Știri din categoria Justiție

Pensie mai mare decât salariul pentru judecătoarea Ionela Tudor - Aplicarea legii vechi îi asigură un venit superior ca pensionară

12 februarie 2026, 14:47

Judecătoarea Ionela Tudor la o conferință, discutând despre pensii și salarii.

Judecătoarea Ionela Tudor va încasa o pensie mai mare decât ultimul salariu net, după pensionarea începând cu 10 februarie, potrivit HotNews. Situația este posibilă deoarece magistrata beneficiază de regulile anterioare modificărilor intrate în vigoare la 1 ianuarie 2024, care au introdus plafonarea pensiei de serviciu la nivelul ultimului salariu net.

Ionela Tudor, fostă vicepreședintă a Curții de Apel București, obținuse decizia de pensionare încă din 7 februarie 2023, de la Casa de Pensii Ialomița, județul de domiciliu. Deși avea decizia, și-a continuat activitatea ca judecător, optând pentru salariu, o practică întâlnită în rândul magistraților, explicată pentru HotNews de un director din subordinea Casei Naționale de Pensii.

În 2023, Legea 303/2004 prevedea că magistrații cu 25 de ani vechime se pot pensiona la cerere și pot primi o pensie de serviciu de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația brută lunară și sporurile din ultima lună de activitate. Ulterior, legea s-a modificat, iar de la 1 ianuarie 2024 pensia a rămas la 80% din veniturile brute ale ultimei luni, însă cu limitarea că nu poate depăși ultimul salariu net încasat.

Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) prin care a fost aprobată pensionarea reține însă existența unei derogări: pentru persoanele care aveau decizii de pensionare emise înainte de intrarea în vigoare a noii legi, se aplică cuantumul stabilit potrivit reglementărilor anterioare. CSM arată că Ionela Tudor avea 51 de ani și o vechime totală în magistratură de peste 28 de ani, iar decizia de pensionare îi fusese emisă la 7 februarie 2023, ceea ce o plasează sub incidența acestei derogări.

În privința nivelului veniturilor, HotNews notează că, potrivit datelor publicate de Curtea de Apel București, în septembrie 2025 salariul brut al celor doi vicepreședinți ai instanței era de 37.847 lei, respectiv 36.391 lei, la care se adăugau sporuri (inclusiv pentru condiții grele, suprasolicitare neuropsihică și confidențialitate). Pe baza acestor valori și a regulii de calcul de 80% din brut și sporuri, publicația estimează că pensia lunară a Ionelei Tudor ar fi de aproximativ 30.000 de lei.

Judecătoarea a intrat în atenția publică și printr-un moment surprins la o conferință extraordinară de presă a Curții de Apel București, organizată după apariția documentarului Recorder „Justiție capturată”, când a fost auzită spunând președintei instanței: „M-a sunat Lia. Mă duc să vorbesc”, apoi revenind pentru a-i șopti acesteia ce să răspundă, potrivit relatării HotNews.

Conferința s-a încheiat abrupt după întrebări critice din partea jurnaliștilor, iar nu toți cei înscriși au apucat să adreseze întrebări, mai arată publicația.

Tag-uri:casa de pensii ialomita ionela tudor legea 303/2004 consiliul superior al magistraturii curtea de apel bucuresti pensie de serviciu pensionare magistrati

AutorClaudia Gheorghe

Sursăhotnews.ro

Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Mâini care țin volanul unei mașini, simbolizând conducerea auto.

Justiție12 feb. 2026

CSM propune suspendarea dreptului de a conduce pentru șoferii care contestă amenzile - Măsura vizează reducerea contestațiilor abuzive în instanțe

