Știri
Știri din categoria Justiție
CSM propune ca șoferii sancționați să rămână fără drept de a conduce pe durata proceselor, dacă aleg să conteste în instanță procesele-verbale, potrivit Cotidianul. Măsura ar schimba practica actuală, în care depunerea contestației permite, până la o hotărâre definitivă, redobândirea temporară a permisului.
Publicația notează că inițiativa este prezentată de Consiliul Superior al Magistraturii ca o soluție pentru degrevarea instanțelor și pentru limitarea plângerilor considerate abuzive. În argumentația CSM, scopul este reducerea numărului de contestații depuse de șoferii sancționați de polițiștii rutieri, prin eliminarea „beneficiului” de a conduce în timpul judecății.
Conform aceleiași surse, CSM indică, într-o statistică oficială, că 12% dintre procesele civile sunt generate de contestarea amenzilor rutiere sau a reținerii permiselor. La nivel național, instanțele ar fi înregistrat peste 66.000 de astfel de cauze, dintre care peste 50.000 vizează suspendarea dreptului de a conduce.
În prezent, până la soluționarea definitivă a contestației, șoferii își pot păstra dreptul de a conduce, iar un astfel de litigiu ar dura, în medie, un an și jumătate, judecat pe fond și apoi în apel. CSM își motivează propunerea prin existența unor plângeri respinse ca neîntemeiate, depuse doar pentru a obține restituirea temporară a permisului.
„Propunerea s-a întemeiat pe faptul că este deja de notorietate că au existat numeroase astfel de plângeri respinse ca neîntemeiate, care erau formulate exclusiv pentru ca persoana care se adresa instanţei, să beneficieze de acest efect de restituire temporară a permisului de conducere”, susține Daniela Stăncioi, purtătorul de cuvânt al CSM, potrivit Observatornews.ro, citat de Cotidianul.
Cotidianul consemnează și o reacție contrară din partea polițiștilor, care susțin că o asemenea schimbare ar putea crește, nu reduce, numărul de litigii, prin apariția unor cereri ulterioare de despăgubiri dacă șoferul câștigă procesul. În această logică, miza financiară ar putea ajunge la bugetul public, prin cheltuieli suplimentare, în cazul în care instanțele ar constata că suspendarea a fost nejustificată.
Recomandate
CSM avertizează că noua lege a salarizării ar reduce în 2027 veniturile judecătorilor și ar putea destabiliza resursa umană din sistem , potrivit Antena 3 . Consiliul Superior al Magistraturii acuză guvernul interimar condus de Ilie Bolojan că proiectul „subminează definitiv funcționarea justiției” și afectează poziția constituțională a puterii judecătorești. Într-un comunicat, CSM susține că prevederile proiectului, prin efectele asupra drepturilor salariale și de natură salarială, nu vizează doar independența financiară, ci „subminează poziţia constituţională a puterii judecătoreşti ca putere în statul român”. „Prevederile proiectului de lege, prin conţinutul lor concret şi efectele pe care le vor produce în privinţa drepturilor salariale şi de natură salarială ale magistraţilor, subminează poziţia constituţională a puterii judecătoreşti ca putere în statul român, iar nu doar independenţa acesteia din punct de vedere financiar.” Ce schimbări salariale indică proiectul pentru 2027 Noua lege a salarizării, propusă de Ministerul Muncii, ar urma să ducă la o scădere a salariilor lunare brute (cu sporuri incluse) pentru judecători, începând din 2027. Pentru un judecător cu vechime între 5 și 10 ani, reducerea menționată este de 16%, conform datelor prezentate: în medie: 19.268 lei în 2027, față de 22.907 lei în 2026; maxim: 20.793 lei în 2027, față de 26.554 lei în 2026; minim: 16.826 lei în 2027, față de 22.143 lei în 2026. Miza de reglementare: hotărâri definitive și „diferența salarială tranzitorie” CSM contestă și logica de fundamentare a proiectului, afirmând că ar fi „în afara echilibrului constituţional” ca o lege să se bazeze pe aprecierea executivului privind „legalitatea şi temeinicia” unor hotărâri judecătorești definitive referitoare la drepturi salariale. „O astfel de conduită încalcă independenţa justiţiei şi forţa obligatorie a hotărârilor judecătoreşti definitive, plasându-se în afara unei atitudini democratice şi responsabile a factorilor politici, care trebuie să caracterizeze statul de drept.” În plus, CSM critică introducerea noțiunii de „diferenţa salarială tranzitorie”, descrisă ca ambiguă și lipsită de previzibilitate, susținând că nu este clară natura acesteia și nici dacă va fi luată în calcul la stabilirea drepturilor de la pensionare, cu efect potențial asupra pensiei de serviciu. În evaluarea CSM, proiectul ar conține „soluții normative absurde” și ar putea „destabiliza iremediabil” situația resursei umane din sistemul judiciar. [...]
