövesi a criticat dificultățile întâmpinate de anchetele EPPO în Bulgaria, susținând că instituția s-a lovit de probleme din partea autorităților naționale, situație pe care a spus că a întâlnit-o și în alte state membre. Ca exemplu, a indicat o anchetă privind un contract de achiziții publice pentru autobuze electrice: poliția ar fi primit ordin să facă percheziții la sediile unei companii cu contracte cu Ministerul de Interne bulgar, dar ar fi verificat doar două dintre cinci sau șase locații și ar fi refuzat restul; Kövesi a afirmat că a cerut proceduri disciplinare împotriva polițiștilor implicați. Ea a atras atenția și asupra lipsei unor anchete de amploare privind fraudele de TVA și vamale în Bulgaria, în contextul în care țara protejează una dintre frontierele externe ale Uniunii Europene. În același timp, Kövesi a avertizat că o absență prelungită a unui reprezentant al Bulgariei în EPPO ar afecta negativ activitatea instituției și a spus că noul ministru al Justiției din Bulgaria ar trebui să clarifice ce s-a întâmplat cu procedura de selecție și să decidă dacă aceasta va fi reluată de la zero sau continuată. [...]
Un judecător federal din Texas a decis că Craig Federighi trebuie să predea documente în procesul antitrust al xAI. Potrivit AppleInsider , șeful diviziei de inginerie software a Apple a fost desemnat „custodian” (persoană identificată ca având acces la informații și documente relevante pentru procedura de „discovery”, etapa de strângere a probelor), în litigiul inițiat de companiile lui Elon Musk împotriva Apple și OpenAI. Procesul, deschis în august 2025 de xAI, vizează presupusa influență a parteneriatului Apple–OpenAI asupra poziționării Grok în App Store. Reclamanții susțin că Apple ar fi favorizat ChatGPT în clasamente, în detrimentul Grok și al aplicației X, printr-un presupus bias în algoritmii de ierarhizare. De ce contează: litigiul intră în faza de probe, cu obligații directe pentru un executiv-cheie Apple Într-o depunere la U.S. District Court for the Northern District of Texas din 13 mai, X Corp și xAI au cerut ca Federighi și CEO-ul Tim Cook să fie desemnați „custodians”, argumentând că ambii ar fi luat „decizii strategice, la nivel înalt” privind acordul Apple–OpenAI. Instanța a acceptat desemnarea lui Federighi, reținând că acesta ar putea avea „probe relevante unice”, inclusiv pe zona integrării serviciilor OpenAI în Apple Intelligence, unde ar fi fost un decident important. În schimb, cererea privind desemnarea lui Tim Cook a fost respinsă: judecătorul a arătat că nu există o explicație pentru ce dovezi relevante „unice” ar putea aduce Cook, dincolo de ce ar fi deja disponibil sau de ce ar putea furniza Federighi. Consecința imediată: Federighi trebuie să furnizeze documentele relevante solicitate în procedura de „discovery” până la 17 iunie 2026. Cereri respinse: politicile interne despre folosirea IA de către angajați Instanța a respins și o solicitare a xAI prin care Apple ar fi fost obligată să producă toate documentele despre politicile interne privind utilizarea de către angajați a inteligenței artificiale generative și a „chatboților” (programe care generează răspunsuri automate în limbaj natural). Motivarea instanței, redată de publicație, este că nu e limpede cum ar fi relevante aceste politici interne pentru acuzațiile antitrust: utilizarea IA de către angajați nu ar influența direct clasamentele din App Store. xAI a susținut că Apple ar promova public siguranța produselor OpenAI, dar ar impune intern limite și reguli; judecătorul a respins ideea că astfel de „garduri de protecție” ar echivala cu o denaturare a siguranței și confidențialității pentru public. Și OpenAI a obținut documente: e-mailuri la Tesla și SpaceX Nu toate solicitările din dosar au venit de la xAI. Conform AppleInsider, OpenAI a cerut ca Elon Musk să prezinte e-mailuri de la Tesla și SpaceX, precum și alte comunicări, până la 3 iunie. Instanța a admis această cerere. În ansamblu, deciziile instanței indică o accelerare a fazei de probatoriu, cu termene apropiate și cu o delimitare mai strictă a tipurilor de documente considerate relevante pentru acuzațiile antitrust legate de App Store și de acordul Apple–OpenAI. [...]
