Știri
Știri din categoria Justiție
Donald Trump a reintrodus o acțiune de defăimare de cel puțin 10 miliarde de dolari (aprox. 45 miliarde lei) împotriva Wall Street Journal, după ce prima versiune a plângerii a fost respinsă pentru vicii de procedură, potrivit G4Media. Miza procesului este pragul juridic ridicat aplicabil persoanelor publice în SUA, care obligă reclamantul să arate „intenția răuvoitoare” (publicarea cu știință a unor informații false sau cu ignorarea imprudentă a adevărului).
Plângerea vizează articole despre presupuse legături ale lui Trump cu Jeffrey Epstein și, în particular, un material care descrie o felicitare de ziua de naștere pentru Epstein ca purtând semnătura actualului președinte. Trump și avocații săi susțin că felicitarea ar fi un fals, inclusiv după ce documentul a fost publicat de legislatori care anchetează cazul Epstein.
În forma modificată a plângerii, avocații lui Trump susțin că pârâții „au ignorat în mod imprudent” dacă afirmațiile erau adevărate și/sau „au evitat în mod intenționat” descoperirea adevărului.
Acțiunea a fost depusă la tribunalul federal din Miami și îi include ca pârâți pe:
Plângerea susține că articolele i-ar fi provocat lui Trump prejudicii financiare și de reputație „copleșitoare”.
Dow Jones a transmis că are „deplină încredere” în rigoarea și acuratețea materialelor WSJ și că se va apăra „cu fermitate” în instanță.
Judecătorul districtual Darrin P. Gayles a respins în aprilie prima plângere, motivând că Trump nu a demonstrat existența „intenției răuvoitoare”, criteriu cerut în procesele de defăimare pentru personalități publice. Standardul presupune dovezi că pârâtul a publicat ceva despre care știa sau ar fi trebuit să știe că este fals.
Reintroducerea plângerii arată că echipa juridică a lui Trump încearcă să corecteze exact această vulnerabilitate procedurală și să treacă de filtrul inițial al instanței.
Cazul se înscrie într-o serie de procese intentate de Trump, în nume personal, împotriva unor organizații media. În material sunt menționate și acțiuni împotriva New York Times, BBC și Des Moines Register (Iowa), care au respins acuzațiile și le contestă în instanță.
În paralel, administrația Trump ar fi acționat pentru a restricționa accesul presei la agenții guvernamentale și a amenințat folosirea prerogativelor de reglementare împotriva unor instituții media, ceea ce a generat contestații în justiție din partea organizațiilor media, conform informațiilor citate.
Recomandate
Administrația Trump se apropie de o înțelegere de 400 de milioane de dolari (aprox. 1,8 miliarde lei) cu TikTok pentru a închide un proces privind presupuse încălcări ale confidențialității copiilor, iar discuțiile includ o destinație neobișnuită a banilor: proiecte de „înfrumusețare” în Washington, potrivit South China Morning Post . Înțelegerea, relatată de ABC News pe baza unor surse „familiarizate cu subiectul”, ar soluționa un litigiu deschis de Departamentul de Justiție al SUA în 2024 împotriva TikTok și a companiei-mamă ByteDance. Casa Albă a refuzat să comenteze și a direcționat întrebările către Departamentul de Justiție, care nu a oferit imediat un răspuns, iar TikTok nu a răspuns unei solicitări de comentariu. Miza: un acord de închidere a procesului și întrebarea „unde merg banii” Potrivit surselor citate de ABC News, suma din înțelegere ar urma să fie folosită pentru proiectele de „beautification” ale președintelui Donald Trump în Washington. Publicația notează că Trump a cerut Congresului 10 miliarde de dolari pentru o gamă largă de proiecte în zona Districtului Columbia. ABC News mai scrie că oficiali de la Casa Albă au discutat timp de săptămâni dacă există bază legală pentru a folosi banii, inclusiv pentru o propunere de arc de triumf de 76 de metri, în apropiere de Cimitirul Național Arlington. În mod obișnuit, astfel de înțelegeri sunt folosite pentru a sprijini victimele, amintește materialul. Ce acuză autoritățile americane Procesul din 2024 susține că, timp de ani, milioane de copii americani sub 13 ani ar fi