Știri
Știri din categoria Justiție
O dispută între Primăria Capitalei și RAR riscă să blocheze accesul la date necesare politicilor de mediu, după ce instituția a cerut peste 66.000 de lei pentru furnizarea unei statistici privind parcul auto pe norme de poluare, potrivit Digi24. Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a reacționat public acuzând Registrul Auto Român (RAR) de corupție, iar conducerea RAR susține că tariful este impus de cadrul legal și de costurile interne.
Ciucu afirmă că a solicitat „STATISTIC numărul de mașini pe fiecare normă de poluare”, pentru a fundamenta decizii cu impact larg, însă răspunsul primit ar fi condiționat de plata sumei de 66.232 lei, TVA inclus. Într-o postare pe Facebook, edilul a catalogat RAR drept una dintre „cele mai corupte instituții din România”, invocând prezența în trafic a unor mașini care poluează vizibil, dar ar trece verificările.
Miza imediată este operațională: fără acces rapid la date agregate despre parcul auto, Primăria riscă să întârzie sau să complice fundamentarea unor măsuri legate de calitatea aerului. În același timp, solicitarea de plată transformă accesul la informații statistice într-o cheltuială care trebuie bugetată și justificată.
RAR susține că diferența este între date tehnice furnizate gratuit în baza protocoalelor și date statistice care presupun muncă suplimentară și costuri. Directorul general al RAR, Mihai Alecu, spune că solicitarea „implică consum de resurse umane și financiare” și că instituția este obligată să tarifeze astfel de servicii pentru a evita ca neîncasarea să fie interpretată drept prejudiciu.
În reacția transmisă Digi24.ro, Mihai Alecu arată că RAR este „o regie a statului autofinanțată” și invocă OUG 109/2011, care impune indicatori de performanță. El mai afirmă că regia virează către bugetul de stat 90% din profitul obținut și oferă cifre pentru anul 2025 privind plăți către buget (vărsământ și impozit pe profit), argumentând că tarifele sunt parte din funcționarea regiei.
Totodată, Alecu îl avertizează pe primar că acuzațiile publice neprobate afectează instituția:
„Denigrarea imaginii RAR în spațiul public nu este o acțiune pozitivă la adresa instituției fără a fi probată și discreditează pe nedrept Regia în fața publicului!”
Din informațiile prezentate, conflictul rămâne în acest stadiu: Primăria reclamă costul cerut pentru date, iar RAR își apără tariful prin obligații legale și costuri interne. Nu rezultă din material dacă părțile au convenit o soluție (de exemplu, un protocol sau o furnizare alternativă a datelor) ori dacă disputa va escalada instituțional.
Recomandate
Tribunalul București a permis ieșirea temporară din țară a primarului Ciprian Ciucu , deși acesta se află sub control judiciar , o decizie care arată că măsura preventivă nu echivalează automat cu interdicția de a părăsi România, ci poate fi flexibilizată punctual de instanță, în funcție de circumstanțe, potrivit Mediafax . Magistrații au încuviințat miercuri părăsirea temporară a teritoriului României pentru o deplasare în Portugalia, în concediu de odihnă. Conform deciziei, Ciucu poate pleca în perioada 3–12 iulie, în baza unui pachet de servicii turistice. Un element reținut în motivarea de fapt prezentată de publicație este că pachetul turistic ar fi fost cumpărat la 10 iunie 2026, înainte ca edilul să fie plasat sub control judiciar. Contextul dosarului și cadrul măsurii preventive Ciprian Ciucu a fost pus sub control judiciar de DNA la 18 iunie 2026. Măsura preventivă a fost instituită de procurori în condițiile în care acesta este acuzat oficial de luare de mită, de la doi cetățeni iordanieni. Decizia instanței nu înlătură controlul judiciar, ci aprobă o derogare punctuală pentru perioada și destinația menționate. [...]
