Știri
Știri din categoria Justiție
Judecătoarea Ionela Tudor va încasa o pensie mai mare decât ultimul salariu net, după pensionarea începând cu 10 februarie, potrivit HotNews. Situația este posibilă deoarece magistrata beneficiază de regulile anterioare modificărilor intrate în vigoare la 1 ianuarie 2024, care au introdus plafonarea pensiei de serviciu la nivelul ultimului salariu net.
Ionela Tudor, fostă vicepreședintă a Curții de Apel București, obținuse decizia de pensionare încă din 7 februarie 2023, de la Casa de Pensii Ialomița, județul de domiciliu. Deși avea decizia, și-a continuat activitatea ca judecător, optând pentru salariu, o practică întâlnită în rândul magistraților, explicată pentru HotNews de un director din subordinea Casei Naționale de Pensii.
În 2023, Legea 303/2004 prevedea că magistrații cu 25 de ani vechime se pot pensiona la cerere și pot primi o pensie de serviciu de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația brută lunară și sporurile din ultima lună de activitate. Ulterior, legea s-a modificat, iar de la 1 ianuarie 2024 pensia a rămas la 80% din veniturile brute ale ultimei luni, însă cu limitarea că nu poate depăși ultimul salariu net încasat.
Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) prin care a fost aprobată pensionarea reține însă existența unei derogări: pentru persoanele care aveau decizii de pensionare emise înainte de intrarea în vigoare a noii legi, se aplică cuantumul stabilit potrivit reglementărilor anterioare. CSM arată că Ionela Tudor avea 51 de ani și o vechime totală în magistratură de peste 28 de ani, iar decizia de pensionare îi fusese emisă la 7 februarie 2023, ceea ce o plasează sub incidența acestei derogări.
În privința nivelului veniturilor, HotNews notează că, potrivit datelor publicate de Curtea de Apel București, în septembrie 2025 salariul brut al celor doi vicepreședinți ai instanței era de 37.847 lei, respectiv 36.391 lei, la care se adăugau sporuri (inclusiv pentru condiții grele, suprasolicitare neuropsihică și confidențialitate). Pe baza acestor valori și a regulii de calcul de 80% din brut și sporuri, publicația estimează că pensia lunară a Ionelei Tudor ar fi de aproximativ 30.000 de lei.
Judecătoarea a intrat în atenția publică și printr-un moment surprins la o conferință extraordinară de presă a Curții de Apel București, organizată după apariția documentarului Recorder „Justiție capturată”, când a fost auzită spunând președintei instanței: „M-a sunat Lia. Mă duc să vorbesc”, apoi revenind pentru a-i șopti acesteia ce să răspundă, potrivit relatării HotNews.
Conferința s-a încheiat abrupt după întrebări critice din partea jurnaliștilor, iar nu toți cei înscriși au apucat să adreseze întrebări, mai arată publicația.
