Știri
Știri din categoria Justiție
Audierea ministrului interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, la DNA extinde ancheta privind legalitatea achizițiilor de vaccinuri anti-COVID, dosar în care procurorii verifică dacă deciziile luate în pandemie au produs prejudicii statului, potrivit Euronews.
Nazare a fost chemat să dea explicații în ancheta care vizează baza legală în care România a cumpărat peste 52 de milioane de doze de vaccin, deși „ar fi avut în stoc suficient material” pentru imunizarea a milioane de români. Procurorii susțin că există suspiciuni privind legalitatea achizițiilor făcute în perioada pandemiei.
Miza investigației este dacă semnarea contractelor pentru achiziția vaccinurilor anti-COVID-19 a fost făcută cu respectarea cadrului legal și dacă deciziile au generat un prejudiciu pentru stat. În acest context, anchetatorii vorbesc despre posibile fapte de abuz în serviciu în legătură cu aceste contracte.
Potrivit referatului DNA citat de publicație, dosarul a fost deschis după o sesizare din oficiu înregistrată la 15 septembrie 2021.
„La nivelul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a corupţiei, a fost înregistrat sub nr.243/P/2021 procesul-verbal de sesizare din oficiu, cu privire la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit.”
În dosar, procurorii DNA îi acuză pe:
că ar fi dispus achiziționarea unui număr excesiv de vaccinuri anti-COVID „fără o justificare legală”.
Euronews mai notează că România ar fi cumpărat peste 52 de milioane de doze, deși necesarul estimat ar fi fost „mult mai mic”. În acest stadiu, articolul nu oferă detalii despre concluzii ale anchetei sau despre eventuale trimiteri în judecată.
Recomandate
Audierea ministrului interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare , ca martor la DNA poate influența direcția anchetei privind decizii cu impact bugetar major din perioada achizițiilor de vaccinuri anti-COVID , într-un dosar în care procurorii verifică fundamentarea legală și oportunitatea contractelor semnate în guvernarea Cîțu, potrivit Adevărul . Nazare este audiat în calitate de martor în dosarul achizițiilor de vaccinuri anti-COVID, anchetă care vizează modul în care au fost luate deciziile privind cumpărarea dozelor în perioada pandemiei, când au fost încheiate contractele aflate acum în atenția Direcției Naționale Anticorupție. În același dosar sunt vizați fostul premier Florin Cîțu și foștii miniștri ai Sănătății Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă, acuzați că ar fi aprobat achiziția unui număr „inexplicabil de mare” de doze, fără o fundamentare legală corespunzătoare. De ce contează audierea: rolul Finanțelor și miza bugetară Prezența lui Alexandru Nazare la audieri este legată de faptul că, în perioada 2020–2021, când s-au luat o parte dintre deciziile analizate acum, el a deținut funcția de ministru al Finanțelor. Potrivit declarațiilor sale publice, în primăvara anului 2021 ar fi refuzat să avizeze mai multe memorandumuri pentru achiziția unor noi tranșe de vaccinuri, inclusiv un contract pentru anii 2022 și 2023, invocând lipsa unor justificări privind stocurile, ritmul vaccinării și impactul bugetar. Conform propriilor explicații, refuzul ar fi dus la asumarea deciziilor direct de către premierul de atunci și, ulterior, la plecarea sa din Guvern în iulie 2021. Ce susțin procurorii în referatul DNA Referatul DNA indică faptul că, în primele luni ale anului 2021, deși dozele contractate anterior ar fi fost suficiente pentru acoperirea întregii populații eligibile, ar fi fost asumate noi angajamente de livrare prin mecanismul de achiziție comună al Uniunii Europene . Procurorii susțin că deciziile nu s-ar fi bazat pe analize de oportunitate și că nu ar fi fost luat în calcul riscul ca o parte din doze să expire în depozite sau să fie donate ori revândute în pierdere către alte state. „La nivelul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a corupţiei, a fost înregistrat sub nr.243/P/2021, procesul-verbal de sesizare din oficiu, cu privire la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prev. și ped. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 C.pen. rap. la art. 309 C.pen”, se arată în dosarul întocmit de DNA. [...]