folosit TikTok, iar platforma ar fi „colectat și păstrat” informații personale ale copiilor. Guvernul american a invocat încălcarea Children’s Online Privacy Protection Act (COPPA), lege care obligă serviciile destinate copiilor să obțină consimțământul părinților pentru colectarea datelor personale ale utilizatorilor sub 13 ani. Acțiunea, la care s-a alăturat și Federal Trade Commission , a fost descrisă ca având scopul de a opri „invaziile ilegale, la scară masivă, ale confidențialității copiilor”. Departamentul de Justiție a mai susținut că TikTok ar fi permis în cunoștință de cauză copiilor să își creeze conturi obișnuite și să interacționeze pe platforma standard, colectând date fără acordul părinților. Context: presiunea de reglementare rămâne, în paralel cu reorganizarea operațiunilor din SUA Materialul amintește că ByteDance a finalizat în ianuarie un acord pentru a crea o societate mixtă cu acționariat majoritar american, cu obiectivul de a securiza datele din SUA și de a evita o interdicție asupra aplicației, folosită de peste 200 de milioane de americani. Deocamdată, detaliile finale ale înțelegerii și modul în care ar putea fi direcționați banii rămân neconfirmate oficial, în lipsa unor comentarii din partea Departamentului de Justiție, a Casei Albe sau a TikTok. [...]
O dispută între Primăria Capitalei și RAR riscă să blocheze accesul la date necesare politicilor de mediu , după ce instituția a cerut peste 66.000 de lei pentru furnizarea unei statistici privind parcul auto pe norme de poluare, potrivit Digi24 . Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu , a reacționat public acuzând Registrul Auto Român (RAR) de corupție, iar conducerea RAR susține că tariful este impus de cadrul legal și de costurile interne. Ciucu afirmă că a solicitat „STATISTIC numărul de mașini pe fiecare normă de poluare”, pentru a fundamenta decizii cu impact larg, însă răspunsul primit ar fi condiționat de plata sumei de 66.232 lei, TVA inclus. Într-o postare pe Facebook, edilul a catalogat RAR drept una dintre „cele mai corupte instituții din România”, invocând prezența în trafic a unor mașini care poluează vizibil, dar ar trece verificările. De ce contează: datele pentru politici publice devin un cost bugetar și un risc de întârziere Miza imediată este operațională: fără acces rapid la date agregate despre parcul auto, Primăria riscă să întârzie sau să complice fundamentarea unor măsuri legate de calitatea aerului. În același timp, solicitarea de plată transformă accesul la informații statistice într-o cheltuială care trebuie bugetată și justificată. RAR susține că diferența este între date tehnice furnizate gratuit în baza protocoalelor și date statistice care presupun muncă suplimentară și costuri. Directorul general al RAR, Mihai Alecu, spune că solicitarea „implică consum de resurse umane și financiare” și că instituția este obligată să tarifeze astfel de servicii pentru a evita ca neîncasarea să fie interpretată drept prejudiciu. Poziția RAR: obligații legale și autofinanțare În reacția transmisă Digi24.ro, Mihai Alecu arată că RAR este „o regie a statului autofinanțată” și invocă OUG 109/2011 , care impune indicatori de performanță. El mai afirmă că regia virează către bugetul de stat 90% din profitul obținut și oferă cifre pentru anul 2025 privind plăți către buget (vărsământ și impozit pe profit), argumentând că tarifele sunt parte din funcționarea regiei. Totodată, Alecu îl avertizează pe primar că acuzațiile publice neprobate afectează instituția: „Denigrarea imaginii RAR în spațiul public nu este o acțiune pozitivă la adresa instituției fără a fi probată și discreditează pe nedrept Regia în fața publicului!” Ce urmează Din informațiile prezentate, conflictul rămâne în acest stadiu: Primăria reclamă costul cerut pentru date, iar RAR își apără tariful prin obligații legale și costuri interne. Nu rezultă din material dacă părțile au convenit o soluție (de exemplu, un protocol sau o furnizare alternativă a datelor) ori dacă disputa va escalada instituțional. [...]
