Știri
Știri din categoria Justiție
Judecătoarea Ionela Tudor va încasa o pensie mai mare decât ultimul salariu net, după pensionarea începând cu 10 februarie, potrivit HotNews. Situația este posibilă deoarece magistrata beneficiază de regulile anterioare modificărilor intrate în vigoare la 1 ianuarie 2024, care au introdus plafonarea pensiei de serviciu la nivelul ultimului salariu net.
Ionela Tudor, fostă vicepreședintă a Curții de Apel București, obținuse decizia de pensionare încă din 7 februarie 2023, de la Casa de Pensii Ialomița, județul de domiciliu. Deși avea decizia, și-a continuat activitatea ca judecător, optând pentru salariu, o practică întâlnită în rândul magistraților, explicată pentru HotNews de un director din subordinea Casei Naționale de Pensii.
În 2023, Legea 303/2004 prevedea că magistrații cu 25 de ani vechime se pot pensiona la cerere și pot primi o pensie de serviciu de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația brută lunară și sporurile din ultima lună de activitate. Ulterior, legea s-a modificat, iar de la 1 ianuarie 2024 pensia a rămas la 80% din veniturile brute ale ultimei luni, însă cu limitarea că nu poate depăși ultimul salariu net încasat.
Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) prin care a fost aprobată pensionarea reține însă existența unei derogări: pentru persoanele care aveau decizii de pensionare emise înainte de intrarea în vigoare a noii legi, se aplică cuantumul stabilit potrivit reglementărilor anterioare. CSM arată că Ionela Tudor avea 51 de ani și o vechime totală în magistratură de peste 28 de ani, iar decizia de pensionare îi fusese emisă la 7 februarie 2023, ceea ce o plasează sub incidența acestei derogări.
În privința nivelului veniturilor, HotNews notează că, potrivit datelor publicate de Curtea de Apel București, în septembrie 2025 salariul brut al celor doi vicepreședinți ai instanței era de 37.847 lei, respectiv 36.391 lei, la care se adăugau sporuri (inclusiv pentru condiții grele, suprasolicitare neuropsihică și confidențialitate). Pe baza acestor valori și a regulii de calcul de 80% din brut și sporuri, publicația estimează că pensia lunară a Ionelei Tudor ar fi de aproximativ 30.000 de lei.
Judecătoarea a intrat în atenția publică și printr-un moment surprins la o conferință extraordinară de presă a Curții de Apel București, organizată după apariția documentarului Recorder „Justiție capturată”, când a fost auzită spunând președintei instanței: „M-a sunat Lia. Mă duc să vorbesc”, apoi revenind pentru a-i șopti acesteia ce să răspundă, potrivit relatării HotNews.
Conferința s-a încheiat abrupt după întrebări critice din partea jurnaliștilor, iar nu toți cei înscriși au apucat să adreseze întrebări, mai arată publicația.
Recomandate
Curtea Constituțională a amânat pentru 30 septembrie discutarea sesizării depuse de premierul interimar Ilie Bolojan privind un posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), pe fondul litigiului legat de plata restanțelor salariale ale magistraților, potrivit Agerpres . Miza este una de impact bugetar și de reglementare: Guvernul susține că instanța ar fi intrat în zona atribuțiilor executive și legislative atunci când a impus, inclusiv prin rectificare bugetară, plata unor sume rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. Ce reclamă Guvernul: „interferență” în deciziile bugetare În motivarea prezentată public pe 2 iulie, Ilie Bolojan a argumentat că instanța „s-a substituit puterii executive și legislative” în materie de finanțe publice, invocând Legea 500/2002 și Codul administrativ, care ar plasa elaborarea bugetului, rectificările și alocările din fondul de rezervă în competența exclusivă a Executivului și Legislativului. „Instanța perturbă direct echilibrul bugetar național”, a declarat Bolojan, potrivit aceleiași surse. Sumele invocate și penalitățile: presiune directă pe buget Potrivit explicațiilor premierului interimar, în martie ÎCCJ a cerut Curții de Apel București obligarea Guvernului la plata a 4,8 miliarde lei, reprezentând restanțe salariale câștigate în instanță și penalități aferente. Bolojan a mai spus că prima instanță a stabilit penalități de 1% pe zi din sumă, adică 48 milioane lei pe zi (aprox. 9 milioane euro), la care s-ar adăuga amenzi și alte obligații, inclusiv pentru Ministerul Finanțelor. În plus, premierul a indicat că ar exista și alte sume „în zona de Parchet”, estimate la aproximativ 3 miliarde lei. Contextul procesual: hotărârea CAB și termenul de executare Pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea ÎCCJ și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească drepturile salariale restante ale magistraților, inclusiv prin rectificare bugetară, arată Agerpres. Instanța a stabilit și un termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii pentru punerea în executare, cu penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere. Cererea de chemare în judecată este semnată de președintele ÎCCJ, Lia Savonea, iar acțiunea a fost soluționată „în timp record”, chiar de la primul termen, potrivit aceleiași surse. Ce urmează CCR va relua discuția pe 30 septembrie. O decizie a Curții poate influența atât modul în care se pot impune prin hotărâri judecătorești obligații cu efect bugetar, cât și calendarul și mecanismul prin care Guvernul ar trebui să acopere restanțele salariale din sistemul judiciar. [...]
