Știri
Știri din categoria Justiție
Curtea Constituțională discută astăzi dacă trimite la CJUE legea privind pensiile magistraților, proiect blocat din decembrie și contestat de Înalta Curte de Casație și Justiție, potrivit HotNews.ro. Ședința începe la ora 11.00 și este a șasea pe acest subiect.
Pe masa judecătorilor se află solicitarea ICCJ de a sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru a clarifica dacă modificările propuse de Guvernul Bolojan respectă dreptul european. O cerere similară a fost formulată și de judecătorul constituțional Gheorghe Stan. Surse din CCR spun că balanța înclină spre sesizarea CJUE, însă o decizie finală nu este stabilită.
Fostul președinte al CCR, Augustin Zegrean, a explicat că o astfel de procedură poate dura până la doi ani, timp în care legea nu ar putea intra în vigoare. CJUE nu dă un verdict direct asupra constituționalității, ci oferă interpretări privind aplicarea dreptului european.
Există un singur precedent de sesizare a CJUE de către CCR – cazul Coman-Hamilton. În 2018 și 2019, alte solicitări similare au fost respinse ca inadmisibile.
Dacă CCR decide să nu trimită cauza la CJUE, ar putea pronunța o hotărâre pe fond. Pentru aceasta este necesară prezența tuturor celor nouă judecători. Absența unuia dintre ei ar duce la o nouă amânare.
Proiectul Guvernului stabilește:
În prezent, pensia magistraților este de 80% din ultimul salariu brut.
Înalta Curte susține că legea ar putea încălca principiile proporționalității, egalității și securității juridice și ar crea discriminare față de alte categorii de pensii de serviciu. De asemenea, invocă lipsa unei fundamentări riguroase și riscul afectării independenței justiției.
Decizia a fost amânată deja de patru ori, pe fondul unor retrageri din ședință și al depunerii de documente suplimentare. Hotărârea de astăzi poate clarifica dacă reforma pensiilor magistraților va fi tranșată intern sau va fi amânată printr-o procedură europeană de durată.
Recomandate
Decizia CJUE pune presiune pe România să corecteze rapid legislația prescripției în dosarele de corupție și fraudă cu fonduri UE , pe fondul riscului ca anchete importante să se închidă fără condamnări, potrivit news.ro . Vicepremierul Oana Gheorghiu a spus, vineri seară la B1 TV, că hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) privind prescrierea faptelor de corupție „confirmă” percepția publică potrivit căreia este „foarte nedrept” ca astfel de fapte să se prescrie, după ce „multe dosare” s-au închis fără pedeapsă. Ea a legat direct tema prescripției de scăderea încrederii în Justiție și a invocat nevoia unui „parteneriat între societate și Justiție”. În același timp, Gheorghiu a cerut ca sistemul judiciar să transmită „un semnal de alarmă către politicieni” pentru a „corecta legile care trebuie corectate”, argumentând că este frustrant ca dosarele să se întindă pe ani până intervine prescripția, iar persoane care au comis fapte de corupție să rămână nepedepsite. Vicepremierul interimar a mai afirmat că majoritatea celor din Justiție sunt „onești” și au ales profesia „să facă dreptate”. Ce a decis CJUE și de ce contează pentru dosarele în curs CJUE a pronunțat pe 16 iulie o hotărâre în cauza „Lin II”, stabilind că interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) privind prescripția răspunderii penale nu este compatibilă cu dreptul UE în materia fraudei grave care afectează interesele financiare ale Uniunii. Potrivit informațiilor din articol, decizia continuă linia din cauza „Lin I” și are „efecte semnificative” asupra dosarelor penale aflate încă pe rol. Reacția ÎCCJ: apărarea raționamentului juridic În aceeași zi, ÎCCJ a transmis un set de precizări prin care își apără raționamentul. Instanța supremă susține că rolul său este să asigure o aplicare „loială, previzibilă și coerentă” a normelor și că soluția din 2022 nu a urmărit ignorarea dreptului european, ci aplicarea lui prin prisma garanțiilor din Carta drepturilor fundamentale și în raport cu nivelul de protecție din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. În această logică, ÎCCJ afirmă că standardele europene nu ar trebui privite ca fiind în competiție, ci ca parte a unui sistem juridic coerent. [...]