Decizia CCR asupra legii care ar permite primăriilor să primească gratuit până la 20% din plajele turistice a fost amânată pentru 24 iunie , ceea ce prelungește incertitudinea de reglementare privind administrarea și utilizarea unor suprafețe de plajă la Marea Neagră, potrivit Agerpres . Curtea Constituțională a României a amânat miercuri pronunțarea în cazul sesizării de neconstituționalitate trimise în noiembrie anul trecut de președintele Nicușor Dan asupra Legii pentru modificarea și completarea OUG 19/2006 privind utilizarea plajei Mării Negre și controlul activităților desfășurate pe plajă. Miza legislativă este o prevedere care ar introduce posibilitatea ca titularul dreptului de proprietate asupra plajelor să atribuie în folosință gratuită autorităților administrației publice locale din localitățile riverane Mării Negre, la solicitarea acestora, o cotă de până la 20% din suprafața plajelor utilizate în scop turistic aflate pe raza lor administrativ-teritorială, cu destinația de plajă publică. În sesizare, președintele arată că titularul dreptului de proprietate este statul, întrucât faleza și plaja mării sunt incluse în lista bunurilor care aparțin domeniului public al statului. Totodată, el susține că autoritățile administrației publice locale, care „nu reprezintă instituții de utilitate publică”, nu au capacitatea de a primi astfel de terenuri. În consecință, șeful statului apreciază că soluția legislativă privind atribuirea în folosință gratuită către autoritățile locale a unei cote de până la 20% din plajele turistice contravine articolului 136 alineatul 4, teza finală din Constituție. CCR urmează să se pronunțe pe 24 iunie. [...]
Condamnarea la 8 luni de închisoare a deputatului Andrei Csillag declanșează obligații și restricții cu efect direct asupra statutului său public , după ce conducerea Camerei Deputaților a fost informată oficial de instanță, potrivit news.ro . Deputatul Andrei Csillag, ales în circumscripția Bistrița-Năsăud pe listele POT și în prezent membru al grupului parlamentar Uniți pentru România, a fost condamnat pentru infracțiunea de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului. Ce a decis instanța și ce restricții se aplică Tribunalul București a transmis conducerii Camerei Deputaților că Csillag a primit o condamnare de 8 luni de închisoare. Ca pedeapsă complementară, instanța i-a interzis dreptul de a conduce autoturisme timp de un an, calculat de la data rămânerii definitive a hotărârii. Totodată, acesta este obligat să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de serviciul de probațiune sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate. Muncă în folosul comunității, în termenul de supraveghere În informarea instanței se arată că, pe parcursul termenului de supraveghere, condamnatul trebuie să presteze muncă neremunerată în folosul comunității timp de 60 de zile, cu excepția situației în care starea de sănătate nu îi permite. Potrivit documentului citat, activitatea ar urma să fie desfășurată fie în cadrul Primăriei Municipiului Iași – Direcția de Asistență Comunitară, fie la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Iași . Circuitul informării în Parlament Biroul Permanent al Camerei Deputaților a transmis informarea primită de la Tribunalul București către grupul parlamentar Uniți pentru România, din care deputatul face parte din luna mai. În materialul citat nu sunt menționate măsuri parlamentare suplimentare ca urmare a condamnării. [...]
CSM avertizează că noua lege a salarizării ar reduce în 2027 veniturile judecătorilor și ar putea destabiliza resursa umană din sistem , potrivit Antena 3 . Consiliul Superior al Magistraturii acuză guvernul interimar condus de Ilie Bolojan că proiectul „subminează definitiv funcționarea justiției” și afectează poziția constituțională a puterii judecătorești. Într-un comunicat, CSM susține că prevederile proiectului, prin efectele asupra drepturilor salariale și de natură salarială, nu vizează doar independența financiară, ci „subminează poziţia constituţională a puterii judecătoreşti ca putere în statul român”. „Prevederile proiectului de lege, prin conţinutul lor concret şi efectele pe care le vor produce în privinţa drepturilor salariale şi de natură salarială ale magistraţilor, subminează poziţia constituţională a puterii judecătoreşti ca putere în statul român, iar nu doar independenţa acesteia din punct de vedere financiar.” Ce schimbări salariale indică proiectul pentru 2027 Noua lege a salarizării, propusă de Ministerul Muncii, ar urma să ducă la o scădere a salariilor lunare brute (cu sporuri incluse) pentru judecători, începând din 2027. Pentru un judecător cu vechime între 5 și 10 ani, reducerea menționată este de 16%, conform datelor prezentate: în medie: 19.268 lei în 2027, față de 22.907 lei în 2026; maxim: 20.793 lei în 2027, față de 26.554 lei în 2026; minim: 16.826 lei în 2027, față de 22.143 lei în 2026. Miza de reglementare: hotărâri definitive și „diferența salarială tranzitorie” CSM contestă și logica de fundamentare a proiectului, afirmând că ar fi „în afara echilibrului constituţional” ca o lege să se bazeze pe aprecierea executivului privind „legalitatea şi temeinicia” unor hotărâri judecătorești definitive referitoare la drepturi salariale. „O astfel de conduită încalcă independenţa justiţiei şi forţa obligatorie a hotărârilor judecătoreşti definitive, plasându-se în afara unei atitudini democratice şi responsabile a factorilor politici, care trebuie să caracterizeze statul de drept.” În plus, CSM critică introducerea noțiunii de „diferenţa salarială tranzitorie”, descrisă ca ambiguă și lipsită de previzibilitate, susținând că nu este clară natura acesteia și nici dacă va fi luată în calcul la stabilirea drepturilor de la pensionare, cu efect potențial asupra pensiei de serviciu. În evaluarea CSM, proiectul ar conține „soluții normative absurde” și ar putea „destabiliza iremediabil” situația resursei umane din sistemul judiciar. [...]