Recomandate
Înalta Curte a deblocat definitiv începerea procesului în dosarul în care Călin Georgescu și Horațiu Potra sunt acuzați de acțiuni împotriva ordinii constituționale, după ce a respins toate contestațiile formulate atât de procurori, cât și de inculpați, potrivit HotNews . Decizia menține hotărârea Curții de Apel București din 2 aprilie, care stabilise că judecata poate începe. Instanța supremă a precizat că soluția a fost dată în procedura de cameră preliminară, etapă în care se verifică legalitatea sesizării instanței, a probelor și a actelor de urmărire penală, fără a analiza temeinicia acuzațiilor sau vinovăția celor trimiși în judecată. Ce a decis Înalta Curte și de ce contează ÎCCJ a respins contestația Ministerului Public și contestațiile inculpaților, menținând încheierea Curții de Apel București. Practic, dosarul trece de filtrul procedural, iar procesul pe fond poate începe, după o perioadă de câteva luni în care cauza a fost blocată de contestarea legalității rechizitoriului. Dosarul ajunsese la instanța supremă la un complet format inițial din judecătorii Paul Mihail Frățilescu și Adina Adriana Radu, cu dezbateri pe 14 aprilie. Pronunțarea a fost amânată de trei ori, iar cauza a fost repusă pe rol după ce unul dintre magistrați a formulat cerere de abținere, admisă ulterior. Decizia definitivă a fost anunțată pe 6 august. Cine sunt inculpații și pentru ce fapte sunt trimiși în judecată În dosar, Călin Georgescu a fost trimis în judecată în septembrie 2025 pentru: complicitate la tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale; comunicarea de informații false, în formă continuată. Horațiu Potra este acuzat de: tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale; nerespectarea regimului armelor și munițiilor; nerespectarea regimului materiilor explozive; instigare publică. În același dosar, rechizitoriul vizează și alte 20 de persoane, potrivit informațiilor din hotărârea Curții de Apel București menționate de publicație. Context: acuzațiile procurorilor și elementele invocate în anchetă Potrivit procurorilor, Georgescu și Potra s-ar fi întâlnit pe 7 decembrie 2024, la o zi după decizia Curții Constituționale de anulare a alegerilor prezidențiale, în localitatea Ciolpani (Ilfov), unde ar fi discutat un plan prin care Potra și mercenarii săi urmau să creeze haos în București. Ancheta îl identifică pe Călin Georgescu drept „autorul intelectual” al planului. „Inculpaţii Georgescu Călin şi Potra Horaţiu au pus în discuţie un plan conform căruia acesta din urmă, împreună cu persoane din cercul său relaţional, cu pregătire militară sau capacităţi operative specifice pregătirii militare urmau să desfăşoare în data de 08 decembrie 2024 în municipiul Bucureşti, în contextul unor acţiuni de protest, acţiuni violente cu caracter subversiv (...) schimbarea ordinii constituţionale ori îngreunarea sau împiedicarea exercitării puterii de stat”, acuză anchetatorii. Conform aceleiași surse, Potra ar fi organizat un grup de 21 de persoane, care urma să se deplaseze spre București cu șapte autoturisme, pentru a declanșa acțiuni violente în contextul unor proteste. Grupul ar fi fost oprit înainte de a ajunge în Capitală. Măsuri preventive în dosar HotNews amintește că ÎCCJ a decis la mijlocul lunii iunie revocarea arestului preventiv pentru Horațiu Potra (detalii aici ) și, în luna mai, revocarea controlului judiciar pentru fiul și nepotul acestuia (detalii aici ). Potra a fost arestat pe 24 septembrie pe aeroportul din Dubai, împreună cu fiul și nepotul său, înainte de un zbor spre Moscova (detalii aici ), și a fost adus în România două luni mai târziu (detalii aici ). Ce urmează După soluția definitivă din camera preliminară, procesul poate intra în faza de judecată pe fond, unde instanța va analiza acuzațiile și probele. HotNews nu indică, în materialul citat, un termen de începere a judecății pe fond. [...]