Reținerea șefului Autorității Vamale Române pune presiune pe conducerea instituției într-un moment de reorganizare , după ce Mihai Savin a fost ridicat de procurori împreună cu alte două persoane din cadrul AVR, într-o acțiune a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, potrivit Digi24 . Acțiunea procurorilor a vizat centrala Vămii din București și, potrivit informațiilor apărute în spațiul public, și Galați. În dosar ar fi fost reținuți, pe lângă președintele instituției, un consilier și un alt funcționar, conform relatărilor din presa centrală. Ce se știe despre acuzații, din informațiile apărute public Euronews scrie, citând surse, că dosarul ar avea legătură cu suspiciuni de abuz și fals, în contextul unei intervenții pentru a ajuta un consilier să evite sancțiuni rutiere. Potrivit aceleiași surse, ar fi fost emis un ordin retroactiv pentru a susține că angajații se aflau într-o misiune oficială, document care ar fi fost folosit ulterior pentru justificări în instanță, faptă care „ar putea intra” la uz de fals. HotNews relatează că Savin ar fi fost reținut într-un caz de fals și uz de fals, în legătură cu un ordin de misiune emis retroactiv pentru a sprijini recuperarea permisului unui angajat. De ce contează: risc operațional și de credibilitate pentru o instituție-cheie Autoritatea Vamală Română are un rol central în controlul fluxurilor de mărfuri și în aplicarea reglementărilor la frontieră, iar o anchetă penală care vizează chiar vârful conducerii poate complica funcționarea internă și poate afecta credibilitatea instituției, inclusiv în relația cu mediul de afaceri. În plus, cazul apare pe fondul unor schimbări recente: HotNews notează că Mihai Savin a fost numit președinte al AVR la final de ianuarie, după ce ocupase funcția de vicepreședinte, și amintește că Guvernul a aprobat la început de aprilie reorganizarea Autorității Vamale Române. Ancheta este în desfășurare, iar, la acest moment, informațiile privind faptele concrete și pașii următori ai procurorilor sunt prezentate în principal pe baza unor surse citate de presă, în lipsa unor detalii complete publice din partea anchetatorilor în materialul Digi24. [...]
Tribunalul București a respins cererea Antena Group de 100.000 de euro (aprox. 500.000 lei) împotriva lui Florin Dumitrescu , într-un litigiu legat de o clauză contractuală privind campaniile online, potrivit HotNews . Miza economică a dosarului a fost penalitatea prevăzută în contract, însă decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu apel. Procesul, încadrat ca având obiect „proprietate intelectuală”, a pornit de la acuzația că bucătarul ar fi făcut campanii de publicitate fără acordul scris al Antenei pentru brandul de ceasuri Breitling. În dosarul depus la instanță, Antena Group a susținut că Dumitrescu ar fi realizat 26 de promovări online fără aprobarea prealabilă, încălcând astfel clauza care impunea penalități de 100.000 de euro. De ce a contat „practica” dintre părți, nu doar clauza din contract În motivarea instanței, Florin Dumitrescu a arătat că, pe parcursul colaborării cu Antena începută în 2014, nu i s-ar fi cerut în mod real să solicite acord prealabil scris pentru postările de pe conturile sale, inclusiv atunci când acestea implicau terți. „Ca dovadă, niciodată, până la notificarea din 30.10.2023, reclamanta nu mi-a solicitat să înlătur din mediul online materialele postate în legătură cu terţii care nu fac parte din trust şi să solicit, pentru viitor, acordul prealabil scris al acesteia pentru astfel de postări” Un element reținut în motivare este că la paginile de socializare ale lui Dumitrescu ar fi avut acces inclusiv un angajat al Antenei Group, care făcea la rândul său postări. Judecătorul a considerat că, prin comportamentul lor de-a lungul anilor, părțile au ajuns, în practică, la o regulă diferită: Antena nu mai cerea acorduri scrise înainte de postările