CSM propune ca șoferii sancționați să rămână fără drept de a conduce pe durata proceselor, dacă aleg să conteste în instanță procesele-verbale, potrivit Cotidianul . Măsura ar schimba practica actuală, în care depunerea contestației permite, până la o hotărâre definitivă, redobândirea temporară a permisului. Publicația notează că inițiativa este prezentată de Consiliul Superior al Magistraturii ca o soluție pentru degrevarea instanțelor și pentru limitarea plângerilor considerate abuzive. În argumentația CSM, scopul este reducerea numărului de contestații depuse de șoferii sancționați de polițiștii rutieri, prin eliminarea „beneficiului” de a conduce în timpul judecății. Conform aceleiași surse, CSM indică, într-o statistică oficială, că 12% dintre procesele civile sunt generate de contestarea amenzilor rutiere sau a reținerii permiselor. La nivel național, instanțele ar fi înregistrat peste 66.000 de astfel de cauze, dintre care peste 50.000 vizează suspendarea dreptului de a conduce. În prezent, până la soluționarea definitivă a contestației, șoferii își pot păstra dreptul de a conduce, iar un astfel de litigiu ar dura, în medie, un an și jumătate, judecat pe fond și apoi în apel. CSM își motivează propunerea prin existența unor plângeri respinse ca neîntemeiate, depuse doar pentru a obține restituirea temporară a permisului. „Propunerea s-a întemeiat pe faptul că este deja de notorietate că au existat numeroase astfel de plângeri respinse ca neîntemeiate, care erau formulate exclusiv pentru ca persoana care se adresa instanţei, să beneficieze de acest efect de restituire temporară a permisului de conducere”, susține Daniela Stăncioi, purtătorul de cuvânt al CSM, potrivit Observatornews.ro, citat de Cotidianul. Cotidianul consemnează și o reacție contrară din partea polițiștilor, care susțin că o asemenea schimbare ar putea crește, nu reduce, numărul de litigii, prin apariția unor cereri ulterioare de despăgubiri dacă șoferul câștigă procesul. În această logică, miza financiară ar putea ajunge la bugetul public, prin cheltuieli suplimentare, în cazul în care instanțele ar constata că suspendarea a fost nejustificată. [...]

Acțiune a poliției în cadrul unei anchete de evaziune fiscală.

Justiție12 feb. 2026

Percheziții în București și șase județe - anchetă de evaziune fiscală estimată la 2 milioane lei

40 de percheziții au loc joi în București și șase județe într-un dosar de evaziune fiscală cu un prejudiciu estimat la aproximativ 2 milioane de lei, relatează Știrile ProTV . Potrivit unui comunicat al Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR), polițiștii Serviciului de Investigare a Criminalității Economice Mureș, sub coordonarea unui procuror de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureș, pun în aplicare 40 de mandate de percheziție domiciliară în județele Mureș (30), Brașov (2), Iași (2), Olt (2), Cluj (1), Argeș (1) și în municipiul București (2). Ancheta vizează infracțiunea de evaziune fiscală, în forma înregistrării în evidențele contabile, în perioada 2020–2025, de către mai multe societăți comerciale coordonate de un grup de persoane din județul Mureș, a unor facturi fiscale „fără conținut real”, arată sursa citată. Prejudiciul estimat pentru bugetul de stat este de aproximativ 2.000.000 de lei. În dosar s-a dispus ridicarea unor documente și efectuarea unor audieri în județele Suceava, Bihor, Neamț, Ilfov, Satu Mare și în municipiul București. Știrile ProTV menționează că informațiile provin dintr-o știre Agerpres și că acțiunea este sprijinită de mai multe structuri ale Poliției Române și de Inspectoratul de Jandarmi Județean Mureș. [...]

Ministrul Pîslaru discută despre problemele din sistemul judiciar românesc.

Justiție11 feb. 2026

Ministrul Pîslaru denunță abuzuri în sistemul judiciar legate de pensiile magistraților - sesizarea CCR și argumentul nejustificat către CEJ