Tribunalul București decide dacă menține controlul judiciar impus primarului general al Capitalei, Ciprian Ciucu, într-un dosar de luare de mită, potrivit Antena 3 . Miza este una operațională: măsura preventivă îi impune obligații periodice (inclusiv prezentarea la poliție), care pot afecta agenda și funcționarea curentă a Primăriei Capitalei. Ședința de judecată s-a încheiat în jurul orei 9:50, iar Ciprian Ciucu a plecat fără declarații. Ulterior, el a mers la Secția 25 de Poliție, unde avea obligația să semneze controlul judiciar. Primarul general trebuia inițial să se prezinte la ora 8:00 la Secția 25 pentru formalitățile controlului judiciar, însă termenul de la Tribunalul București era stabilit la 8:30. În acest context, a cerut o derogare pentru a merge mai întâi la instanță. De ce contează decizia instanței Controlul judiciar este o măsură preventivă care presupune, în practică, obligații și restricții impuse de anchetatori și confirmate de instanță. În cazul unui primar general, menținerea măsurii poate însemna constrângeri administrative și de program, cu efect asupra coordonării proiectelor și a activității instituției. Antena 3 notează că Ciucu a spus, după ce a fost pus sub control judiciar, că se va comporta „ca și când nimic nu s-ar fi întâmplat”, invocând proiectele de la Primăria Capitalei. Acuzațiile din dosar și contextul anchetei Ciprian Ciucu a fost chemat la audieri de procurorii DNA și, după aproximativ patru ore, a fost pus sub control judiciar. Potrivit procurorilor, el este acuzat că, în campania electorală din noiembrie–decembrie 2025, ar fi primit de la doi oameni de afaceri „foloase necuvenite” constând în servicii de publicitate și consultanță electorală, în schimbul eliberării unei autorizații și a unui certificat de urbanism pentru un proiect imobiliar. În material se mai arată că ancheta a pornit de la investigarea unui alt caz de corupție de la Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) și că, în dosar, cei doi oameni de afaceri vizați se află în arest preventiv. În urma apariției dosarului, Ciucu ar fi decis să nu mai candideze pentru o funcție de conducere în interiorul PNL, pentru a nu afecta imaginea partidului. Ce urmează Instanța urmează să decidă dacă menține sau ridică măsura controlului judiciar. Antena 3 nu precizează în material momentul la care va fi anunțată hotărârea. [...]
Președintele Nicușor Dan spune că informațiile publice din dosarul DNA al lui Ciprian Ciucu trebuie să vină doar din comunicările oficiale , invocând nevoia de a opri „justiția la TV” și scurgerile din anchete, potrivit HotNews . Întrebat sâmbătă, la Istanbul , de unde știe că în dosarul penal deschis de DNA pe numele lui Ciprian Ciucu ar exista stenograme, în condițiile în care DNA nu a anunțat acest lucru, Nicușor Dan a susținut că „normalitatea” este ca publicul să cunoască doar ce comunică instituția. În același timp, a admis că existența unor „indicii” invocate de procurori presupune și probe care nu sunt publice. „Ce am spus ieri și ce reafirm azi este că ce cunoaștem toți din dosarul acela este ce comunică DNA-ul și așa e normal să fie.” Miza: limitarea scurgerilor din dosare și presiunea publică pe anchete Declarațiile vin după ce, cu o zi înainte, de la Bruxelles, președintele afirmase că „în sfârșit, nu mai avem stenograme din dosar” ajunse în spațiul public. Nicușor Dan a legat subiectul de practica din anii trecuți, când, spune el, anchetele ajungeau în dezbaterea publică înainte de finalizarea rechizitoriilor. „Ani de zile am făcut justiția la TV, înainte ca procurorul să scrie rechizitoriul.” Contextul dosarului Ciucu, așa cum a fost comunicat public În dosarul menționat, Ciprian Ciucu, primarul general al Capitalei, este acuzat de DNA de luare de mită în perioada noiembrie–decembrie 2025. Conform informațiilor comunicate de procurori, ar fi primit de la doi oameni de afaceri foloase necuvenite – servicii de publicitate și consultanță electorală – în schimbul eliberării unei autorizații și a unui certificat de urbanism pentru un proiect imobiliar. Ce nu rezultă din declarațiile președintelui și din comunicarea citată este dacă în dosar există sau nu stenograme; Nicușor Dan a indicat doar că publicul nu ar trebui să aibă acces la astfel de elemente în afara canalelor oficiale. [...]