Donald Trump a reintrodus o acțiune de defăimare de cel puțin 10 miliarde de dolari (aprox. 45 miliarde lei) împotriva Wall Street Journal , după ce prima versiune a plângerii a fost respinsă pentru vicii de procedură, potrivit G4Media . Miza procesului este pragul juridic ridicat aplicabil persoanelor publice în SUA, care obligă reclamantul să arate „intenția răuvoitoare” (publicarea cu știință a unor informații false sau cu ignorarea imprudentă a adevărului). Ce cere Trump și pe ce își bazează acuzațiile Plângerea vizează articole despre presupuse legături ale lui Trump cu Jeffrey Epstein și, în particular, un material care descrie o felicitare de ziua de naștere pentru Epstein ca purtând semnătura actualului președinte. Trump și avocații săi susțin că felicitarea ar fi un fals, inclusiv după ce documentul a fost publicat de legislatori care anchetează cazul Epstein. În forma modificată a plângerii, avocații lui Trump susțin că pârâții „au ignorat în mod imprudent” dacă afirmațiile erau adevărate și/sau „au evitat în mod intenționat” descoperirea adevărului. Cine este chemat în judecată și care este poziția WSJ Acțiunea a fost depusă la tribunalul federal din Miami și îi include ca pârâți pe: Rupert Murdoch; Dow Jones; News Corp; CEO-ul Robert Thomson; doi reporteri ai WSJ, Khadeeja Safdar și Joseph Palazzolo. Plângerea susține că articolele i-ar fi provocat lui Trump prejudicii financiare și de reputație „copleșitoare”. Dow Jones a transmis că are „deplină încredere” în rigoarea și acuratețea materialelor WSJ și că se va apăra „cu fermitate” în instanță. De ce contează respingerea inițială: „intenția răuvoitoare” Judecătorul districtual Darrin P. Gayles a respins în aprilie prima plângere, motivând că Trump nu a demonstrat existența „intenției răuvoitoare”, criteriu cerut în procesele de defăimare pentru personalități publice. Standardul presupune dovezi că pârâtul a publicat ceva despre care știa sau ar fi trebuit să știe că este fals. Reintroducerea plângerii arată că echipa juridică a lui Trump încearcă să corecteze exact această vulnerabilitate procedurală și să treacă de filtrul inițial al instanței. Context: litigii repetate cu presa Cazul se înscrie într-o serie de procese intentate de Trump, în nume personal, împotriva unor organizații media. În material sunt menționate și acțiuni împotriva New York Times, BBC și Des Moines Register (Iowa), care au respins acuzațiile și le contestă în instanță. În paralel, administrația Trump ar fi acționat pentru a restricționa accesul presei la agenții guvernamentale și a amenințat folosirea prerogativelor de reglementare împotriva unor instituții media, ceea ce a generat contestații în justiție din partea organizațiilor media, conform informațiilor citate. [...]