Curtea Constituțională a amânat de cinci ori decizia pe pensiile magistraților , iar ministrul Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , acuză CCR de tergiversare cu efect direct asupra reformei și a banilor din PNRR, potrivit Euronews . Într-o intervenție la Euronews România, Pîslaru a legat întârzierile CCR de un „conflict vădit de interese” în jurul legii pensiilor magistraților și a susținut că amânările blochează îndeplinirea unui jalon din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), cu consecințe financiare pentru România. Criticile lui Dragoș Pîslaru la adresa CCR și a „tergiversărilor” Ministrul afirmă că reforma ar fi trebuit făcută încă din 2021 și că actualul proiect a fost discutat și verificat în raport cu Comisia Europeană, astfel încât „jalonul era îndeplinit dacă promulgam această lege”. În această logică, amânările CCR ar fi împiedicat finalizarea procedurii interne necesare pentru ca România să poată susține îndeplinirea angajamentului. Pîslaru a descris explicit succesiunea amânărilor de la CCR drept o serie de întârzieri consecutive, invocând inclusiv motive precum imposibilitatea întrunirii și concediul parental al unui judecător. În același timp, el a susținut că atacarea legii la CCR, în condițiile în care magistrații sunt beneficiari direcți ai regimului de pensii vizat, ar ridica o problemă de separație a puterilor și de imparțialitate instituțională. Disputa privind sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene Un punct central al criticilor vizează argumentul invocat de șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea , privind necesitatea sesizării Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Pîslaru a susținut că proiectul este același „fără nicio virgulă” din septembrie și că, dacă existau întrebări de drept european, acestea ar fi trebuit ridicate de la început, nu după luni de parcurs. „Tu nu recunoști prerogativa Guvernului de a stabili bugete, de a avea grijă de finanțele țării, de a păstra lucrurile în sustenabilitate și echitate și ataci la CCR. Și faci acest demers, după care, la CCR, ai cinci întârzieri consecutive, că nu s-au putut întruni, că n-au venit, apoi motivația perfectă, concediu parental.” În intervenția sa, ministrul a respins ideea că Guvernul ar pune presiune pe CCR și a calificat drept „vizibile de la distanță” amânările și justificările procedurale, în contextul în care miza ar fi îndeplinirea unui angajament internațional și menținerea finanțării europene. Miza financiară și reacția Comisiei Europene Pîslaru a anunțat oficial că România pierde 231 de milioane de euro , sumă asociată jalonului PNRR privind reforma pensiilor speciale. În relatarea sa, blocajul este legat direct de imposibilitatea implementării reformei cât timp procedura rămâne suspendată prin amânări și prin trimiterea chestiunii către CJUE. În același material este prezentată și reacția Comisiei Europene, care arată că a luat act de amânarea deciziei CCR și reamintește că, în mai 2025, a suspendat 231 de milioane de euro în legătură cu etapa 215, ce vizează reforma pensiilor speciale. Comisia precizează că evaluează în prezent cererea transmisă de autoritățile române la 28 noiembrie 2025 și că nu poate comenta evaluările în curs. Ce urmează și de ce contează pentru reforma pensiilor speciale Un răspuns al CJUE ar putea veni peste un an sau chiar doi, potrivit fostului președinte al CCR, Augustin Zegrean, și ministrului Justiției, Radu Marinescu. În acest interval, reforma pensiilor magistraților și, mai larg, a pensiilor speciale ar rămâne blocată, cu efecte atât asupra calendarului PNRR, cât și asupra bugetului. În paralel, rămâne relevant faptul că CCR a decis pe 11 februarie 2026 a cincea amânare a pronunțării pe acest subiect. În lectura ministrului, această succesiune de amânări alimentează o critică mai amplă la adresa Curții Constituționale: aceea că, într-un dosar cu impact bugetar și european, CCR ar tolera sau ar produce întârzieri care afectează capacitatea statului de a-și respecta angajamentele și de a menține finanțarea aferentă. [...]

Lia Savonea discută despre reforma pensiilor magistraților la o conferință de presă.