Audierea unei jurnaliste la DNA arată extinderea anchetei în dosarul Ciucu : moderatoarea TV Denise Rifai a ajuns vineri la Direcția Națională Anticorupție , unde „ar fi audiată” în dosarul care îl vizează pe Ciprian Ciucu, potrivit G4Media , care citează Mediafax. Informația indică faptul că ancheta DNA continuă cu audieri de persoane din afara administrației, însă articolul nu precizează calitatea în care este audiată Denise Rifai și nici obiectul exact al audierii. Potrivit aceleiași surse, joi Secția a II-a a DNA a dispus măsura preventivă a controlului judiciar în cazul lui Ciprian Ciucu. G4Media mai notează că primarul Capitalei a respins acuzațiile și s-a declarat nevinovat. [...]
Apple acuză OpenAI de deturnare de secrete comerciale prin recrutări din interior. Potrivit Wccftech , care citează plângerea depusă pe 10 iulie 2026 la Tribunalul Federal din Districtul de Nord al Californiei (divizia San Jose) , Apple susține că foști angajați ar fi sustras informații confidențiale pentru a sprijini eforturile OpenAI de a intra pe piața de hardware de consum. Acțiunea în instanță vizează, între alții, pe Chang Liu și Tang Yew Tan, alături de OpenAI Foundation, OpenAI Group PBC și io Products, LLC (fosta io Products, Inc.). Apple cere judecată cu juriu și invocă, între capetele de acuzare, deturnarea de secrete comerciale și încălcarea contractului. Ce reclamă Apple: acces neautorizat și folosirea informațiilor interne În plângere, Apple afirmă că investește „sute de miliarde de dolari” și decenii de muncă în dezvoltarea produselor și a lanțurilor de producție, iar o parte esențială a modelului său operațional este confidențialitatea până la lansare. Compania spune că o investigație internă ar fi scos la iveală un „tipar” în care angajați plecați la OpenAI ar fi folosit sau transferat informații confidențiale. În cazul lui Chang Liu, descris ca fost inginer senior în zona de dezvoltare hardware, Apple susține că acesta ar fi: păstrat un laptop de serviciu și ar fi indicat că mai are „un alt computer” pe care intenționa să acceseze informații Apple; folosit fără autorizare computerul de serviciu al unui fost coleg, autentificat în rețeaua Apple; exploatat un „bug” rar, necunoscut anterior, pentru a accesa foldere partajate din rețeaua Apple și ar fi descărcat „zeci” de fișiere confidențiale legate de hardware (inclusiv informații despre produse nelansate, specificații și date de proiect). Apple mai afirmă că Liu ar fi „antrenat” un fost coleg pe care îl recruta către OpenAI cum să evite probleme cu echipa de securitate atunci când copiază fișiere confidențiale și i-ar fi recomandat ce materiale despre produse neanunțate să studieze înainte de interviu, folosind canale private de comunicare. „Show and tell” cu „piese reale”: acuzațiile legate de Tang Yew Tan Tang Yew Tan, fost vicepreședinte Apple pentru design de produs (iPhone și Apple Watch) și, conform plângerii, actual Chief Hardware Officer la OpenAI, este acuzat că ar fi folosit în mod sistematic informații confidențiale Apple în procesul de recrutare și dezvoltare hardware. Apple susține că Tan ar fi cerut candidaților care încă lucrau la Apple să aducă la interviuri „piese reale” pentru sesiuni de „show and tell”, pentru a obține informații suplimentare. În document este menționată reacția unui candidat, surprins de solicitare, care ar fi spus că „nici nu știa că putem lua acelea din birou”. Plângerea mai afirmă că OpenAI ar fi instruit candidați sau noi angajați să aducă „artefacte CAD/design” și „prototipuri” și să ofere detalii despre selecția de componente, instrumente de integrare (inclusiv software CAD și simulare) și despre selecția și colaborarea cu furnizori. Miza: intrarea OpenAI pe hardware și riscul de litigii în lanț Din perspectiva Apple, cazul nu este doar despre plecări de personal, ci despre folosirea informațiilor interne pentru a accelera dezvoltarea unei linii de hardware la OpenAI. Compania afirmă că ar fi semnalat îngrijorările către OpenAI încă din februarie (în stadiu incipient al investigației), cerând discuții despre măsuri de prevenție și remediere, însă OpenAI „nu a răspuns”, ceea ce ar fi determinat continuarea investigației și, în final, procesul. Dacă acuzațiile se confirmă, disputa poate avea consecințe operaționale și juridice pentru proiectele de hardware ale OpenAI: de la restricții privind utilizarea anumitor soluții tehnice și relații cu parteneri, până la măsuri impuse de instanță în zona de protecție a secretelor comerciale (în funcție de probele administrate în faza de „discovery”, adică schimbul de documente și depoziții între părți). Apple afirmă că ar fi identificat un fenomen mai amplu: foști angajați plecați la OpenAI care și-ar fi trimis informații confidențiale pe conturi personale „pe drumul de ieșire” și ar fi folosit cunoștințe protejate pentru a ajuta dezvoltarea de hardware la OpenAI. Documentul nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii complete despre toate persoanele sau despre cifra „peste 400” menționată în titlul materialului, dincolo de susținerea generală privind amploarea recrutărilor și a tiparului investigat. [...]
