Știri
Știri din categoria Justiție
Condamnarea la 8 luni de închisoare a deputatului Andrei Csillag declanșează obligații și restricții cu efect direct asupra statutului său public, după ce conducerea Camerei Deputaților a fost informată oficial de instanță, potrivit news.ro.
Deputatul Andrei Csillag, ales în circumscripția Bistrița-Năsăud pe listele POT și în prezent membru al grupului parlamentar Uniți pentru România, a fost condamnat pentru infracțiunea de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului.
Tribunalul București a transmis conducerii Camerei Deputaților că Csillag a primit o condamnare de 8 luni de închisoare. Ca pedeapsă complementară, instanța i-a interzis dreptul de a conduce autoturisme timp de un an, calculat de la data rămânerii definitive a hotărârii.
Totodată, acesta este obligat să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de serviciul de probațiune sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate.
În informarea instanței se arată că, pe parcursul termenului de supraveghere, condamnatul trebuie să presteze muncă neremunerată în folosul comunității timp de 60 de zile, cu excepția situației în care starea de sănătate nu îi permite.
Potrivit documentului citat, activitatea ar urma să fie desfășurată fie în cadrul Primăriei Municipiului Iași – Direcția de Asistență Comunitară, fie la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Iași.
Biroul Permanent al Camerei Deputaților a transmis informarea primită de la Tribunalul București către grupul parlamentar Uniți pentru România, din care deputatul face parte din luna mai. În materialul citat nu sunt menționate măsuri parlamentare suplimentare ca urmare a condamnării.
Recomandate
Tribunalul București a respins cererea Antena Group de 100.000 de euro (aprox. 500.000 lei) împotriva lui Florin Dumitrescu , într-un litigiu legat de o clauză contractuală privind campaniile online, potrivit HotNews . Miza economică a dosarului a fost penalitatea prevăzută în contract, însă decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu apel. Procesul, încadrat ca având obiect „proprietate intelectuală”, a pornit de la acuzația că bucătarul ar fi făcut campanii de publicitate fără acordul scris al Antenei pentru brandul de ceasuri Breitling. În dosarul depus la instanță, Antena Group a susținut că Dumitrescu ar fi realizat 26 de promovări online fără aprobarea prealabilă, încălcând astfel clauza care impunea penalități de 100.000 de euro. De ce a contat „practica” dintre părți, nu doar clauza din contract În motivarea instanței, Florin Dumitrescu a arătat că, pe parcursul colaborării cu Antena începută în 2014, nu i s-ar fi cerut în mod real să solicite acord prealabil scris pentru postările de pe conturile sale, inclusiv atunci când acestea implicau terți. „Ca dovadă, niciodată, până la notificarea din 30.10.2023, reclamanta nu mi-a solicitat să înlătur din mediul online materialele postate în legătură cu terţii care nu fac parte din trust şi să solicit, pentru viitor, acordul prealabil scris al acesteia pentru astfel de postări” Un element reținut în motivare este că la paginile de socializare ale lui Dumitrescu ar fi avut acces inclusiv un angajat al Antenei Group, care făcea la rândul său postări. Judecătorul a considerat că, prin comportamentul lor de-a lungul anilor, părțile au ajuns, în practică, la o regulă diferită: Antena nu mai cerea acorduri scrise înainte de postările online. Context: litigii după ruptura de la „Chefi la cuțite” Decizia Tribunalului București vine pe fondul mai multor procese deschise de Antena Group împotriva celor trei chefi, după ce aceștia au refuzat să mai colaboreze cu Antena 1 pentru emisiunea „Chefi la cuțite”, în toamna lui 2023. Instanța a reținut că grupul media nu ar fi invocat clauza timp de ani de zile, deși ar fi existat „sute de postări” pentru alte companii, reacția venind abia după refuzul de a continua colaborarea. În plus, potrivit motivării, instanța a apreciat că Antena ar fi folosit clauza ca instrument de presiune după ruptura dintre părți. Separat, HotNews notează că un coleg al lui Dumitrescu, Chef Sorin Bontea, a pierdut un proces asemănător cu Antena și trebuie să plătească 100.000 de euro, însă nici acea decizie nu este definitivă. Ce urmează Hotărârea în cazul lui Florin Dumitrescu poate fi atacată cu apel, astfel că riscul financiar asociat penalității nu este complet închis până la o soluție definitivă. Pentru piața media și zona de contracte cu vedete, cazul indică faptul că, dincolo de litera clauzelor, instanța poate cântări decisiv felul în care părțile au aplicat efectiv acele obligații în timp. [...]
