Știri
Știri din categoria Justiție

Decizia CCR asupra legii care ar permite primăriilor să primească gratuit până la 20% din plajele turistice a fost amânată pentru 24 iunie, ceea ce prelungește incertitudinea de reglementare privind administrarea și utilizarea unor suprafețe de plajă la Marea Neagră, potrivit Agerpres.
Curtea Constituțională a României a amânat miercuri pronunțarea în cazul sesizării de neconstituționalitate trimise în noiembrie anul trecut de președintele Nicușor Dan asupra Legii pentru modificarea și completarea OUG 19/2006 privind utilizarea plajei Mării Negre și controlul activităților desfășurate pe plajă.
Miza legislativă este o prevedere care ar introduce posibilitatea ca titularul dreptului de proprietate asupra plajelor să atribuie în folosință gratuită autorităților administrației publice locale din localitățile riverane Mării Negre, la solicitarea acestora, o cotă de până la 20% din suprafața plajelor utilizate în scop turistic aflate pe raza lor administrativ-teritorială, cu destinația de plajă publică.
În sesizare, președintele arată că titularul dreptului de proprietate este statul, întrucât faleza și plaja mării sunt incluse în lista bunurilor care aparțin domeniului public al statului. Totodată, el susține că autoritățile administrației publice locale, care „nu reprezintă instituții de utilitate publică”, nu au capacitatea de a primi astfel de terenuri.
În consecință, șeful statului apreciază că soluția legislativă privind atribuirea în folosință gratuită către autoritățile locale a unei cote de până la 20% din plajele turistice contravine articolului 136 alineatul 4, teza finală din Constituție. CCR urmează să se pronunțe pe 24 iunie.
Recomandate

Curtea Constituțională pune sub semnul întrebării baza legală a cotelor de recoltare a ursului brun pentru 2026 , după ce a intrat în dezbatere sesizarea președintelui Nicușor Dan asupra legii care stabilește metodele de intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor, potrivit Agerpres . Miza este una de reglementare: șeful statului susține că actul normativ are lacune de monitorizare și sancționare și ar putea intra în conflict cu obligații europene. În sesizare, președintele arată că „nivelul de prevenție” concretizat în vânătoare anuală planificată poate fi o măsură disproporționată dacă nu este demonstrat științific că populația de urs brun este „excesiv de numeroasă” și că alte soluții nu sunt suficiente. În acest context, el invocă riscul încălcării unor norme europene. Un punct central este raportarea la Directiva Habitate , care impune verificarea faptului că nu există „alternative satisfăcătoare” înainte de a se ajunge la eliminarea urșilor. Președintele susține că această condiție nu apare explicit în lege și că, prin modul de reglementare, o derogare specială ar fi transformată parțial într-un mecanism normativ, deși derogările ar trebui să rămână excepții temporare, justificate punctual. Totodată, el amintește că posibila încălcare a dreptului UE poate fi analizată în controlul de constituționalitate, prin prisma art. 148 din Constituție. Critici de tehnică legislativă: de la „lege” la operațiune administrativă Nicușor Dan mai susține că, prin stabilirea unor niveluri de prevenție și intervenție și repartizarea lor pe „numărul exact de 528 de fonduri cinegetice”, actul își pierde caracterul general și abstract, specific unei legi, și ajunge să substituie o operațiune tehnico-administrativă care ar fi trebuit adoptată de autoritatea publică centrală printr-un act administrativ. În opinia sa, Parlamentul ar ajunge astfel să exercite o funcție administrativă, care aparține Executivului și are un regim distinct de procedură și control judiciar. Lipsa sancțiunilor și problema monitorizării „în timp real” Șeful statului atrage atenția și asupra interdicției recoltării femelelor însoțite de pui sub doi