Justiție10 feb. 2026

Lia Savonea forțează din nou frâna pe reforma pensiilor magistraților; ICCJ cere CJUE să intervină înainte de decizia CCR

Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea , cere Curții Constituționale să sesizeze CJUE cu privire la reforma pensiilor magistraților, motivând posibile încălcări ale dreptului european aflăm prin intermediul HotNews.ro . Solicitarea survine cu o zi înaintea unei noi dezbateri în cadrul Curții Constituționale privind proiectul de lege al Guvernului Bolojan, blocat anterior din cauza lipsei unanimității și a contestărilor repetate. Instanța supremă argumentează că proiectul legislativ ar încălca principii fundamentale ale Uniunii Europene, precum proporționalitatea, egalitatea, securitatea juridică și protecția încrederii legitime , afectând astfel independența justiției. Într-un comunicat transmis marți, ICCJ a formulat cinci obiecții majore asupra proiectului legislativ: Tratament discriminatoriu față de alte categorii cu pensii de serviciu; Lipsa unei fundamentări riguroase care să permită evaluarea proporționalității; Reducerea siguranței financiare a magistraților sub un nivel adecvat; Instabilitate legislativă perpetuată; Regim tranzitoriu inegal și dificil de justificat obiectiv. ICCJ subliniază că solicitarea intervenției Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) este un instrument legitim, care sprijină interpretarea unitară a dreptului european și consolidarea cooperării între instanțele naționale și cele europene. Totodată, Lia Savonea a contestat oficial proiectul Guvernului Bolojan și în fața Curții Constituționale. Conform proiectului de lege, pensiile de serviciu ale magistraților ar urma să fie plafonate la 70% din ultima indemnizație netă și calculate pe baza mediei indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni. Vârsta de pensionare ar crește gradual până la 65 de ani, într-un interval de 15 ani. Pensia actuală reprezintă 80% din ultimul salariu brut, iar Guvernul propune ca doar cei cu o vechime de 35 de ani să se poată pensiona anticipat, cu penalizare de 2% pentru fiecare an lipsă până la vârsta standard. Reforma a fost reluată de Guvern în decembrie 2025, după ce prima variantă a fost respinsă de CCR în octombrie. În noua formă, singura modificare substanțială este extinderea perioadei de tranziție de la 10 la 15 ani. Dezbaterea de miercuri, 11 februarie, din cadrul CCR este așteptată să fie amânată din nou, în contextul absenței unui judecător ( Gheorghe Stan, aflat în concediu paternal) , ceea ce face imposibilă luarea unei decizii, conform regulamentului CCR. Contextul acestei acțiuni trebuie înțeles în cheia unei dispute politice și juridice extinse, în care Guvernul invocă nevoia de echitate și sustenabilitate financiară, iar instanțele reclamă o intervenție agresivă asupra independenței sistemului judiciar. [...]

Judecătorii Curții Constituționale în timpul unei ședințe importante.

Justiție10 feb. 2026

Judecător CCR mutat înainte de ședința decisivă pe pensiile magistraților - absența sa poate bloca din nou decizia Curții

Ședința CCR pe pensiile magistraților riscă o nouă amânare , după ce judecătorul constituțional Gheorghe Stan a intrat în concediu paternal, ceea ce poate bloca pronunțarea în cauza deja întârziată de două luni, potrivit HotNews.ro . Miza este una procedurală, dar cu efect direct asupra calendarului decizional: regulamentul Curții Constituționale prevede că, dacă nu sunt prezenți toți judecătorii care au participat la dezbateri, pronunțarea se amână pentru o dată ulterioară. În acest context, absența lui Gheorghe Stan de la ședința programată miercuri, 11 februarie, ar urma să ducă la o nouă amânare a deciziei privind reforma pensiilor magistraților. Publicația notează că, potrivit unor surse din CCR, Gheorghe Stan și-a luat concediu paternal, iar ulterior aceleași surse au precizat că este vorba despre zece zile lucrătoare, începând de luni, 9 februarie. HotNews arată că judecătorul nu a putut fi contactat și că redacția a încercat să obțină un punct de vedere și de la președinta Curții, Simina Tănăsescu, precum și de la CCR , urmând ca un eventual răspuns oficial să fie publicat. Blocajul decizional se suprapune peste o serie de amânări anterioare în același dosar. Legea privind reforma pensiilor magistraților a ajuns la CCR după ce a fost contestată de Înalta Curte de Casație și Justiție, iar Curtea a amânat pronunțarea de patru ori: prima dată la 10 decembrie 2025, apoi la 28 decembrie, când patru judecători au părăsit ședința, și la 29 decembrie, când aceștia nu s-au mai prezentat, iar pe 16 ianuarie CCR a anunțat o nouă amânare, invocând depunerea unor documente noi ce necesitau analiză. În plan practic, absența unui judecător care a participat la dezbateri transformă ședința de miercuri într-un moment cu rezultat previzibil din punct de vedere procedural: fără prezența completă a celor implicați în dezbatere, Curtea nu poate pronunța soluția, iar cauza se împinge din nou în timp. Consecința imediată este prelungirea incertitudinii asupra reformei care vizează reducerea pensiilor magistraților și creșterea vârstei de pensionare, în condițiile în care decizia CCR este esențială pentru clarificarea constituționalității legii contestate. [...]