O acțiune amplă de control cu probe video pentru dosare penale a fost declanșată la Sintești (Ilfov), după aproape o lună de monitorizare cu drone a zonei cunoscute pentru arderi ilegale de deșeuri, potrivit Antena 3 . Miza, din perspectiva justiției, este transformarea filmărilor și constatărilor din teren în plângeri penale și probe pentru autoritățile de urmărire penală. La descinderile de luni au participat aproximativ 200 de polițiști, jandarmi, mascați și comisari ai Gărzii Naționale de Mediu . Până la momentul relatării, au fost ridicate „tone de materiale”, în special fier deținut ilegal, conform informațiilor din articol. De la monitorizare la plângeri penale Ministra Mediului, Diana Buzoianu (USR) , a declarat că acțiunea este „una dintre cele mai mari” din ultimii ani în Sintești și localitățile din zonă și că ancheta s-a derulat pe parcursul ultimelor luni, iar filmările urmează să fie transmise ca probă către autoritățile penale. „În acest moment are loc una dintre cele mai mari acțiuni de control la Sintești și în localitățile din zonă din ultimii ani de zile. Este vorba de o anchetă din ultimele luni în care zona a fost monitorizată, iar filmările vor fi trimise ca probă pentru autoritățile penale.” Într-un comunicat postat pe Facebook, ministra a mai spus că plângerile penale vor fi înregistrate oficial în aceeași zi, pe baza constatărilor din monitorizare, însoțite de clipuri și fotografii. „Vom înregistra oficial astăzi plângerile penală bazate pe constatările făcute în urma monitorizării, însoțite de clipuri și poze. Faptele penale trebuie să fie sancționate, altfel fenomenul va continua ani de zile de acum înainte.” Amenzi și ridicări de materiale Surse din anchetă citate de Antena 3 au indicat că o persoană a fost amendată cu 45.000 de lei și că au fost aplicate și alte sancțiuni. Din trei amenzi, totalul ar fi ajuns la aproximativ 200.000 de lei. Publicația mai notează că au avut loc 20 de descinderi, după o supraveghere a zonei de circa o lună, inclusiv cu drone. Puțin după ora 13:00, se făceau pregătiri pentru schimbarea unei a treia camionete umplute cu materiale ilegale, conform aceleiași surse. [...]
Primul flagrant al Parchetului European în România ridică miza controalelor pe proiecte cu bani UE , după ce un primar (UDMR), care ar fi fost și responsabil financiar al autorității locale, a fost prins în flagrant într-un dosar legat de un contract finanțat prin FEADR, potrivit Economica , care citează un comunicat al Parchetului European (EPPO) . Conform EPPO, dovezile strânse până acum arată că, din octombrie 2025, edilul ar fi cerut de la reprezentantul unei firme o mită egală cu 5% din valoarea contractului. Contractul ar fi avut o valoare de aproximativ 770.000 de euro (4 milioane lei), iar mita solicitată ar fi fost de 38.500 de euro (200.000 de lei). În schimbul banilor, primarul ar fi promis că va asigura „buna desfășurare” a contractului și că va accelera plățile pentru lucrările finanțate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR). EPPO susține că suma ar fi fost primită în mai multe tranșe, inclusiv aproximativ 28.800 de euro (150.000 de lei) în 19 mai 2026, moment în care a fost organizat flagrantul. Ce înseamnă operațional și de reglementare Potrivit aceleiași surse, acesta este primul flagrant organizat de EPPO în România într-un dosar de corupție, un semnal că investigațiile privind utilizarea fondurilor europene pot include intervenții operative directe, nu doar verificări documentare. Măsuri dispuse în dosar Primarul este acuzat de corupere pasivă și a fost plasat sub control judiciar pentru 60 de zile. Măsura include: interdicția de a părăsi țara; interdicția de a-și exercita atribuțiile de primar în această perioadă. [...]