DIICOT a reținut un cetățean rus acuzat de tentativă de diversiune, într-un dosar care vizează colectarea și transmiterea de informații militare , potrivit Agerpres . Procurorii susțin că faptele, prin natura lor, „au pus în pericol securitatea națională”, iar cazul intră în zona amenințărilor hibride (acțiuni de sabotaj/diversiune care combină metode clasice cu mijloace digitale și de informații). DIICOT arată că bărbatul, în vârstă de 40 de ani, este acuzat de tentativă la acte de diversiune. În perioada februarie–iulie 2026, acesta ar fi acționat „în perspectiva comiterii unor acte de diversiune/sabotaj, de tip hibrid”, sub coordonarea directă a unei persoane cu care ar fi comunicat prin servicii online de mesagerie criptată. Ce spun procurorii că a făcut suspectul Conform comunicatului DIICOT citat de Agerpres, suspectul ar fi: identificat, supravegheat și colectat informații cu caracter militar; realizat și transmis fotografii privind tehnica forțelor armate române/aliate și deplasarea personalului și a tehnicii de luptă; documentat mai multe obiective (baze) militare românești și multinaționale din județele Cluj, Constanța, Călărași, Ilfov și din municipiul București. „Fapte care, prin natura lor, au pus în pericol securitatea națională”, se arată în comunicatul DIICOT. Ce urmează în dosar DIICOT anunță că urmează să sesizeze Curtea de Apel București cu propunerea de arestare preventivă pentru 30 de zile. Activitățile judiciare au fost realizate împreună cu ofițeri de poliție judiciară din cadrul DIICOT – Structura Centrală, ai Direcției de Combatere a Criminalității Organizate și ai structurilor subordonate. Acțiunea a beneficiat de sprijin informativ din partea Serviciului Român de Informații și de suportul unei structuri specializate din cadrul DGIA. [...]
DIICOT a instituit sechestru pe vila din Mogoșoaia a lui Călin Georgescu , o măsură care poate susține recuperarea unui presupus prejudiciu de aproximativ 1,1 milioane de euro (aprox. 5,5 milioane lei) în dosarul în care fostul candidat la prezidențiale este acuzat de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și constituirea unui grup infracțional organizat, potrivit HotNews . Măsura asigurătorie a fost dispusă la 24 septembrie 2026 de procurorii DIICOT – Structura Centrală, asupra unui imobil din comuna Mogoșoaia, județul Ilfov, care aparține unui inculpat în vârstă de 64 de ani. Parchetul nu îi indică numele în comunicat, însă, potrivit articolului, trimiterea este la dosarul în care sunt inculpați Călin Georgescu și omul de afaceri Ionel Rusen. Sechestrul este o măsură legală prin care bunul este „blocat” temporar până la soluționarea cauzei penale, proprietarul neputând să îl înstrăineze. Ce înseamnă sechestrul în logica recuperării prejudiciului În cazul unei condamnări definitive, bunul pus sub sechestru poate fi folosit pentru recuperarea prejudiciului, menționat în dosar la circa 1,1 milioane de euro (aprox. 5,5 milioane lei). În același timp, inculpatul poate contesta decizia procurorilor. DIICOT a publicat comunicatul privind sechestrul aici: DIICOT . Context: vila și datele din declarațiile de avere O investigație Rise Project din 2024 arăta că vila din Mogoșoaia a fost cumpărată de familia Georgescu în octombrie 2024 pentru 280.000 de euro (aprox. 