Roboți chirurgicali Versius pregătiți pentru intervenții medicale avansate.

Justiție10 feb. 2026

Achiziția roboților Versius de 10,6 milioane de euro pentru Spitalul Militar - licitație câștigată de firma fiicei unui inculpat

Dosarul „Barocamera” riscă să se prescrie după aproape nouă ani de judecată , în timp ce, în paralel, firma fiicei unuia dintre inculpați a ajuns să câștige contracte mari cu spitale de stat, potrivit HotNews.ro , care preia o investigație publicată de Snoop. În centrul componentei juridice se află omul de afaceri Cătălin Aurel Galea , descris ca prieten al lui Sorin Oprescu , fost primar al Capitalei. Galea este judecat „de aproape nouă ani” în dosarul Barocamerei nefuncționale de la Colectiv. La „aproape nouă ani” de la trimiterea în judecată și după „84 de termene”, cauza este încă fără decizie în primă instanță, iar procurorii susțin un prejudiciu de „aproape 2 milioane de euro”. Miza prescripției este directă: dacă intervine, dosarul se poate închide fără o soluție pe fond, ceea ce ar bloca stabilirea răspunderii penale în această speță. În același timp, investigația arată că Laura Galea, fiica inculpatului, a ajuns să livreze echipamente medicale către stat printr-o firmă care și-a schimbat profilul. Compania a fost înființată la finalul lui 2020 sub numele Celestial Records, cu obiect de activitate în zona înregistrărilor audio și editării muzicale, apoi și-a schimbat numele în Medical Innovation Solutions și a trecut la comerț cu ridicata al produselor farmaceutice. În 2025, firma a vândut trei roboți chirurgicali Versius către Spitalul Militar Central „Carol Davila”, prin două contracte subsecvente în valoare totală de 53,7 milioane de lei cu TVA (circa 10,6 milioane de euro), sumă din SEAP confirmată de spital într-un răspuns către Snoop. Elementele-cheie care leagă discuția despre prescripția dosarului Barocamera de interesul public mai larg, așa cum reies din material, sunt: durata neobișnuit de mare a procesului (aproape nouă ani și 84 de termene) fără o decizie în primă instanță, pe fondul unui prejudiciu invocat de procurori de aproape 2 milioane de euro; apariția, în perioada în care dosarul trenează, a unor contracte publice semnificative câștigate de firma fiicei inculpatului; nivelul de preț rezultat din achiziție, de circa 3,5 milioane de euro per robot Versius, comparat în material cu prețuri asociate, în mod obișnuit, sistemelor Da Vinci; existența unei tranzacții anterioare menționate în articol, în care „cu 16 luni înainte” un robot identic ar fi fost vândut la Spitalul Sf. Maria din București cu 2,5 milioane de euro. „La aproape nouă ani după ce au fost trimiși în judecată și după 84 de termene, dosarul barocamerei e încă fără decizie în primă instanță.” Pe componenta de piață, articolul notează și comparații de preț și poziționare între Versius și Da Vinci, inclusiv referințe la publicații internaționale și opinii din piață, însă firul principal rămâne contrastul dintre un dosar penal care se apropie de prescripție și evoluția în paralel a unor contracte publice consistente în zona medicală. În lipsa unei hotărâri în primă instanță, riscul de prescripție devine, în acest context, un punct critic: poate închide definitiv un dosar vechi, în timp ce actorii conectați la cauză continuă să opereze în relație cu instituții ale statului. [...]