ani, pentru care legea nu ar prevedea o sancțiune. În sesizare, el argumentează: „O normă care interzice un comportament (uciderea femelelor cu pui), dar nu prevede o sancțiune pentru încălcarea interdicției, încetează să mai fie o normă juridică obligatorie, devenind o simplă recomandare morală.” O altă critică vizează faptul că aprobarea a 859 de exemplare ca nivel de prevenție la nivel național, fără un sistem de monitorizare digital „în timp real” (de tip bază de date accesibilă simultan gestionarilor fondurilor cinegetice și autorităților), ar face imposibilă respectarea plafonului. Președintele mai arată că, în lipsa unui mecanism care să blocheze automat extragerile după atingerea numărului alocat unui fond și în absența sancțiunilor pentru depășire, cadrul ar permite implicit depășirea cotelor. Ce prevede legea trimisă la controlul CCR Actul normativ supus controlului de constituționalitate modifică și completează OUG nr. 81/2021 și aprobă pentru anul 2026: 859 de exemplare de urs brun ca nivel de prevenție la nivel național; 110 exemplare de urs brun ca nivel de intervenție la nivel național. Față de anul 2024, legea majorează nivelul de prevenție de la 426 la 859 exemplare și nivelul de intervenție de la 55 la 110 exemplare. Legea mai stabilește că recoltarea din cota de prevenție este interzisă pe teritoriile unde vânătoarea este interzisă potrivit Legii nr. 407/2006. De asemenea, reglementează regimul bunurilor rezultate (blană și craniu) pentru exemplarele extrase, inclusiv situațiile în care acestea rămân în gestiunea gestionarului sau se predau Gărzii forestiere și devin proprietatea privată a statului, în condițiile descrise în actul normativ. Decizia CCR nu este menționată în materialul citat; rămâne de văzut dacă instanța constituțională va valida forma actuală a legii sau va impune corecții care să întărească obligațiile de monitorizare, sancționare și compatibilitate cu dreptul UE. [...]

Președintele Nicușor Dan spune că informațiile publice din dosarul DNA al lui Ciprian Ciucu trebuie să vină doar din comunicările oficiale , invocând nevoia de a opri „justiția la TV” și scurgerile din anchete, potrivit HotNews . Întrebat sâmbătă, la Istanbul , de unde știe că în dosarul penal deschis de DNA pe numele lui Ciprian Ciucu ar exista stenograme, în condițiile în care DNA nu a anunțat acest lucru, Nicușor Dan a susținut că „normalitatea” este ca publicul să cunoască doar ce comunică instituția. În același timp, a admis că existența unor „indicii” invocate de procurori presupune și probe care nu sunt publice. „Ce am spus ieri și ce reafirm azi este că ce cunoaștem toți din dosarul acela este ce comunică DNA-ul și așa e normal să fie.” Miza: limitarea scurgerilor din dosare și presiunea publică pe anchete Declarațiile vin după ce, cu o zi înainte, de la Bruxelles, președintele afirmase că „în sfârșit, nu mai avem stenograme din dosar” ajunse în spațiul public. Nicușor Dan a legat subiectul de practica din anii trecuți, când, spune el, anchetele ajungeau în dezbaterea publică înainte de finalizarea rechizitoriilor. „Ani de zile am făcut justiția la TV, înainte ca procurorul să scrie rechizitoriul.” Contextul dosarului Ciucu, așa cum a fost comunicat public În dosarul menționat, Ciprian Ciucu, primarul general al Capitalei, este acuzat de DNA de luare de mită în perioada noiembrie–decembrie 2025. Conform informațiilor comunicate de procurori, ar fi primit de la doi oameni de afaceri foloase necuvenite – servicii de publicitate și consultanță electorală – în schimbul eliberării unei autorizații și a unui certificat de urbanism pentru un proiect imobiliar. Ce nu rezultă din declarațiile președintelui și din comunicarea citată este dacă în dosar există sau nu stenograme; Nicușor Dan a indicat doar că publicul nu ar trebui să aibă acces la astfel de elemente în afara canalelor oficiale. [...]