Comisia Europeană avertizează că deciziile ÎCCJ privind prescripția pot bloca anchete și procese de corupție, inclusiv cu miză pe fonduri UE , ceea ce creează un „risc sistemic” ca dosare importante să se închidă fără sancțiuni, potrivit G4Media , care citează Raportul Comisiei Europene privind statul de drept , publicat vineri. Raportul arată că hotărârile Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), conduse de Lia Savonea, referitoare la prescripția răspunderii penale „continuă să afecteze grav” combaterea corupției în România. Concret, instanțe inferioare au dispus încetarea proceselor penale și au desființat condamnări în numeroase cauze, inclusiv în dosare de mare corupție. De ce contează: efecte asupra aplicării dreptului UE și asupra anchetelor EPPO Executivul european susține că aplicarea acestor decizii a dus la eliberarea unor inculpați și la închiderea definitivă a unor dosare de rezonanță, cu impact asupra percepției publice privind capacitatea justiției de a combate corupția. În evaluarea Comisiei, problema capătă și o dimensiune de drept european: hotărârile ÎCCJ ar „neutraliza efectul suspensiv” al actelor de procedură asupra cursului prescripției, pentru acte efectuate înainte și după perioada 2018–2022. Consecința indicată în raport este creșterea riscului ca „o serie de cauze penale să scape de sancțiuni penale”, ceea ce „ridică anumite întrebări din perspectiva dreptului UE”. Totodată, raportul citează date transmise de Parchetul European (EPPO) , potrivit cărora deciziile ÎCCJ ar putea afecta capacitatea EPPO de a desfășura anchete eficiente în România, mai ales în dosare privind infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene. Reacții împărțite în magistratură: prescripție „suficient de lungă” vs. întârzieri procedurale Documentul notează și opinii divergente în interiorul sistemului judiciar. Unele asociații ale magistraților consideră că termenele de prescripție sunt, prin ele însele, suficient de lungi pentru soluționarea cauzelor. Altele indică transferuri repetate ale dosarelor între complete sau instanțe, care ar fi generat întârzieri suplimentare și ar fi facilitat împlinirea termenelor de prescripție. Fragment din raportul Comisiei Europene „Instanțele inferioare au continuat să dispună încetarea proceselor penale în cauze de corupție și să desființeze hotărâri de condamnare, inclusiv în cauze de corupție la nivel înalt, ca urmare a hotărârilor Înaltei Curți de Casație și Justiție referitoare la prescripția răspunderii penale. (...) Aceste hotărâri neutralizează efectul suspensiv asupra cursului prescripției al actelor de procedură efectuate înainte și după perioada 2018-2022, exacerbând astfel riscul sistemic ca o serie de cauze penale să scape de sancțiuni penale și ridicând anumite întrebări din perspectiva dreptului UE. Potrivit EPPO, hotărârile Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) ar putea afecta capacitatea Parchetului European de a desfășura anchete eficiente privind infracțiunile care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii în România.” În material este indicată și versiunea publicată pe Scribd a capitolului dedicat României din Raportul pe 2026 privind statul de drept: Raportul Comisiei Europene – Statul de drept în România 2026 . [...]
Blocajul procedural de la Tribunalul București prelungește incertitudinea asupra conducerii și regulilor interne ale PNL , după ce două judecătoare s-au abținut succesiv din dosarul privind aprobarea noului statut al partidului, potrivit Agerpres . Tribunalul București a amânat dezbaterile în cererea PNL de aprobare a statutului adoptat la Congresul Extraordinar din 21 iunie , după ce judecătoarea Mihaela Luciani a formulat cerere de abținere (admisă pe 16 iulie), iar dosarul a fost repartizat judecătoarei Evelina Vîlcu. La rândul ei, Evelina Vîlcu a cerut abținerea, admisă luni, astfel că dosarul urmează să fie înaintat unui alt magistrat. Miza este direct legată de efectele juridice ale deciziilor luate la Congres: neaprobarea noului statut de către instanță a fost motivul principal pentru care, pe 8 iulie, Tribunalul București a suspendat toate hotărârile adoptate atunci. De ce contează: statutul neînregistrat a dus la suspendarea hotărârilor Congresului În 8 iulie, judecătoarea Mihaela Luciani a suspendat hotărârile Congresului Extraordinar, reținând că deciziile au fost adoptate în baza unui statut modificat care nu era aprobat de instanță. În motivarea indicată de instanță, PNL ar fi trebuit să înregistreze noul statut în registrul partidelor politice înainte de a lua decizii la Congres. Suspendarea a venit în urma unei solicitări depuse de contestatari din partid, care au reclamat că procedura Congresului — de la depunerea candidaturilor și alegerea conducerii până la modificările statutare și măsurile sancționatorii — s-a desfășurat pe baza unor dispoziții care, la acel moment, nu intraseră în vigoare și nu puteau produce efecte juridice. Printre reclamanți sunt menționați Monica Anisie, Andrei Baciu, Lucian Bode, Sorin Cîmpeanu, Alina Gorghiu, Nicoleta Pauliuc, Ionuț Stroe, Adrian Veștea și Hubert Thuma. Ce hotărâri au fost suspendate Instanța a suspendat, între altele, hotărârile Congresului prin care: Ilie Bolojan a fost reales președinte al partidului; era reconfirmată poziția PNL de a nu mai face coaliție cu PSD; se stabilea excluderea din partid a membrilor care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD; se solicita demisia din partid a unor membri importanți din tabăra contestatarilor, respectiv Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea, Hubert Thuma și Alina Gorghiu. Totodată, a fost suspendată și modificarea statutului prin care PNL urmărea, între altele, introducerea formulei moțiunilor pentru candidaturi la congres, crearea Biroului Permanent Național ca principală structură internă de conducere și întărirea disciplinei de partid. În acest context, amânarea dezbaterilor pe fondul cererii de aprobare a statutului — cauzată de abținerile succesive — întârzie o clarificare judiciară care condiționează efectele deciziilor luate la Congresul din 21 iunie. [...]