1,4 milioane lei). HotNews mai notează că, în a doua declarație de avere depusă înainte de turul 2 (anulat ulterior), apare și casa din Mogoșoaia, cu suprafața de 121,9 mp, deținută 50%-50% cu soția sa, Cristela Georgescu. În aceeași declarație, valoarea banilor din două conturi în euro ar fi scăzut, față de prima declarație, de la 264.000 de euro la 180.000 de euro. Stadiul dosarului și ce urmează în instanță Călin Georgescu este cercetat sub control judiciar, măsură dispusă de Tribunalul București în dosarul DIICOT. Și Ionel Rusen se află sub control judiciar în același dosar. Decizia Tribunalului București nu este definitivă: procurorii au atacat-o cu apel, cerând o măsură mai dură, iar Georgescu și Rusen au contestat, la rândul lor, controlul judiciar. Curtea de Apel București urmează să decidă dacă cei doi vor fi cercetați în arest preventiv sau sub o altă măsură, după motivarea hotărârii de către judecătorul de la tribunal. Acuzațiile: cum ar fi fost produs prejudiciul de 1,1 milioane de euro Potrivit DIICOT, Georgescu este acuzat că ar fi înșelat un om de afaceri cu aproximativ 1,1 milioane de euro, din care aproximativ 100.000 de euro ar fi fost folosiți în campania electorală pentru alegerile prezidențiale. Ancheta ar fi pornit de la plângerea unui om de afaceri din Buzău, Răzvan Leu, care susține că a fost păgubit cu 1,1 milioane de euro. Conform descrierii din articol, Georgescu i-ar fi propus o afacere cu tranzacții cu metale prețioase, care ar fi necesitat o linie de credit de 6 milioane de euro, iar în acest context ar fi apărut și numele lui Ionel Rusen și al unui cetățean italian, Massimiliano Arena, prezentat ca reprezentant al unei bănci din Elveția. Împrumutul nu s-ar fi realizat, iar suma achitată drept „garanție” nu ar fi fost restituită. [...]
CCR a amânat până la 30 septembrie decizia asupra sesizării depuse de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu , privind un posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament, potrivit Agerpres . Miza este una de reglementare: dacă instanța constituțională constată conflictul, poate stabili conduita de urmat pentru „restabilirea ordinii constituționale”, cu efecte asupra modului în care Guvernul poate legifera prin ordonanțe de urgență în anumite condiții. Sesizarea vizează Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 38/2026 , legată de Programul SAFE. Grindeanu cere CCR să constate existența conflictului și să indice pașii necesari pentru corectarea situației. Ce reclamă sesizarea: două „conduite neconstituționale” În document, președintele Camerei Deputaților susține că conflictul ar fi fost generat de două acțiuni ale Guvernului, „distincte, dar convergente” ca efecte: adoptarea și trimiterea spre publicare a OUG nr. 38/2026 după ce Parlamentul a retras încrederea Guvernului prin moțiune de cenzură (5 mai 2026), precum și publicarea în Monitorul Oficial la 8 mai 2026, într-un moment în care Executivul ar fi fost limitat la „acte de administrare curentă”, fără competență de legiferare delegată; reglementarea prin ordonanță a unor soluții legislative care, potrivit sesizării, se aflau deja în procedură parlamentară (în dezbatere sau pe ordinea de zi a plenului la Camera Deputaților și Senat), ceea ce ar fi transformat Guvernul într-o autoritate legiuitoare „concurentă” cu Parlamentul. Cronologia invocată și extinderea ordonanței Conform sesizării, din analiza cronologiei și a actelor normative ar rezulta că, în dimineața zilei de 5 mai (ziua dezbaterii și votării moțiunii de cenzură), Guvernul ar fi extins „substanțial” proiectul inițial al ordonanței, prin adăugarea a 12 articole noi. Tot în sesizare este citată expunerea de motive a legii de aprobare, care ar recunoaște că completările au fost motivate de importanța și urgența reglementărilor, corelate cu posibilitatea ca Executivul să nu mai poată emite ordonanțe de urgență în ipoteza adoptării moțiunii de cenzură. Ce urmează CCR a amânat pronunțarea pentru 30 septembrie. Până atunci, instanța constituțională nu a stabilit, în această cauză, dacă există conflictul reclamat și nici ce conduită ar trebui urmată, iar informațiile disponibile se limitează la elementele prezentate în sesizare și la calendarul anunțat. [...]