Apple acuză OpenAI de deturnare de secrete comerciale prin recrutări din interior. Potrivit Wccftech , care citează plângerea depusă pe 10 iulie 2026 la Tribunalul Federal din Districtul de Nord al Californiei (divizia San Jose) , Apple susține că foști angajați ar fi sustras informații confidențiale pentru a sprijini eforturile OpenAI de a intra pe piața de hardware de consum. Acțiunea în instanță vizează, între alții, pe Chang Liu și Tang Yew Tan, alături de OpenAI Foundation, OpenAI Group PBC și io Products, LLC (fosta io Products, Inc.). Apple cere judecată cu juriu și invocă, între capetele de acuzare, deturnarea de secrete comerciale și încălcarea contractului. Ce reclamă Apple: acces neautorizat și folosirea informațiilor interne În plângere, Apple afirmă că investește „sute de miliarde de dolari” și decenii de muncă în dezvoltarea produselor și a lanțurilor de producție, iar o parte esențială a modelului său operațional este confidențialitatea până la lansare. Compania spune că o investigație internă ar fi scos la iveală un „tipar” în care angajați plecați la OpenAI ar fi folosit sau transferat informații confidențiale. În cazul lui Chang Liu, descris ca fost inginer senior în zona de dezvoltare hardware, Apple susține că acesta ar fi: păstrat un laptop de serviciu și ar fi indicat că mai are „un alt computer” pe care intenționa să acceseze informații Apple; folosit fără autorizare computerul de serviciu al unui fost coleg, autentificat în rețeaua Apple; exploatat un „bug” rar, necunoscut anterior, pentru a accesa foldere partajate din rețeaua Apple și ar fi descărcat „zeci” de fișiere confidențiale legate de hardware (inclusiv informații despre produse nelansate, specificații și date de proiect). Apple mai afirmă că Liu ar fi „antrenat” un fost coleg pe care îl recruta către OpenAI cum să evite probleme cu echipa de securitate atunci când copiază fișiere confidențiale și i-ar fi recomandat ce materiale despre produse neanunțate să studieze înainte de interviu, folosind canale private de comunicare. „Show and tell” cu „piese reale”: acuzațiile legate de Tang Yew Tan Tang Yew Tan, fost vicepreședinte Apple pentru design de produs (iPhone și Apple Watch) și, conform plângerii, actual Chief Hardware Officer la OpenAI, este acuzat că ar fi folosit în mod sistematic informații confidențiale Apple în procesul de recrutare și dezvoltare hardware. Apple susține că Tan ar fi cerut candidaților care încă lucrau la Apple să aducă la interviuri „piese reale” pentru sesiuni de „show and tell”, pentru a obține informații suplimentare. În document este menționată reacția unui candidat, surprins de solicitare, care ar fi spus că „nici nu știa că putem lua acelea din birou”. Plângerea mai afirmă că OpenAI ar fi instruit candidați sau noi angajați să aducă „artefacte CAD/design” și „prototipuri” și să ofere detalii despre selecția de componente, instrumente de integrare (inclusiv software CAD și simulare) și despre selecția și colaborarea cu furnizori. Miza: intrarea OpenAI pe hardware și riscul de litigii în lanț Din perspectiva Apple, cazul nu este doar despre plecări de personal, ci despre folosirea informațiilor interne pentru a accelera dezvoltarea unei linii de hardware la OpenAI. Compania afirmă că ar fi semnalat îngrijorările către OpenAI încă din februarie (în stadiu incipient al investigației), cerând discuții despre măsuri de prevenție și remediere, însă OpenAI „nu a răspuns”, ceea ce ar fi determinat continuarea investigației și, în final, procesul. Dacă acuzațiile se confirmă, disputa poate avea consecințe operaționale și juridice pentru proiectele de hardware ale OpenAI: de la restricții privind utilizarea anumitor soluții tehnice și relații cu parteneri, până la măsuri impuse de instanță în zona de protecție a secretelor comerciale (în funcție de probele administrate în faza de „discovery”, adică schimbul de documente și depoziții între părți). Apple afirmă că ar fi identificat un fenomen mai amplu: foști angajați plecați la OpenAI care și-ar fi trimis informații confidențiale pe conturi personale „pe drumul de ieșire” și ar fi folosit cunoștințe protejate pentru a ajuta dezvoltarea de hardware la OpenAI. Documentul nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii complete despre toate persoanele sau despre cifra „peste 400” menționată în titlul materialului, dincolo de susținerea generală privind amploarea recrutărilor și a tiparului investigat. [...]