Ministra de Externe Oana Țoiu spune că a părăsit o recepție din Washington după ce unul dintre frații Tate a încercat să intre în vorbă cu un grup în care se afla , potrivit HotNews . Episodul ridică o problemă de protocol și de gestionare a riscurilor reputaționale în contexte diplomatice, în condițiile în care frații Tate sunt vizați de anchete penale în România și au fost arestați recent în SUA la solicitarea Marii Britanii. Țoiu a relatat într-un interviu pentru Adevărul că recepția a avut loc săptămâna trecută, în Washington, și a fost organizată de Paolo Zampolli, prezentat drept emisarul lui Donald Trump pentru România. Evenimentul ar fi avut loc cu o zi înaintea întâlnirii ministrei cu Marco Rubio. Ce spune ministra despre incident și de ce a plecat În relatarea sa, ministra afirmă că prezența fraților Tate nu a fost semnalată părții române atunci când a fost transmisă invitația și că delegația nu avea control asupra listei de invitați. „În momentul în care a fost semnalată prezența fraților Tate acolo, de altfel unul din frații Tate ne-a abordat într-un grup mai larg de conversație, evident că am cerut să plec.” Țoiu susține că discuțiile erau publice, în cadru public, în prezența mai multor persoane, și că a ales să părăsească recepția când unul dintre frați a încercat să deschidă o conversație într-un grup în care se afla și ea. „În acel moment am plecat eu și mai mulți dintre cei prezenți de la acea recepție.” Ministra mai spune că nu a existat nicio conversație privată „1 la 1” și nicio discuție oficială legată de dosarele fraților Tate, adăugând că a dat instrucțiuni echipei din ambasadă ca orice cerere de întrevedere în acest sens să nu primească răspuns afirmativ din partea României. Contextul juridic: arestarea din SUA și dosarele din România Andrew Tate și Tristan Tate au fost arestați sâmbătă seară la Miami de autoritățile federale americane, la solicitarea Marii Britanii, care urmărește extrădarea lor, potrivit informațiilor prezentate. Procurorii britanici îl acuză pe Andrew Tate (39 de ani) de șapte fapte de viol și alte infracțiuni, inclusiv trafic sexual și pornografie infantilă, iar pe Tristan Tate (38 de ani) de agresiune sexuală, două fapte de viol și trei infracțiuni legate de organizarea sau facilitarea traficului de persoane în scopul exploatării sexuale. În România, frații Tate sunt în continuare cercetați penal, fiind acuzați, între altele, de trafic de minori, relații sexuale cu un minor și spălare de bani, precum și de trafic de persoane și constituirea unui grup infracțional organizat pentru exploatarea sexuală a femeilor. În noiembrie 2024, instanța a trimis dosarul de trafic de persoane, viol și formarea unui grup infracțional înapoi la procurori, iar în aprilie 2026 Tribunalul București le-a ridicat toate măsurile preventive de control judiciar. La începutul lunii iulie 2026, DIICOT a anunțat extinderea cercetărilor, cu infracțiuni suplimentare față de acuzațiile de la finalul lui 2024. [...]