online. Context: litigii după ruptura de la „Chefi la cuțite” Decizia Tribunalului București vine pe fondul mai multor procese deschise de Antena Group împotriva celor trei chefi, după ce aceștia au refuzat să mai colaboreze cu Antena 1 pentru emisiunea „Chefi la cuțite”, în toamna lui 2023. Instanța a reținut că grupul media nu ar fi invocat clauza timp de ani de zile, deși ar fi existat „sute de postări” pentru alte companii, reacția venind abia după refuzul de a continua colaborarea. În plus, potrivit motivării, instanța a apreciat că Antena ar fi folosit clauza ca instrument de presiune după ruptura dintre părți. Separat, HotNews notează că un coleg al lui Dumitrescu, Chef Sorin Bontea, a pierdut un proces asemănător cu Antena și trebuie să plătească 100.000 de euro, însă nici acea decizie nu este definitivă. Ce urmează Hotărârea în cazul lui Florin Dumitrescu poate fi atacată cu apel, astfel că riscul financiar asociat penalității nu este complet închis până la o soluție definitivă. Pentru piața media și zona de contracte cu vedete, cazul indică faptul că, dincolo de litera clauzelor, instanța poate cântări decisiv felul în care părțile au aplicat efectiv acele obligații în timp. [...]
Parchetul European a cerut sechestru de 18 milioane de euro într-o anchetă de fraudă cu TVA în Germania, după percheziții și o arestare, potrivit Stirile Pro TV . Dosarul vizează o schemă de tip „carusel” (tranzacții în lanț între firme din mai multe state, folosite pentru a evita plata TVA) estimată la 18 milioane de euro (aprox. 90 milioane lei). Procurorii EPPO din Frankfurt au făcut percheziții la sediile unei societăți din landurile Saarland și Saxonia, inclusiv în depozite, precum și la domiciliile a patru suspecți. O persoană a fost arestată, fiind suspectată că ar fi organizat frauda. Cum ar fi funcționat schema și ce bunuri erau vizate În comunicatul EPPO citat de Știrile Pro TV, anchetatorii descriu o presupusă fraudă de tip „carusel” în domeniul TVA, legată de vânzarea de „dispozitive electronice de mici dimensiuni”. Potrivit procurorilor europeni, compania investigată ar fi cumpărat bunuri de la furnizori germani și le-ar fi vândut către așa-numiți „comercianți dispăruți” din Italia, Țările de Jos, Portugalia și Slovacia. EPPO susține că: o parte dintre furnizorii germani ar fi acționat ca „societăți-tampon”, folosind facturi false pentru a ascunde schema; în alte situații, furnizorii direcți sunt suspectați că ar fi emis facturi pentru tranzacții care nu au avut loc; cel puțin o parte dintre bunuri ar fi circulat repetat în rețea, fiind revândute prin intermediari înapoi către furnizorii inițiali. „Este vorba despre o presupusă fraudă de tip «carusel» în domeniul TVA – o schemă infracțională complexă care profită de normele UE privind tranzacțiile transfrontaliere între statele membre, întrucât acestea sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată (TVA) – care implică vânzarea de dispozitive electronice de mici dimensiuni.” Miza financiară și perioada investigată Conform probelor invocate de EPPO, suspecții ar fi participat „în cunoștință de cauză” la schema frauduloasă și ar fi dedus ilegal TVA din facturile emise în lanțul de tranzacții. Totodată, societatea suspectată ar fi solicitat rambursări nejustificate de TVA de aproximativ 18 milioane de euro în perioada 2019–2023. Cine a sprijinit investigația și ce urmează Perchezițiile și măsurile de investigație au fost sprijinite de birouri de investigații fiscale din Saarbrücken, Trier, Neustadt an der Weinstraße și Chemnitz, precum și de unități de poliție din Saarland și Zwickau, mai arată comunicatul. EPPO precizează că toate persoanele implicate sunt considerate nevinovate până la o decizie a instanțelor competente din Germania. Parchetul European este instituția independentă a UE responsabilă de investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii. [...]