Audierea lui Dan Barna în dosarul vaccinurilor readuce în prim-plan riscul financiar al contractelor semnate în pandemie , în condițiile în care România are de onorat obligații contractuale de aproximativ 600 de milioane de euro (aprox. 3,0 miliarde lei) după litigiul cu Pfizer , potrivit Mediafax . Europarlamentarul USR a fost audiat la DNA pentru prima dată în acest dosar, în calitate de martor. Barna a spus că a prezentat procurorilor „faptele” legate de achiziția de vaccinuri în contextul crizei COVID-19 și că a răspuns la toate întrebările. Întrebat dacă a intrat și a ieșit cu aceeași calitate, a confirmat că a rămas martor, declarație consemnată de Gândul. Ce verifică DNA și de ce contează miza financiară Ancheta DNA vizează contractarea, în perioada ianuarie–mai 2021, a aproximativ 52,8 milioane de doze suplimentare de vaccin, cu o valoare totală de peste un miliard de euro (aprox. 5,0 miliarde lei), după ce România contractase anterior alte aproximativ 37,6 milioane de doze. În dosar sunt urmăriți penal fostul premier Florin Cîțu , foștii miniștri ai Sănătății Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă, precum și Andrei Baciu, fost secretar de stat în Ministerul Sănătății. Poziția lui Barna: decizii de criză, dar „ulterior nu s-a procedat tocmai inspirat” Dan Barna a respins informațiile potrivit cărora ar mai fi fost audiat în 2023, afirmând că aceasta a fost prima sa audiere în dosar. El a explicat că, din ce a înțeles, procurorii cheamă persoane care au participat, într-un fel sau altul, la ședințele de guvern în care s-au discutat achizițiile. Fostul vicepremier a mai spus că declarația sa nu i s-a părut că ar fi adus elemente noi în anchetă, având în vedere reacția procurorilor și prezența avocaților părților. Pe fond, Barna a susținut că România a procedat ca majoritatea statelor europene, într-un moment în care evoluția pandemiei nu putea fi anticipată și achizițiile s-au făcut în cadrul unui contract-cadru european, în care statele aveau anumite opțiuni. În ceea ce privește litigiul cu Pfizer, Barna a afirmat că, după perioada inițială a pandemiei, autoritățile „nu au acționat tocmai inspirat”, raportat strict la acest proces. Mediafax notează că o instanță din Belgia a decis la 1 aprilie 2026 că România și Polonia trebuie să respecte contractele pentru vaccinurile Pfizer-BioNTech pe care au refuzat ulterior să le mai preia, iar în cazul României valoarea dozelor este de aproximativ 600 de milioane de euro. „E ca și cum cumperi 100 de tancuri și apoi vine pacea” Barna a comparat achizițiile de vaccinuri din pandemie cu dotarea armatei într-o situație de război, argumentând că deciziile trebuie judecate în contextul crizei. „Este ca și cum, într-o situație de război, cumperi 100 de tancuri și apoi vine pacea. După aceea îi acuzi pe cei care au cumpărat tancurile: «De ce le-ați cumpărat?». Este exact același lucru.” El a mai spus că România a asigurat vaccinuri pentru cei care au dorit să se vaccineze și a adus în discuție nivelul redus al vaccinării, afirmând că România este „pe ultimul loc în Europa la vaccinare”. Ce urmează Din informațiile prezentate, audierea lui Dan Barna se înscrie în etapa de strângere de declarații de la participanți la deciziile guvernamentale privind achizițiile. Mediafax nu indică un calendar al următoarelor audieri sau al unor decizii procedurale iminente în dosar. [...]