O dispută între Primăria Capitalei și RAR riscă să blocheze accesul la date necesare politicilor de mediu , după ce instituția a cerut peste 66.000 de lei pentru furnizarea unei statistici privind parcul auto pe norme de poluare, potrivit Digi24 . Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu , a reacționat public acuzând Registrul Auto Român (RAR) de corupție, iar conducerea RAR susține că tariful este impus de cadrul legal și de costurile interne. Ciucu afirmă că a solicitat „STATISTIC numărul de mașini pe fiecare normă de poluare”, pentru a fundamenta decizii cu impact larg, însă răspunsul primit ar fi condiționat de plata sumei de 66.232 lei, TVA inclus. Într-o postare pe Facebook, edilul a catalogat RAR drept una dintre „cele mai corupte instituții din România”, invocând prezența în trafic a unor mașini care poluează vizibil, dar ar trece verificările. De ce contează: datele pentru politici publice devin un cost bugetar și un risc de întârziere Miza imediată este operațională: fără acces rapid la date agregate despre parcul auto, Primăria riscă să întârzie sau să complice fundamentarea unor măsuri legate de calitatea aerului. În același timp, solicitarea de plată transformă accesul la informații statistice într-o cheltuială care trebuie bugetată și justificată. RAR susține că diferența este între date tehnice furnizate gratuit în baza protocoalelor și date statistice care presupun muncă suplimentară și costuri. Directorul general al RAR, Mihai Alecu, spune că solicitarea „implică consum de resurse umane și financiare” și că instituția este obligată să tarifeze astfel de servicii pentru a evita ca neîncasarea să fie interpretată drept prejudiciu. Poziția RAR: obligații legale și autofinanțare În reacția transmisă Digi24.ro, Mihai Alecu arată că RAR este „o regie a statului autofinanțată” și invocă OUG 109/2011 , care impune indicatori de performanță. El mai afirmă că regia virează către bugetul de stat 90% din profitul obținut și oferă cifre pentru anul 2025 privind plăți către buget (vărsământ și impozit pe profit), argumentând că tarifele sunt parte din funcționarea regiei. Totodată, Alecu îl avertizează pe primar că acuzațiile publice neprobate afectează instituția: „Denigrarea imaginii RAR în spațiul public nu este o acțiune pozitivă la adresa instituției fără a fi probată și discreditează pe nedrept Regia în fața publicului!” Ce urmează Din informațiile prezentate, conflictul rămâne în acest stadiu: Primăria reclamă costul cerut pentru date, iar RAR își apără tariful prin obligații legale și costuri interne. Nu rezultă din material dacă părțile au convenit o soluție (de exemplu, un protocol sau o furnizare alternativă a datelor) ori dacă disputa va escalada instituțional. [...]
Audierea ministrului interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare , la DNA extinde ancheta privind legalitatea achizițiilor de vaccinuri anti-COVID , dosar în care procurorii verifică dacă deciziile luate în pandemie au produs prejudicii statului, potrivit Euronews . Nazare a fost chemat să dea explicații în ancheta care vizează baza legală în care România a cumpărat peste 52 de milioane de doze de vaccin, deși „ar fi avut în stoc suficient material” pentru imunizarea a milioane de români. Procurorii susțin că există suspiciuni privind legalitatea achizițiilor făcute în perioada pandemiei. Ce verifică DNA în dosar Miza investigației este dacă semnarea contractelor pentru achiziția vaccinurilor anti-COVID-19 a fost făcută cu respectarea cadrului legal și dacă deciziile au generat un prejudiciu pentru stat. În acest context, anchetatorii vorbesc despre posibile fapte de abuz în serviciu în legătură cu aceste contracte. Potrivit referatului DNA citat de publicație, dosarul a fost deschis după o sesizare din oficiu înregistrată la 15 septembrie 2021. „La nivelul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a corupţiei, a fost înregistrat sub nr.243/P/2021 procesul-verbal de sesizare din oficiu, cu privire la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit.” Cine este vizat de anchetă În dosar, procurorii DNA îi acuză pe: fostul premier Florin Cîțu; foștii miniștri ai Sănătății Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă, că ar fi dispus achiziționarea unui număr excesiv de vaccinuri anti-COVID „fără o justificare legală”. Euronews mai notează că România ar fi cumpărat peste 52 de milioane de doze, deși necesarul estimat ar fi fost „mult mai mic”. În acest stadiu, articolul nu oferă detalii despre concluzii ale anchetei sau despre eventuale trimiteri în judecată. [...]
