Știri
Știri din categoria Justiție
CSM avertizează că noua lege a salarizării ar reduce în 2027 veniturile judecătorilor și ar putea destabiliza resursa umană din sistem, potrivit Antena 3. Consiliul Superior al Magistraturii acuză guvernul interimar condus de Ilie Bolojan că proiectul „subminează definitiv funcționarea justiției” și afectează poziția constituțională a puterii judecătorești.
Într-un comunicat, CSM susține că prevederile proiectului, prin efectele asupra drepturilor salariale și de natură salarială, nu vizează doar independența financiară, ci „subminează poziţia constituţională a puterii judecătoreşti ca putere în statul român”.
„Prevederile proiectului de lege, prin conţinutul lor concret şi efectele pe care le vor produce în privinţa drepturilor salariale şi de natură salarială ale magistraţilor, subminează poziţia constituţională a puterii judecătoreşti ca putere în statul român, iar nu doar independenţa acesteia din punct de vedere financiar.”
Noua lege a salarizării, propusă de Ministerul Muncii, ar urma să ducă la o scădere a salariilor lunare brute (cu sporuri incluse) pentru judecători, începând din 2027. Pentru un judecător cu vechime între 5 și 10 ani, reducerea menționată este de 16%, conform datelor prezentate:
CSM contestă și logica de fundamentare a proiectului, afirmând că ar fi „în afara echilibrului constituţional” ca o lege să se bazeze pe aprecierea executivului privind „legalitatea şi temeinicia” unor hotărâri judecătorești definitive referitoare la drepturi salariale.
„O astfel de conduită încalcă independenţa justiţiei şi forţa obligatorie a hotărârilor judecătoreşti definitive, plasându-se în afara unei atitudini democratice şi responsabile a factorilor politici, care trebuie să caracterizeze statul de drept.”
În plus, CSM critică introducerea noțiunii de „diferenţa salarială tranzitorie”, descrisă ca ambiguă și lipsită de previzibilitate, susținând că nu este clară natura acesteia și nici dacă va fi luată în calcul la stabilirea drepturilor de la pensionare, cu efect potențial asupra pensiei de serviciu.
În evaluarea CSM, proiectul ar conține „soluții normative absurde” și ar putea „destabiliza iremediabil” situația resursei umane din sistemul judiciar.
Recomandate
O acțiune amplă de control cu probe video pentru dosare penale a fost declanșată la Sintești (Ilfov), după aproape o lună de monitorizare cu drone a zonei cunoscute pentru arderi ilegale de deșeuri, potrivit Antena 3 . Miza, din perspectiva justiției, este transformarea filmărilor și constatărilor din teren în plângeri penale și probe pentru autoritățile de urmărire penală. La descinderile de luni au participat aproximativ 200 de polițiști, jandarmi, mascați și comisari ai Gărzii Naționale de Mediu . Până la momentul relatării, au fost ridicate „tone de materiale”, în special fier deținut ilegal, conform informațiilor din articol. De la monitorizare la plângeri penale Ministra Mediului, Diana Buzoianu (USR) , a declarat că acțiunea este „una dintre cele mai mari” din ultimii ani în Sintești și localitățile din zonă și că ancheta s-a derulat pe parcursul ultimelor luni, iar filmările urmează să fie transmise ca probă către autoritățile penale. „În acest moment are loc una dintre cele mai mari acțiuni de control la Sintești și în localitățile din zonă din ultimii ani de zile. Este vorba de o anchetă din ultimele luni în care zona a fost monitorizată, iar filmările vor fi trimise ca probă pentru autoritățile penale.” Într-un comunicat postat pe Facebook, ministra a mai spus că plângerile penale vor fi înregistrate oficial în aceeași zi, pe baza constatărilor din monitorizare, însoțite de clipuri și fotografii. „Vom înregistra oficial astăzi plângerile penală bazate pe constatările făcute în urma monitorizării, însoțite de clipuri și poze. Faptele penale trebuie să fie sancționate, altfel fenomenul va continua ani de zile de acum înainte.” Amenzi și ridicări de materiale Surse din anchetă citate de Antena 3 au indicat că o persoană a fost amendată cu 45.000 de lei și că au fost aplicate și alte sancțiuni. Din trei amenzi, totalul ar fi ajuns la aproximativ 200.000 de lei. Publicația mai notează că au avut loc 20 de descinderi, după o supraveghere a zonei de circa o lună, inclusiv cu drone. Puțin după ora 13:00, se făceau pregătiri pentru schimbarea unei a treia camionete umplute cu materiale ilegale, conform aceleiași surse. [...]