Decizia definitivă de eliberare condiționată a lui Cătălin Cherecheș închide disputa cu DNA pe executarea pedepsei , după ce Tribunalul Maramureș a respins contestația procurorilor și a menținut hotărârea Judecătoriei Baia Mare, potrivit G4Media . Tribunalul Maramureș a decis vineri eliberarea condiționată a fostului primar din Baia Mare, iar hotărârea este definitivă. Instanța a menținut decizia din iunie a Judecătoriei Baia Mare și a respins apelul procurorilor. Într-un „update” publicat de G4Media , avocatul lui Cătălin Cherecheș, Răzvan Dosneanu, a confirmat într-o postare pe Facebook că instanța a decis eliberarea condiționată. Cherecheș a fost condamnat în noiembrie 2023 la 5 ani de închisoare cu executare pentru luare de mită în formă continuată și își executa pedeapsa în Penitenciarul din Tăuții de Sus (județul Maramureș). Context: condamnarea și dosarul de fugă Potrivit informațiilor din articol, fostul edil a fugit în 24 noiembrie 2023, în ziua pronunțării hotărârii definitive, folosind actul de identitate al unui verișor și trecând prin Vama Pesta pentru a ajunge în Germania. A fost prins, încarcerat și readus în România în martie 2024. În noiembrie 2025, Cherecheș a fost trimis în judecată și pentru trecerea frauduloasă a frontierei de stat, mai notează publicația. [...]

Curtea de Apel București a suspendat sancțiunea CNA pentru Realitatea Plus înainte ca decizia să fie redactată , într-un episod care ridică probleme de procedură și poate afecta modul în care autoritatea de reglementare își aplică măsurile, potrivit HotNews . Instanța a dispus suspendarea executării deciziei CNA din 7 iulie 2026, prin care radiodifuzorul PHG MEDIA INVEST SRL, pentru postul Realitatea Plus, urma să fie obligat să difuzeze între orele 18.00-21.00, timp de trei ore, „numai textul deciziei de sancționare”. HotNews notează că CNA nu apucase să transmită oficial decizia către televiziune în momentul în care Curtea de Apel a pronunțat suspendarea. Ce sancțiune votase CNA și cum s-a ajuns la suspendare În ședința din 7 iulie, CNA a decis suspendarea emisiei Realitatea Plus pentru trei ore, după ce a constatat încălcarea legislației audiovizuale în mai multe emisiuni difuzate în luna februarie. Din 34 de rapoarte de monitorizare, CNA a reținut că nu au existat încălcări în câteva ediții punctuale ale unor emisiuni (inclusiv „100%”, „Tunurile pe politicieni”, „Realitatea zilei” și „Culisele Puterii”). Propunerea de suspendare a emisiei pentru trei ore, formulată de Mircea Toma, a fost adoptată cu șapte voturi. O variantă alternativă, care prevedea amendă de 200.000 de lei, a întrunit patru voturi. În mod obișnuit, după vot, sancțiunea este redactată și comunicată radiodifuzorului. În acest caz, însă, Curtea de Apel a suspendat executarea înainte ca documentul să fie redactat și transmis, iar televiziunea și-ar fi întemeiat acțiunea pe comunicatul de presă al CNA, conform informațiilor preluate de HotNews de la Pagina de Media. Miza de reglementare: poate fi „înghețată” o sancțiune înainte să existe actul? Vicepreședintele CNA, Valentin Jucan, a criticat situația, susținând că instanța ar fi analizat practic un comunicat de presă, nu actul administrativ complet. „Ne-au suspendat decizia fără ca decizia să existe.” „Astăzi s-a judecat un comunicat de presă. Cum poți verifica legalitatea unui act administrativ care se regăsește anunțat doar într-un comunicat de presă?” Jucan a mai spus că instituția va contesta hotărârea Curții de Apel și a invocat precedente în care, în litigii cu Realitatea Plus, decizii ale CNA au fost suspendate rapid, iar ulterior CNA ar fi câștigat la Înalta Curte. Ce urmează procedural Hotărârea Curții de Apel este executorie de drept și poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare. Potrivit sursei citate de HotNews, un proces la Înalta Curte de Casație și Justiție poate dura peste un an. [...]