Infracțiunile de contrafacere depistate la frontieră au crescut cu peste 28% în S1 2026 , iar volumul de bunuri suspecte indică o presiune mai mare pe controalele vamale și pe lanțurile comerciale care pot fi alimentate cu marfă falsificată, potrivit Agerpres , care citează bilanțul Poliției de Frontieră pentru primul semestru. În primele șase luni din 2026, polițiștii de frontieră au constatat 231 de infracțiuni la regimul drepturilor de proprietate intelectuală. În urma controalelor, au fost găsite cantități mari de produse cu însemnele unor mărci internaționale protejate, „susceptibile a fi contrafăcute”, conform Biroului de presă al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră (IGPF) . Între bunurile identificate se numără: aproximativ 128.000 de articole de îmbrăcăminte și lenjerie; aproape 6.000 de perechi de încălțăminte; peste 64.000 de produse cosmetice și de parfumerie; aproximativ 2.500 de articole de marochinărie; aproape 2.700 de căști pentru telefoane mobile; aproape 6.700 de jucării. Capturi pe DN5 și valori estimate în milioane de lei IGPF indică drept exemple „cazuri reprezentative” mai multe capturi realizate de polițiștii de frontieră din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu, în acțiuni operative desfășurate pe DN5. În aprilie, în cadrul acțiunii „SPRING MIGRATION”, au fost descoperite aproape 10.000 de articole vestimentare, cosmetice și produse de parfumerie susceptibile a fi contrafăcute, estimate la peste 2,5 milioane de lei. Tot în martie, în acțiuni de tip „BLITZ”, polițiștii de frontieră au indisponibilizat peste 16.000 de produse (îmbrăcăminte, încălțăminte, cosmetice și parfumerie), cu o valoare estimată de peste 3,2 milioane de lei, „dacă ar fi fost comercializate ca produse originale”, potrivit IGPF. „În toate situațiile, bunurile purtau însemnele unor mărci protejate, iar persoanele implicate nu au putut prezenta documente de proveniență sau de autenticitate.” Ce urmează: dosare penale și trimiterea cauzelor la parchete Bunurile au fost ridicate pentru continuarea cercetărilor, iar în fiecare caz au fost întocmite dosare penale pentru punerea în circulație a unor produse purtând mărci identice sau similare cu mărci înregistrate. La finalizarea cercetărilor, măsurile legale urmează să fie dispuse prin unitățile de parchet competente, conform aceleiași surse. [...]
Arestarea fraților Tate în Miami deschide procedura de extrădare cerută de Regatul Unit , într-un dosar cu acuzații multiple care ridică miza juridică internațională în cazul celor doi, potrivit news.ro . Andrew și Tristan Tate au fost arestați sâmbătă la Miami de autoritățile federale, a anunțat Serviciul Șerifilor Federali din SUA (US Marshals Service) . Informația a fost relatată de BBC, iar potrivit The Guardian detaliile acuzațiilor nu au fost făcute publice imediat, mandatul de arestare fiind secret, conform unui purtător de cuvânt al serviciului. Arestările ar fi avut loc în urma unei cereri de extrădare din partea Regatului Unit, potrivit unei persoane familiarizate cu cazul, citată sub condiția anonimatului. Ce acuzații sunt invocate în Regatul Unit Un comunicat al Serviciului de Procuratură al Coroanei (CPS) arată că Andrew Tate (39 de ani) a fost acuzat de noi fapte, între care: șapte capete de acuzare de viol; trei capete de acuzare de organizare sau facilitare a traficului de persoane în scopul exploatării sexuale; trei capete de acuzare de agresiune care a provocat vătămări corporale reale; 19 capete de acuzare suplimentare pentru infracțiuni legate de imagini indecente cu minori și pornografie extremă. În cazul lui Tristan Tate (38 de ani), CPS menționează, între altele: o acuzație de agresiune sexuală; două acuzații de viol; trei acuzații de organizare sau facilitare a traficului de persoane în scopul exploatării sexuale. Acuzațiile se referă la fapte care ar fi avut loc în perioada iulie 2010 – august 2017, potrivit raportului CPS. Context: dosare separate și poziția apărării CPS mai arată că frații Tate sunt căutați în Regatul Unit și că au fost deja puși sub acuzare într-un dosar separat cu 21 de capete de acuzare, inclusiv viol, vătămare corporală gravă și trafic de persoane. În dosarul inițial, Andrew Tate se confruntă cu 10 capete de acuzare, iar Tristan Tate cu 11, potrivit aceleiași surse. Cei doi au negat toate acuzațiile. Avocatul lor, Joseph McBride , a transmis într-un comunicat după arestare că „lumea știe că Andrew și Tristan sunt nevinovați”. În paralel, frații Tate au fost acuzați și în România de trafic de persoane, viol și constituire de grupare criminală organizată, după arestarea lor din decembrie 2022; ei au negat acuzațiile, iar cazul „nu a avansat din cauza unor nereguli juridice și procedurale”, conform informațiilor citate. [...]