Stenogramele din dosarul DIICOT indică o tentativă de a obține sprijin politic din Italia pentru Călin Georgescu , inclusiv printr-o declarație „generală” din partea vicepremierului Matteo Salvini , potrivit HotNews . Discuțiile, purtate în mai 2025 între Georgescu și Ionel Rusen, apar în stenograme dintr-un dosar DIICOT de înșelăciune și vin în contextul căutării unei susțineri după alegerile anulate din toamna lui 2024. Potrivit procurorilor, Rusen îi promitea lui Georgescu o declarație de susținere din partea lui Salvini, însă îl avertiza că vicepremierul italian nu îl va menționa explicit pe fostul candidat la președinție. Cine apare în discuții și ce tip de sprijin era vizat În stenograme sunt invocate mai multe nume și conexiuni din Italia: Matteo Salvini , vicepremier al Italiei, despre care Rusen susține că ar putea oferi o susținere „mai generală”, fără nominalizare; Roberto Vannacci , fost general italian ales europarlamentar pe listele partidului lui Salvini; Ștefan Stănășel și Claudiu Stănășel (tată și fiu), români stabiliți în Toscana. Discuții despre azil politic și o vilă în Toscana Din același set de discuții reiese că cei doi au vorbit și despre obținerea azilului politic , precum și despre cumpărarea unei vile în Toscana , elemente care conturează o posibilă strategie de relocare și consolidare a unei baze în Italia, conform informațiilor prezentate. Măsura dispusă de instanță Georgescu și Rusen au fost plasați sub control judiciar , marți, potrivit aceleiași surse. [...]
Stenogramele din dosarul DIICOT indică pregătiri pentru o posibilă sustragere de anchetă , după ce Călin Georgescu ar fi discutat despre obținerea de azil politic în Italia pentru el și persoane din anturaj, în paralel cu identificarea unei proprietăți în Toscana, potrivit Mediafax . Procurorii susțin că aceste conversații ar arăta intenția de a se pune la adăpost de procedurile judiciare, interpretare care urmează să fie analizată de judecător. Discuțiile, surprinse în 27 mai 2025 în autoturismul folosit de Ionel Rusen, au fost înregistrate în cadrul unei supravegheri tehnice autorizate de Tribunalul București . În stenograme, Georgescu îi cere lui Rusen să se intereseze „cum fac” pentru azil politic „în caz de ceva”, inclusiv „pentru băieții ăștia ai mei”, iar Rusen îi răspunde că ar urma să se vadă cu „fostul șef (…) procuror pe Italia”, despre care afirmă că „o să ne ajute”. Contextul procedural: reținere și cerere de arestare preventivă Georgescu și Rusen au fost reținuți luni de DIICOT, iar marți sunt prezentați Tribunalului București cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile. Cei doi sunt cercetați pentru constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, iar DIICOT a confirmat că va solicita arestarea preventivă pentru 30 de zile. În același set de discuții, Georgescu leagă explicit „planul” de situația sa juridică, spunând că mai are nevoie să „scape” de controlul judiciar. Planul pentru Italia: azil, „securizare” și o proprietate de 1,2 milioane de euro În stenograme apare și căutarea unei proprietăți în Toscana, una dintre variante fiind evaluată la aproximativ 1,2 milioane de euro (aprox. 6 milioane lei). Din conversație rezultă că imobilul ar fi fost izolat și cu un nivel ridicat de securitate, iar Rusen se oferă să ajute inclusiv cu negocierile și documentele. Georgescu discută și despre motivul pentru care ar prefera Italia, invocând nevoia de a fi „securizat” și de a intra „sub incidența legii italiene”. Într-o altă secvență, el afirmă că are pașaport și că ar lua „copiii” și „oamenii” lui. Insistența pe secretizarea demersurilor Un element recurent în discuții este cerința ca planurile să rămână confidențiale. Georgescu insistă: „Nu tre’ să știe nimeni” și spune că îl interesează „cel mai mult” ca „să nu detecteze nimeni nimic” și „să nu care cumva să se afle”. Potrivit procurorilor, aceste pasaje, împreună cu discuțiile despre azil și despre stabilirea în Italia, sunt indicii de pregătire pentru a se sustrage urmăririi penale sau judecății. La perchezițiile din 21 septembrie, anchetatorii au ridicat și documente de identitate despre care există suspiciunea că sunt false, precum și sisteme de bruiaj, ridicări confirmate public de DIICOT. [...]