Curtea de Apel București a suspendat sancțiunea CNA pentru Realitatea Plus înainte ca decizia să fie redactată , într-un episod care ridică probleme de procedură și poate afecta modul în care autoritatea de reglementare își aplică măsurile, potrivit HotNews . Instanța a dispus suspendarea executării deciziei CNA din 7 iulie 2026, prin care radiodifuzorul PHG MEDIA INVEST SRL, pentru postul Realitatea Plus, urma să fie obligat să difuzeze între orele 18.00-21.00, timp de trei ore, „numai textul deciziei de sancționare”. HotNews notează că CNA nu apucase să transmită oficial decizia către televiziune în momentul în care Curtea de Apel a pronunțat suspendarea. Ce sancțiune votase CNA și cum s-a ajuns la suspendare În ședința din 7 iulie, CNA a decis suspendarea emisiei Realitatea Plus pentru trei ore, după ce a constatat încălcarea legislației audiovizuale în mai multe emisiuni difuzate în luna februarie. Din 34 de rapoarte de monitorizare, CNA a reținut că nu au existat încălcări în câteva ediții punctuale ale unor emisiuni (inclusiv „100%”, „Tunurile pe politicieni”, „Realitatea zilei” și „Culisele Puterii”). Propunerea de suspendare a emisiei pentru trei ore, formulată de Mircea Toma, a fost adoptată cu șapte voturi. O variantă alternativă, care prevedea amendă de 200.000 de lei, a întrunit patru voturi. În mod obișnuit, după vot, sancțiunea este redactată și comunicată radiodifuzorului. În acest caz, însă, Curtea de Apel a suspendat executarea înainte ca documentul să fie redactat și transmis, iar televiziunea și-ar fi întemeiat acțiunea pe comunicatul de presă al CNA, conform informațiilor preluate de HotNews de la Pagina de Media. Miza de reglementare: poate fi „înghețată” o sancțiune înainte să existe actul? Vicepreședintele CNA, Valentin Jucan, a criticat situația, susținând că instanța ar fi analizat practic un comunicat de presă, nu actul administrativ complet. „Ne-au suspendat decizia fără ca decizia să existe.” „Astăzi s-a judecat un comunicat de presă. Cum poți verifica legalitatea unui act administrativ care se regăsește anunțat doar într-un comunicat de presă?” Jucan a mai spus că instituția va contesta hotărârea Curții de Apel și a invocat precedente în care, în litigii cu Realitatea Plus, decizii ale CNA au fost suspendate rapid, iar ulterior CNA ar fi câștigat la Înalta Curte. Ce urmează procedural Hotărârea Curții de Apel este executorie de drept și poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare. Potrivit sursei citate de HotNews, un proces la Înalta Curte de Casație și Justiție poate dura peste un an. [...]
ANPC a fost obligată să plătească peste 550.000 de lei despăgubiri pentru efectele economice ale unui comunicat de alertă publicat fără bază științifică , într-un dosar care ridică standardul de răspundere pentru comunicarea publică a autorităților, potrivit Economedia . Curtea de Apel București , prin Decizia Civilă nr. 670 A/28.05.2026, a confirmat obligarea Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor la plata unor despăgubiri de peste 550.000 de lei: 500.000 de lei daune materiale (beneficiu nerealizat) și 50.000 de lei daune morale. Litigiul a fost inițiat de producătorul local de ape minerale Aqua Queen SRL, care a reclamat prejudicii economice după publicarea și menținerea online de către ANPC a unui comunicat de „alertă microbiologică” descris ca lipsit de fundamentare științifică. De ce contează: standard mai strict pentru alertele publice ale autorităților Decizia este prezentată ca un reper în relația dintre mediul de afaceri și instituțiile statului, prin sancționarea diseminării publice a unor informații neconfirmate științific și a menținerii lor în mediul online, cu potențial de a produce prejudicii unei companii vizate. Instanța a reținut, în esență, două direcții de conduită pentru autorități în „era comunicării digitale”: Informarea preventivă nu justifică publicarea de rezultate parțiale sau simple bănuieli înainte de existența unor date științifice certe de la laboratoare autorizate; în speță, alerta publică ar fi devansat cu câteva zile finalizarea analizelor de laborator. Obligația de a rectifica și actualiza comunicările oficiale : menținerea pe platformele oficiale a unor comunicate privind măsuri anulate ulterior definitiv de instanță este calificată drept faptă ilicită „comisivă prin omisiune”, întrucât poate continua să afecteze imaginea persoanei juridice. Impact operațional: efecte imediate în retail Potrivit informațiilor prezentate, campania de comunicare publică a avut consecințe comerciale directe: marile rețele de retail ar fi retras imediat produsele de la raft, ceea ce a alimentat componenta de prejudiciu economic invocată în proces. Contextul procesului și poziția avocaților Strategia juridică a avut două etape: mai întâi, instanțele au dispus anularea definitivă a sancțiunii administrative, invocând „vicii tehnice majore” în prelevarea și conservarea probelor de către inspectorii ANPC; ulterior, demersul a vizat răspunderea instituției pentru prejudiciul reputațional asociat comunicării publice. „Această soluție este importantă nu doar pentru clientul nostru, ci și pentru raporturile dintre mediul de afaceri și autoritățile publice. Dreptul consumatorilor la informare nu poate justifica diseminarea unor informații neconfirmate, cu impact economic și reputațional major. Comunicarea instituțională trebuie să fie riguroasă, proporțională și fundamentată pe date certe”, a declarat Răzvan Vlădulescu, Managing Partner la Vlădulescu Attorneys & Consultants. Cazul a fost gestionat de o echipă de litigii comerciale și administrative din cadrul Vlădulescu Attorneys & Consultants, formată din Răzvan Vlădulescu și Raluca-Elena Tihoc. [...]