Decizia CCR asupra legii care ar permite primăriilor să primească gratuit până la 20% din plajele turistice a fost amânată pentru 24 iunie , ceea ce prelungește incertitudinea de reglementare privind administrarea și utilizarea unor suprafețe de plajă la Marea Neagră, potrivit Agerpres . Curtea Constituțională a României a amânat miercuri pronunțarea în cazul sesizării de neconstituționalitate trimise în noiembrie anul trecut de președintele Nicușor Dan asupra Legii pentru modificarea și completarea OUG 19/2006 privind utilizarea plajei Mării Negre și controlul activităților desfășurate pe plajă. Miza legislativă este o prevedere care ar introduce posibilitatea ca titularul dreptului de proprietate asupra plajelor să atribuie în folosință gratuită autorităților administrației publice locale din localitățile riverane Mării Negre, la solicitarea acestora, o cotă de până la 20% din suprafața plajelor utilizate în scop turistic aflate pe raza lor administrativ-teritorială, cu destinația de plajă publică. În sesizare, președintele arată că titularul dreptului de proprietate este statul, întrucât faleza și plaja mării sunt incluse în lista bunurilor care aparțin domeniului public al statului. Totodată, el susține că autoritățile administrației publice locale, care „nu reprezintă instituții de utilitate publică”, nu au capacitatea de a primi astfel de terenuri. În consecință, șeful statului apreciază că soluția legislativă privind atribuirea în folosință gratuită către autoritățile locale a unei cote de până la 20% din plajele turistice contravine articolului 136 alineatul 4, teza finală din Constituție. CCR urmează să se pronunțe pe 24 iunie. [...]
Audierea ministrului interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare , ca martor la DNA poate influența direcția anchetei privind decizii cu impact bugetar major din perioada achizițiilor de vaccinuri anti-COVID , într-un dosar în care procurorii verifică fundamentarea legală și oportunitatea contractelor semnate în guvernarea Cîțu, potrivit Adevărul . Nazare este audiat în calitate de martor în dosarul achizițiilor de vaccinuri anti-COVID, anchetă care vizează modul în care au fost luate deciziile privind cumpărarea dozelor în perioada pandemiei, când au fost încheiate contractele aflate acum în atenția Direcției Naționale Anticorupție. În același dosar sunt vizați fostul premier Florin Cîțu și foștii miniștri ai Sănătății Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă, acuzați că ar fi aprobat achiziția unui număr „inexplicabil de mare” de doze, fără o fundamentare legală corespunzătoare. De ce contează audierea: rolul Finanțelor și miza bugetară Prezența lui Alexandru Nazare la audieri este legată de faptul că, în perioada 2020–2021, când s-au luat o parte dintre deciziile analizate acum, el a deținut funcția de ministru al Finanțelor. Potrivit declarațiilor sale publice, în primăvara anului 2021 ar fi refuzat să avizeze mai multe memorandumuri pentru achiziția unor noi tranșe de vaccinuri, inclusiv un contract pentru anii 2022 și 2023, invocând lipsa unor justificări privind stocurile, ritmul vaccinării și impactul bugetar. Conform propriilor explicații, refuzul ar fi dus la asumarea deciziilor direct de către premierul de atunci și, ulterior, la plecarea sa din Guvern în iulie 2021. Ce susțin procurorii în referatul DNA Referatul DNA indică faptul că, în primele luni ale anului 2021, deși dozele contractate anterior ar fi fost suficiente pentru acoperirea întregii populații eligibile, ar fi fost asumate noi angajamente de livrare prin mecanismul de achiziție comună al Uniunii Europene . Procurorii susțin că deciziile nu s-ar fi bazat pe analize de oportunitate și că nu ar fi fost luat în calcul riscul ca o parte din doze să expire în depozite sau să fie donate ori revândute în pierdere către alte state. „La nivelul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a corupţiei, a fost înregistrat sub nr.243/P/2021, procesul-verbal de sesizare din oficiu, cu privire la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prev. și ped. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 C.pen. rap. la art. 309 C.pen”, se arată în dosarul întocmit de DNA. [...]