Audierea lui Dan Barna în dosarul vaccinurilor readuce în prim-plan riscul financiar al contractelor semnate în pandemie , în condițiile în care România are de onorat obligații contractuale de aproximativ 600 de milioane de euro (aprox. 3,0 miliarde lei) după litigiul cu Pfizer , potrivit Mediafax . Europarlamentarul USR a fost audiat la DNA pentru prima dată în acest dosar, în calitate de martor. Barna a spus că a prezentat procurorilor „faptele” legate de achiziția de vaccinuri în contextul crizei COVID-19 și că a răspuns la toate întrebările. Întrebat dacă a intrat și a ieșit cu aceeași calitate, a confirmat că a rămas martor, declarație consemnată de Gândul. Ce verifică DNA și de ce contează miza financiară Ancheta DNA vizează contractarea, în perioada ianuarie–mai 2021, a aproximativ 52,8 milioane de doze suplimentare de vaccin, cu o valoare totală de peste un miliard de euro (aprox. 5,0 miliarde lei), după ce România contractase anterior alte aproximativ 37,6 milioane de doze. În dosar sunt urmăriți penal fostul premier Florin Cîțu , foștii miniștri ai Sănătății Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă, precum și Andrei Baciu, fost secretar de stat în Ministerul Sănătății. Poziția lui Barna: decizii de criză, dar „ulterior nu s-a procedat tocmai inspirat” Dan Barna a respins informațiile potrivit cărora ar mai fi fost audiat în 2023, afirmând că aceasta a fost prima sa audiere în dosar. El a explicat că, din ce a înțeles, procurorii cheamă persoane care au participat, într-un fel sau altul, la ședințele de guvern în care s-au discutat achizițiile. Fostul vicepremier a mai spus că declarația sa nu i s-a părut că ar fi adus elemente noi în anchetă, având în vedere reacția procurorilor și prezența avocaților părților. Pe fond, Barna a susținut că România a procedat ca majoritatea statelor europene, într-un moment în care evoluția pandemiei nu putea fi anticipată și achizițiile s-au făcut în cadrul unui contract-cadru european, în care statele aveau anumite opțiuni. În ceea ce privește litigiul cu Pfizer, Barna a afirmat că, după perioada inițială a pandemiei, autoritățile „nu au acționat tocmai inspirat”, raportat strict la acest proces. Mediafax notează că o instanță din Belgia a decis la 1 aprilie 2026 că România și Polonia trebuie să respecte contractele pentru vaccinurile Pfizer-BioNTech pe care au refuzat ulterior să le mai preia, iar în cazul României valoarea dozelor este de aproximativ 600 de milioane de euro. „E ca și cum cumperi 100 de tancuri și apoi vine pacea” Barna a comparat achizițiile de vaccinuri din pandemie cu dotarea armatei într-o situație de război, argumentând că deciziile trebuie judecate în contextul crizei. „Este ca și cum, într-o situație de război, cumperi 100 de tancuri și apoi vine pacea. După aceea îi acuzi pe cei care au cumpărat tancurile: «De ce le-ați cumpărat?». Este exact același lucru.” El a mai spus că România a asigurat vaccinuri pentru cei care au dorit să se vaccineze și a adus în discuție nivelul redus al vaccinării, afirmând că România este „pe ultimul loc în Europa la vaccinare”. Ce urmează Din informațiile prezentate, audierea lui Dan Barna se înscrie în etapa de strângere de declarații de la participanți la deciziile guvernamentale privind achizițiile. Mediafax nu indică un calendar al următoarelor audieri sau al unor decizii procedurale iminente în dosar. [...]