DNA a trimis în judecată un lot de 31 de persoane și firme într-un dosar cu un prejudiciu estimat la 120.479.520,47 lei , legat de achiziții publice la prețuri supraevaluate derulate prin Economat Sector 5 , potrivit Agerpres . Printre inculpați se află Marian Daniel Vanghelie, fost primar și, la data faptelor, consilier local în Sectorul 5. Cazul vizează, conform rechizitoriului, modul în care în perioada 2018–2020 ar fi fost derulate achiziții de bunuri la prețuri supraevaluate de către SC Economat Sector 5 SRL, prin intermediul unor societăți comerciale controlate de membrii unui grup infracțional organizat. Miza economică: prejudiciu de peste 120 milioane lei în achiziții publice Anchetatorii susțin că demersurile investigate ar fi produs un prejudiciu total de 120.479.520,47 lei în dauna Primăriei Sectorului 5, a SC Economat Sector 5 SRL și a altor instituții publice din subordinea autorităților locale. Potrivit DNA, foloasele necuvenite ar fi fost obținute prin achiziții „în condiții nelegale” și la suprapreț, pentru produse precum: tarabe pentru piețe; nebulizatoare; obiecte de papetărie; produse de curățenie; produse alimentare; cântare comerciale; măști FFP2 și geluri dezinfectante. Cum ar fi funcționat mecanismul, potrivit procurorilor DNA arată că, la finalul anului 2018, Marian Daniel Vanghelie, Marian Leonard Petre (director general al Economat Sector 5 la data faptelor) și un alt inculpat (V.P.) ar fi constituit un grup infracțional organizat, la care ar fi aderat ulterior și administratori ai unor societăți comerciale. Conform acuzațiilor, firme controlate de membrii grupului ar fi cumpărat bunuri de la furnizori și le-ar fi revândut către Economat Sector 5 la suprapreț, atât direct, cât și prin „circuite comerciale succesive”, cu firme interpuse controlate de aceleași persoane. Ulterior, Economat Sector 5 ar fi comercializat produsele către entități aflate în subordinea Primăriei Sectorului 5 sau a Consiliului Local Sector 5, inclusiv către societăți și instituții publice din sector și unități de învățământ. Cine este trimis în judecată și pentru ce fapte (pe scurt) Procurorii au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a 31 de persoane fizice și juridice . În comunicatul citat sunt menționați, între alții: Marian Daniel Vanghelie – acuzat de constituirea unui grup infracțional organizat și complicitate la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată (26 de acte materiale); Marian Leonard Petre – acuzat, între altele, de constituirea unui grup infracțional organizat și abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată (55 de acte materiale), plus alte forme de participație; V.P. – acuzat de constituirea unui grup infracțional organizat și complicitate la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată (16 acte materiale); mai mulți directori și responsabili din entități publice locale (inclusiv societăți și instituții din subordinea Sectorului 5), acuzați de abuz în serviciu sau complicitate, în forme continuate, cu număr de acte materiale indicat în comunicat. Ce urmează Trimiterea în judecată înseamnă că dosarul intră în faza de judecată, unde instanța va analiza acuzațiile și probele. În informațiile transmise nu sunt precizate, deocamdată, termenele de judecată sau instanța sesizată. [...]