Primul flagrant al Parchetului European în România ridică miza controalelor pe proiecte cu bani UE , după ce un primar (UDMR), care ar fi fost și responsabil financiar al autorității locale, a fost prins în flagrant într-un dosar legat de un contract finanțat prin FEADR, potrivit Economica , care citează un comunicat al Parchetului European (EPPO) . Conform EPPO, dovezile strânse până acum arată că, din octombrie 2025, edilul ar fi cerut de la reprezentantul unei firme o mită egală cu 5% din valoarea contractului. Contractul ar fi avut o valoare de aproximativ 770.000 de euro (4 milioane lei), iar mita solicitată ar fi fost de 38.500 de euro (200.000 de lei). În schimbul banilor, primarul ar fi promis că va asigura „buna desfășurare” a contractului și că va accelera plățile pentru lucrările finanțate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR). EPPO susține că suma ar fi fost primită în mai multe tranșe, inclusiv aproximativ 28.800 de euro (150.000 de lei) în 19 mai 2026, moment în care a fost organizat flagrantul. Ce înseamnă operațional și de reglementare Potrivit aceleiași surse, acesta este primul flagrant organizat de EPPO în România într-un dosar de corupție, un semnal că investigațiile privind utilizarea fondurilor europene pot include intervenții operative directe, nu doar verificări documentare. Măsuri dispuse în dosar Primarul este acuzat de corupere pasivă și a fost plasat sub control judiciar pentru 60 de zile. Măsura include: interdicția de a părăsi țara; interdicția de a-și exercita atribuțiile de primar în această perioadă. [...]
Reținerea patronului unui site pentru șantaj ridică un risc penal direct pentru activitatea editorială și pentru relația cu mediul de afaceri , după ce un bărbat care administrează un portal online ar fi cerut bani pentru a nu publica materiale defăimătoare, potrivit informațiilor relatate de Agerpres . Conform unor surse judiciare citate de agenția de presă, bărbatul reținut este administrator al site-ului tabloidvip.ro . Acesta ar fi solicitat de la un om de afaceri suma de 25.000 de lei pentru a nu publica în mediul online articole defăimătoare. Omul de afaceri l-ar fi denunțat, iar suspectul a fost prins marți în flagrant de polițiștii Serviciului de Investigații Criminale , în fața unui restaurant din București. Bărbatul a fost reținut pentru 24 de ore. Miercuri, acesta urmează să fie dus la sediul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 pentru audieri, mai notează sursa citată. Potrivit acelorași surse judiciare, bărbatul este recidivist și ar avea o condamnare de cinci ani primită în Belgia pentru furt, uzurpare de calități oficiale și constituire de grup infracțional organizat; o parte din pedeapsă ar fi fost executată în străinătate, iar restul în România, după transfer într-un penitenciar. [...]
Parchetul European estimează că ancheta „ Pfizergate ” ar putea fi închisă în 2026 , un dosar cu miză de reglementare pentru modul în care instituțiile UE au gestionat achizițiile de vaccinuri în pandemie, potrivit Mediafax . Șefa Parchetului European (EPPO), Laura Codruța Kovesi, a declarat într-un interviu pentru G4Media că investigația privind contractele de achiziție a vaccinurilor împotriva COVID-19 este încă în desfășurare și se află „în lucru la colegii din Belgia”. Dosarul este supervizat de o cameră permanentă din care Kovesi spune că nu face parte, dar speră ca acesta să fie închis în acest an. „Ancheta este în desfășurare, este în lucru la colegii din Belgia. Ancheta este supervizată de o cameră permanentă, din care eu nu fac parte, dar acest dosar va fi închis, sper, în acest an.” De ce durează și ce verifică EPPO Kovesi afirmă că lipsa unei soluționări, deși dosarul a fost deschis în urmă cu trei ani, ține de complexitate și de resurse. Ea a precizat că EPPO nu investighează „oportunitatea” încheierii contractelor, ci încearcă să stabilească faptele pe baza evaluărilor și informațiilor obținute de la instituții europene. În anchetă, EPPO a încercat să implice mai multe structuri la nivel european, inclusiv OLAF, Curtea de Conturi și directorate ale Comisiei Europene, pentru a obține evaluări și a reconstrui ce s-a întâmplat, conform declarațiilor citate de Mediafax. Conexiuni în afara UE și volumul probelor Șefa EPPO a mai spus că dosarul are legături care depășesc teritoriul statelor membre și include o conexiune cu un stat terț, Statele Unite, ceea ce complică obținerea de informații, întrucât cooperarea presupune timpi de așteptare similari celor întâlniți de procurorii naționali. Potrivit acesteia, au avut loc „multe audieri” și s-au administrat „foarte multe probe”, inclusiv în legătură cu funcționarea Comisiei Europene, iar anchetatorii trebuie să verifice „fiecare” dintre numeroasele acuzații legate de contracte. Mesajele von der Leyen – Pfizer, parte din investigație Întrebată despre schimburile de mesaje dintre președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , și conducerea Pfizer, Kovesi a confirmat că acest aspect este investigat și că există și plângeri în instanță pe această temă. „Este un aspect pe care noi trebuie să-l verificăm… Ne uităm și la acest aspect, îl investigăm cu siguranță.” Kovesi a insistat, totodată, asupra independenței EPPO față de guvernele naționale și instituțiile europene, susținând că instituția aplică aceleași reguli indiferent de funcția persoanei investigate. [...]
