Știri
Tag: jed rakoff

O hotărâre a unui judecător federal din New York ridică riscuri juridice directe pentru utilizarea chatbot-urilor în dosare penale și civile, după ce instanța a decis că un fost director nu poate ascunde conversațiile cu un asistent AI de procurori, potrivit Digi24 . Decizia a amplificat avertismentele venite din partea avocaților americani: discuțiile cu chatboți precum Claude (Anthropic) și ChatGPT (OpenAI) pot fi cerute ca probe, fie de procurori în anchete penale, fie de părțile adverse în litigii civile. Miza este pierderea „privilegiului avocat-client” – protecția care, în mod obișnuit, face confidențiale comunicările dintre avocat și client – atunci când informațiile ajung la o terță parte, iar un chatbot nu este considerat avocat. Hotărârea care a declanșat semnalele de alarmă Cazul îl vizează pe Bradley Heppner , fost președinte al companiei de servicii financiare falimentare GWG Holdings și fondator al Beneficent, acuzat de procurori federali (în noiembrie anul trecut) de fraudă în domeniul valorilor mobiliare și fraudă electronică; acesta a pledat nevinovat. Heppner a folosit Claude pentru a pregăti rapoarte despre cazul său și le-a împărtășit avocaților. Apărarea a susținut că schimburile cu AI ar trebui protejate, deoarece includeau detalii primite de la avocați. Procurorii au argumentat însă că avocații nu au fost implicați direct în acele comunicări și că privilegiul avocat-client nu se aplică chatbot-urilor. În februarie, judecătorul districtual american Jed Rakoff (Manhattan) a decis că Heppner trebuie să predea 31 de documente generate cu ajutorul lui Claude, legate de caz. „Nu există «și nici nu ar putea exista o relație avocat-client între un utilizator de IA și o platformă precum Claude»”, a scris Rakoff. De ce contează pentru companii și persoane: confidențialitatea devine incertă Pe fondul utilizării tot mai frecvente a inteligenței artificiale pentru „sfaturi” și redactări, peste o duzină de firme de avocatură importante din SUA au început să trimită clienților e-mailuri și să publice avize cu recomandări pentru reducerea riscului ca discuțiile cu AI să ajungă în instanță. Printre ideile vehiculate de avocați se numără: alegerea atentă a platformelor de AI și a condițiilor de utilizare; preferința pentru sisteme „închise”, destinate uzului corporativ, despre care unele firme spun că ar putea oferi protecții mai solide (dar subliniază că zona rămâne, în mare parte, netestată); folosirea AI pentru cercetare juridică mai ales la indicația unui avocat, ceea ce ar putea crește șansele de protecție prin privilegiul avocat-client. Firma Debevoise & Plimpton a sugerat inclusiv o formulare pe care utilizatorii să o introducă în solicitarea către chatbot atunci când lucrează la indicația avocatului: „Efectuez această cercetare la indicația avocatului în cadrul litigiului X.” Două instanțe, două abordări în aceeași zi În aceeași zi cu hotărârea lui Rakoff, un alt judecător – magistratul american Anthony Patti (Michigan) – a decis că o femeie care se reprezenta singură într-un proces împotriva fostei companii nu era obligată să predea conversațiile cu ChatGPT despre pretențiile din dosar. Patti a tratat discuțiile cu AI ca parte a propriului „produs al muncii” (material pregătit pentru caz), nu ca pe conversații cu o persoană care ar putea fi folosită de angajator în apărare. „ChatGPT și alte programe generative de AI sunt instrumente, nu persoane”, a scris Patti. Ce urmează: mai multe litigii și reguli de prudență Potrivit avocaților citați, sunt așteptate noi hotărâri care să lămurească în ce condiții conversațiile cu AI pot deveni probe. Până atunci, recomandarea de bază rămâne una conservatoare: dacă ai un caz cu miză juridică, nu discuta detalii sensibile cu nimeni în afara avocatului – inclusiv cu un chatbot. [...]

Bank of America va plăti 72,5 milioane de dolari victimelor lui Jeffrey Epstein , potrivit Știrile ProTV , care relatează despre un acord de soluționare a unui proces colectiv în care banca este acuzată că i-ar fi facilitat operațiunile de trafic sexual. Conform documentelor depuse vineri seara la o instanță federală din New York și citate de CNBC, înțelegerea este al patrulea acord încheiat de o bancă importantă în litigii legate de Epstein, iar Bank of America nu își recunoaște vinovăția. Acordul trebuie aprobat de judecătorul Jed Rakoff de la Curtea Districtuală a Statelor Unite din Manhattan, iar, de regulă, astfel de aprobări sunt acordate. Documentul depus în instanță prevede că despăgubirile ar urma să acopere „toate femeile care au fost abuzate sexual sau traficate de Jeffrey Epstein, sau de orice persoană care are legături sau este asociată în alt mod cu Jeffrey Epstein sau cu orice afacere de trafic sexual a lui Jeffrey Epstein, între 30 iunie 2008 și 6 iulie 2019, inclusiv”. Avocații din caz ar fi „conștienți că există cel puțin 60 de femei” victimizate între aceste date, se mai arată în document. Bank of America respinge acuzațiile, dar spune că acordul închide disputa. „Deși ne menținem declarațiile anterioare făcute în documentele depuse în acest caz, inclusiv faptul că Bank of America nu a facilitat infracțiuni de trafic sexual, această rezoluție ne permite să lăsăm această chestiune în urmă și oferă o încheiere definitivă pentru reclamanți.” În același context, sunt amintite acorduri similare: JPMorgan Chase a acceptat în iunie 2023 plata a 290 de milioane de dolari către victime, la o lună după ce Deutsche Bank a convenit 75 de milioane de dolari. Separat, în august 2023, JPMorgan a acceptat să plătească 75 de milioane de dolari guvernului Insulelor Virgine Americane, iar Deutsche Bank a declarat atunci: > „Recunoaștem greșeala pe care am comis-o prin acceptarea lui Epstein ca client în 2013, precum și deficiențele din procesele noastre, și am învățat din greșelile și neajunsurile noastre.” [...]