Tribunalul București a suspendat provizoriu hotărârile Congresului Extraordinar al PNL , ceea ce blochează, pe termen nedeterminat, efectele juridice ale alegerii conducerii și ale modificărilor de statut votate pe 21 iunie, potrivit Știrile Pro TV . Decizia este executorie de drept și rămâne în vigoare până la soluționarea definitivă a cauzei. Instanța a admis cererea unor membri liberali care au contestat validitatea deciziilor adoptate la congres și a dispus suspendarea tuturor hotărârilor Congresului Extraordinar, inclusiv a alegerii organelor de conducere pe baza moțiunii „Modernizare cu rădăcini”. În practică, statutul liderilor aleși și al structurilor de conducere aprobate atunci este suspendat, cu efect imediat. Ce anume a fost suspendat și de ce contează Suspendarea provizorie oprește producerea efectelor juridice pentru o serie de acte, între care: Hotărârile Congresului Extraordinar nr. 01/2026 și nr. 02/2026 (21 iunie 2026); hotărârea privind alegerea organelor de conducere; hotărârea privind ratificarea modificării Statutului PNL și actele subsecvente; 13 decizii ale Biroului Permanent Național adoptate în perioada 21–23 iunie 2026. Miza imediată este una de funcționare și legitimitate internă: deciziile de organizare și disciplină de partid adoptate în acea perioadă nu mai produc efecte până la finalizarea procesului, ceea ce poate complica aplicarea noilor reguli și a deciziilor de conducere. Liderii vizați personal au fost scoși din cauză Judecătorii au respins acțiunea formulată împotriva președintelui Ilie Bolojan și a secretarului general Dan-Ștefan Motreanu, motivând că nu au calitate procesuală pasivă în dosar. Pe fond, cauza vizează entitatea politică (PNL), nu răspunderea personală a celor doi, conform minutei instanței citate de publicație. Totodată, Tribunalul București a respins excepțiile de prematuritate și inadmisibilitate invocate de juriștii PNL, ceea ce înseamnă că instanța a considerat că acțiunea poate fi judecată pe fond. Ce urmează: apel în 5 zile și judecarea la Curtea de Apel București Decizia poate fi atacată cu apel în termen de cinci zile de la pronunțare, iar apelul va fi judecat la Curtea de Apel București. Până atunci, suspendarea rămâne executorie, iar hotărârile congresului și actele adoptate în baza lor sunt blocate. Contextul disputei și controversele din dosar Conform Agerpres, PNL a criticat repartizarea dosarului către judecătoarea Mihaela Luciani și a susținut că aceasta ar fi trebuit să se abțină, invocând faptul că a lucrat la Ministerul Justiției în perioada 2023–2025, când ministru era Alina Gorghiu, aflată pe lista reclamanților. În proces, avocatul PNL, Valeriu Stoica, a cerut recuzarea judecătoarei; cererea de recuzare a fost respinsă, iar instanța a admis solicitarea reclamanților. În același material sunt enumerați, între contestatari, Monica Anisie, Andrei Baciu, Lucian Bode, Sorin Cîmpeanu, Alina Gorghiu, Nicoleta Pauliuc, Ionuț Stroe, Adrian Veștea și Hubert Thuma. Publicația notează și că acesta este al treilea proces câștigat de gruparea anti-Bolojan, după decizii anterioare de suspendare privind hotărâri ale conducerii partidului din iunie. [...]