Predarea din Rusia a lui Vasile Rodideal deblochează executarea unei pedepse definitive de 12 ani și 6 luni , într-un caz care arată că, cel puțin punctual, cooperarea polițienească internațională poate funcționa și pe relația cu un stat din afara UE. Potrivit Digi24 , bărbatul, în vârstă de 65 de ani, urmărit internațional în categoria „ Most Wanted ”, a fost adus luni în România. Rodideal, născut în Republica Moldova, a fost condamnat la 12 ani și 6 luni de închisoare pentru mai multe infracțiuni, între care constituirea și susținerea unei grupări de criminalitate organizată, deținerea fără drept de muniție destinată armelor de război și instigare la omor calificat, instigare neurmată de executare. În listă mai apar instigare la deținerea unei bancnote false în vederea punerii în circulație și conducerea unui autoturism pe drumurile publice în condițiile suspendării temporare a dreptului de a conduce, conform anunțului Poliției Române citat de publicație. Ce s-a întâmplat, concret Extradarea a avut loc „în urma cooperării” prin intermediul Centrului de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul Poliției Române și al organelor judiciare, împreună cu autorități din mai multe state, mai notează Digi24. După aducerea în țară, bărbatul a fost dus într-o unitate de detenție pentru punerea în aplicare a mandatului de executare a pedepsei. De ce contează Cazul are relevanță operațională pentru sistemul de aplicare a legii: predarea permite trecerea de la o condamnare definitivă, dar neexecutată, la executarea efectivă a pedepsei. În același timp, arată rolul cooperării polițienești internaționale în localizarea și aducerea în țară a persoanelor urmărite, inclusiv din jurisdicții în care astfel de proceduri sunt, de regulă, mai complicate. [...]
Instanța a anulat o datorie fiscală de 105,4 milioane lei pentru Robert Negoiță , după ce a desființat parțial acte emise de ANAF încă din 2009, potrivit Mediafax . Decizia are impact direct asupra unei dispute fiscale vechi, asociată public cu „datoria de 50 de milioane de euro”, și poate fi atacată cu recurs. Ce a decis instanța și ce sume sunt vizate Hotărârea nr. 835/2026 a fost pronunțată luni, 18 mai 2026, iar soluția a fost pusă la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței. Completul a anulat în parte decizia de soluționare a contestației nr. 334 din 17 noiembrie 2021 și a desființat decizia de impunere nr. 867213 din 2 decembrie 2009, precum și raportul de inspecție fiscală nr. 867185 din 27 noiembrie 2009, în ceea ce privește suma de 105.429.067 lei. Din totalul anulat, instanța a reținut: TVA: 70.880.548 lei majorări de întârziere aferente TVA: 34.548.519 lei În minută se arată și că reclamantul „își rezervă dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată”. „Admite cererea de chemare în judecată. Anulează în parte decizia de soluţionare a contestaţiei nr. 334/17.11.2021, decizia de impunere nr. 867213/02.12.2009 şi raportul de inspecţie fiscală 867185/27.11.2009, respectiv în ceea ce priveşte suma de 105.429.067 lei (...) Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, cererea de exercitare a căii de atac urmând a fi depusă la Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal.” De ce contează: o reducere semnificativă într-un litigiu fiscal de amploare Litigiul dintre Robert Negoiță și ANAF datează din 2009, când au fost emise raportul de inspecție și decizia de impunere contestate. Mediafax notează că disputa a fost considerată una dintre cele mai cunoscute confruntări fiscale ale lui Negoiță cu autoritățile, suma fiind echivalată cu aproximativ 50 de milioane de euro. În același timp, în declarația de avere, ANAF apare cu o datorie totală de 274.579.273 lei, din care instanța a anulat acum 105.429.067 lei. Ce urmează procedural Decizia nu este definitivă: hotărârea poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, iar cererea se depune la Curtea de Apel București – Secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal. [...]