Audierea ministrului interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare , la DNA extinde ancheta privind legalitatea achizițiilor de vaccinuri anti-COVID , dosar în care procurorii verifică dacă deciziile luate în pandemie au produs prejudicii statului, potrivit Euronews . Nazare a fost chemat să dea explicații în ancheta care vizează baza legală în care România a cumpărat peste 52 de milioane de doze de vaccin, deși „ar fi avut în stoc suficient material” pentru imunizarea a milioane de români. Procurorii susțin că există suspiciuni privind legalitatea achizițiilor făcute în perioada pandemiei. Ce verifică DNA în dosar Miza investigației este dacă semnarea contractelor pentru achiziția vaccinurilor anti-COVID-19 a fost făcută cu respectarea cadrului legal și dacă deciziile au generat un prejudiciu pentru stat. În acest context, anchetatorii vorbesc despre posibile fapte de abuz în serviciu în legătură cu aceste contracte. Potrivit referatului DNA citat de publicație, dosarul a fost deschis după o sesizare din oficiu înregistrată la 15 septembrie 2021. „La nivelul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a corupţiei, a fost înregistrat sub nr.243/P/2021 procesul-verbal de sesizare din oficiu, cu privire la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit.” Cine este vizat de anchetă În dosar, procurorii DNA îi acuză pe: fostul premier Florin Cîțu; foștii miniștri ai Sănătății Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă, că ar fi dispus achiziționarea unui număr excesiv de vaccinuri anti-COVID „fără o justificare legală”. Euronews mai notează că România ar fi cumpărat peste 52 de milioane de doze, deși necesarul estimat ar fi fost „mult mai mic”. În acest stadiu, articolul nu oferă detalii despre concluzii ale anchetei sau despre eventuale trimiteri în judecată. [...]
Decizia CCR asupra legii care ar permite primăriilor să primească gratuit până la 20% din plajele turistice a fost amânată pentru 24 iunie , ceea ce prelungește incertitudinea de reglementare privind administrarea și utilizarea unor suprafețe de plajă la Marea Neagră, potrivit Agerpres . Curtea Constituțională a României a amânat miercuri pronunțarea în cazul sesizării de neconstituționalitate trimise în noiembrie anul trecut de președintele Nicușor Dan asupra Legii pentru modificarea și completarea OUG 19/2006 privind utilizarea plajei Mării Negre și controlul activităților desfășurate pe plajă. Miza legislativă este o prevedere care ar introduce posibilitatea ca titularul dreptului de proprietate asupra plajelor să atribuie în folosință gratuită autorităților administrației publice locale din localitățile riverane Mării Negre, la solicitarea acestora, o cotă de până la 20% din suprafața plajelor utilizate în scop turistic aflate pe raza lor administrativ-teritorială, cu destinația de plajă publică. În sesizare, președintele arată că titularul dreptului de proprietate este statul, întrucât faleza și plaja mării sunt incluse în lista bunurilor care aparțin domeniului public al statului. Totodată, el susține că autoritățile administrației publice locale, care „nu reprezintă instituții de utilitate publică”, nu au capacitatea de a primi astfel de terenuri. În consecință, șeful statului apreciază că soluția legislativă privind atribuirea în folosință gratuită către autoritățile locale a unei cote de până la 20% din plajele turistice contravine articolului 136 alineatul 4, teza finală din Constituție. CCR urmează să se pronunțe pe 24 iunie. [...]