Rejudecarea procesului amână cu încă ani publicarea datelor despre imobilele RA-APPS , după ce Curtea de Apel București a decis retrimiterea cauzei, potrivit HotNews . Miza este una de reglementare și transparență: accesul public la lista imobilelor de protocol și la contractele de închiriere, inclusiv beneficiarii și chiriile. Ministra interimară a Mediului, Diana Buzoianu , a anunțat că a primit decizia Curții de Apel București în procesul pe care îl deschisese împotriva RA-APPS. Ea susține că instanța a decis ca dosarul să fie judecat din nou, deși câștigase pe fond în primă instanță, la Tribunalul București, unde RA-APPS fusese obligată să publice „listele cu imobilele de protocol și contractele de chirii”. Într-o postare pe Facebook, Buzoianu a interpretat efectul procedural ca pe o amânare semnificativă a publicării informațiilor, afirmând că RA-APPS „a câștigat lejer încă 2 ani de zile de nepublicare a niciunei liste de imobile”. Ea a ironizat, totodată, durata și logica litigiului, în contextul în care este vorba despre bunuri achiziționate din bani publici. Ce s-a întâmplat în instanță și de ce contează Buzoianu a deschis acțiunea pentru a obliga RA-APPS să publice: lista imobilelor pe care le administrează, beneficiarii (cine le folosește), chiriile aferente, contractele de închiriere. Tribunalul București i-a dat câștig de cauză în august 2025, însă RA-APPS a atacat decizia cu recurs. Decizia Curții de Apel București de a dispune rejudecarea înseamnă, practic, prelungirea perioadei în care informațiile rămân nepublicate, cu efect direct asupra transparenței privind administrarea patrimoniului de stat. Context: Guvernul pregătește obligații de publicare Separat de litigiul din instanță, în mai 2026 Guvernul a publicat în transparență un proiect de hotărâre care ar obliga RA-APPS să publice lista completă a imobilelor, utilizatorii și sumele plătite. Proiectul este menționat de HotNews într-un material anterior, disponibil aici: HotNews . În acest moment, din informațiile disponibile în articol, nu reiese când va fi reluat efectiv procesul și nici un termen estimat pentru o decizie definitivă care să oblige publicarea datelor. [...]
Dosarul de evaziune fiscală al influencerului Alexandru Zidaru („Makaveli”) a fost clasat după achitarea integrală a prejudiciului , un rezultat posibil în baza modificărilor legislative care permit evitarea răspunderii penale la prejudicii de până la 1 milion de euro, dacă suma este plătită integral, potrivit Adevărul . Decizia de clasare a fost luată după ce Zidaru ar fi achitat prejudiciul stabilit de anchetatori, conform unor documente consultate de G4Media . Prejudiciul imputat se ridica la 531.047 de lei (peste 100.000 de euro). Zidaru fusese reținut în luna iunie în acest dosar și propus pentru arestare preventivă, însă instanța a decis ulterior plasarea sa sub control judiciar. De ce contează: efectul direct al legii „plătești și scapi” la evaziune sub 1 milion de euro Clasarea a fost posibilă în baza modificărilor aduse legislației privind evaziunea fiscală, care prevăd că persoanele acuzate de producerea unui prejudiciu de până la un milion de euro pot evita răspunderea penală dacă achită integral suma datorată statului. În acest caz, plata prejudiciului a închis practic dosarul penal. Context: profil public și alte dosare în care a apărut numele lui „Makaveli” Alexandru Zidaru este cunoscut pe TikTok sub pseudonimul „Makaveli” și a fost asociat în spațiul public cu fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu, după implicarea sa în campania electorală din 2024. Separat de dosarul de evaziune, Adevărul amintește că influencerul s-a prezentat pe 2 iulie la Direcția Națională Anticorupție , unde a fost audiat într-un dosar deschis în urma denunțului depus de el privind alegerile pentru Primăria Capitalei din decembrie 2025. Declarațiile sale de atunci au fost relatate de Mediafax . În același context, Zidaru a susținut că senatorul Ninel Peia i-ar fi falsificat semnăturile fără acordul său, potrivit declarațiilor citate în material. [...]