Audierea ministrului interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare , ca martor la DNA poate influența direcția anchetei privind decizii cu impact bugetar major din perioada achizițiilor de vaccinuri anti-COVID , într-un dosar în care procurorii verifică fundamentarea legală și oportunitatea contractelor semnate în guvernarea Cîțu, potrivit Adevărul . Nazare este audiat în calitate de martor în dosarul achizițiilor de vaccinuri anti-COVID, anchetă care vizează modul în care au fost luate deciziile privind cumpărarea dozelor în perioada pandemiei, când au fost încheiate contractele aflate acum în atenția Direcției Naționale Anticorupție. În același dosar sunt vizați fostul premier Florin Cîțu și foștii miniștri ai Sănătății Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă, acuzați că ar fi aprobat achiziția unui număr „inexplicabil de mare” de doze, fără o fundamentare legală corespunzătoare. De ce contează audierea: rolul Finanțelor și miza bugetară Prezența lui Alexandru Nazare la audieri este legată de faptul că, în perioada 2020–2021, când s-au luat o parte dintre deciziile analizate acum, el a deținut funcția de ministru al Finanțelor. Potrivit declarațiilor sale publice, în primăvara anului 2021 ar fi refuzat să avizeze mai multe memorandumuri pentru achiziția unor noi tranșe de vaccinuri, inclusiv un contract pentru anii 2022 și 2023, invocând lipsa unor justificări privind stocurile, ritmul vaccinării și impactul bugetar. Conform propriilor explicații, refuzul ar fi dus la asumarea deciziilor direct de către premierul de atunci și, ulterior, la plecarea sa din Guvern în iulie 2021. Ce susțin procurorii în referatul DNA Referatul DNA indică faptul că, în primele luni ale anului 2021, deși dozele contractate anterior ar fi fost suficiente pentru acoperirea întregii populații eligibile, ar fi fost asumate noi angajamente de livrare prin mecanismul de achiziție comună al Uniunii Europene . Procurorii susțin că deciziile nu s-ar fi bazat pe analize de oportunitate și că nu ar fi fost luat în calcul riscul ca o parte din doze să expire în depozite sau să fie donate ori revândute în pierdere către alte state. „La nivelul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a corupţiei, a fost înregistrat sub nr.243/P/2021, procesul-verbal de sesizare din oficiu, cu privire la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prev. și ped. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 C.pen. rap. la art. 309 C.pen”, se arată în dosarul întocmit de DNA. [...]
Condamnarea la 8 luni de închisoare a deputatului Andrei Csillag declanșează obligații și restricții cu efect direct asupra statutului său public , după ce conducerea Camerei Deputaților a fost informată oficial de instanță, potrivit news.ro . Deputatul Andrei Csillag, ales în circumscripția Bistrița-Năsăud pe listele POT și în prezent membru al grupului parlamentar Uniți pentru România, a fost condamnat pentru infracțiunea de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului. Ce a decis instanța și ce restricții se aplică Tribunalul București a transmis conducerii Camerei Deputaților că Csillag a primit o condamnare de 8 luni de închisoare. Ca pedeapsă complementară, instanța i-a interzis dreptul de a conduce autoturisme timp de un an, calculat de la data rămânerii definitive a hotărârii. Totodată, acesta este obligat să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de serviciul de probațiune sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate. Muncă în folosul comunității, în termenul de supraveghere În informarea instanței se arată că, pe parcursul termenului de supraveghere, condamnatul trebuie să presteze muncă neremunerată în folosul comunității timp de 60 de zile, cu excepția situației în care starea de sănătate nu îi permite. Potrivit documentului citat, activitatea ar urma să fie desfășurată fie în cadrul Primăriei Municipiului Iași – Direcția de Asistență Comunitară, fie la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Iași . Circuitul informării în Parlament Biroul Permanent al Camerei Deputaților a transmis informarea primită de la Tribunalul București către grupul parlamentar Uniți pentru România, din care deputatul face parte din luna mai. În materialul citat nu sunt menționate măsuri parlamentare suplimentare ca urmare a condamnării. [...]