CSM avertizează că noua lege a salarizării ar reduce în 2027 veniturile judecătorilor și ar putea destabiliza resursa umană din sistem , potrivit Antena 3 . Consiliul Superior al Magistraturii acuză guvernul interimar condus de Ilie Bolojan că proiectul „subminează definitiv funcționarea justiției” și afectează poziția constituțională a puterii judecătorești. Într-un comunicat, CSM susține că prevederile proiectului, prin efectele asupra drepturilor salariale și de natură salarială, nu vizează doar independența financiară, ci „subminează poziţia constituţională a puterii judecătoreşti ca putere în statul român”. „Prevederile proiectului de lege, prin conţinutul lor concret şi efectele pe care le vor produce în privinţa drepturilor salariale şi de natură salarială ale magistraţilor, subminează poziţia constituţională a puterii judecătoreşti ca putere în statul român, iar nu doar independenţa acesteia din punct de vedere financiar.” Ce schimbări salariale indică proiectul pentru 2027 Noua lege a salarizării, propusă de Ministerul Muncii, ar urma să ducă la o scădere a salariilor lunare brute (cu sporuri incluse) pentru judecători, începând din 2027. Pentru un judecător cu vechime între 5 și 10 ani, reducerea menționată este de 16%, conform datelor prezentate: în medie: 19.268 lei în 2027, față de 22.907 lei în 2026; maxim: 20.793 lei în 2027, față de 26.554 lei în 2026; minim: 16.826 lei în 2027, față de 22.143 lei în 2026. Miza de reglementare: hotărâri definitive și „diferența salarială tranzitorie” CSM contestă și logica de fundamentare a proiectului, afirmând că ar fi „în afara echilibrului constituţional” ca o lege să se bazeze pe aprecierea executivului privind „legalitatea şi temeinicia” unor hotărâri judecătorești definitive referitoare la drepturi salariale. „O astfel de conduită încalcă independenţa justiţiei şi forţa obligatorie a hotărârilor judecătoreşti definitive, plasându-se în afara unei atitudini democratice şi responsabile a factorilor politici, care trebuie să caracterizeze statul de drept.” În plus, CSM critică introducerea noțiunii de „diferenţa salarială tranzitorie”, descrisă ca ambiguă și lipsită de previzibilitate, susținând că nu este clară natura acesteia și nici dacă va fi luată în calcul la stabilirea drepturilor de la pensionare, cu efect potențial asupra pensiei de serviciu. În evaluarea CSM, proiectul ar conține „soluții normative absurde” și ar putea „destabiliza iremediabil” situația resursei umane din sistemul judiciar. [...]
O acțiune amplă de control cu probe video pentru dosare penale a fost declanșată la Sintești (Ilfov), după aproape o lună de monitorizare cu drone a zonei cunoscute pentru arderi ilegale de deșeuri, potrivit Antena 3 . Miza, din perspectiva justiției, este transformarea filmărilor și constatărilor din teren în plângeri penale și probe pentru autoritățile de urmărire penală. La descinderile de luni au participat aproximativ 200 de polițiști, jandarmi, mascați și comisari ai Gărzii Naționale de Mediu . Până la momentul relatării, au fost ridicate „tone de materiale”, în special fier deținut ilegal, conform informațiilor din articol. De la monitorizare la plângeri penale Ministra Mediului, Diana Buzoianu (USR) , a declarat că acțiunea este „una dintre cele mai mari” din ultimii ani în Sintești și localitățile din zonă și că ancheta s-a derulat pe parcursul ultimelor luni, iar filmările urmează să fie transmise ca probă către autoritățile penale. „În acest moment are loc una dintre cele mai mari acțiuni de control la Sintești și în localitățile din zonă din ultimii ani de zile. Este vorba de o anchetă din ultimele luni în care zona a fost monitorizată, iar filmările vor fi trimise ca probă pentru autoritățile penale.” Într-un comunicat postat pe Facebook, ministra a mai spus că plângerile penale vor fi înregistrate oficial în aceeași zi, pe baza constatărilor din monitorizare, însoțite de clipuri și fotografii. „Vom înregistra oficial astăzi plângerile penală bazate pe constatările făcute în urma monitorizării, însoțite de clipuri și poze. Faptele penale trebuie să fie sancționate, altfel fenomenul va continua ani de zile de acum înainte.” Amenzi și ridicări de materiale Surse din anchetă citate de Antena 3 au indicat că o persoană a fost amendată cu 45.000 de lei și că au fost aplicate și alte sancțiuni. Din trei amenzi, totalul ar fi ajuns la aproximativ 200.000 de lei. Publicația mai notează că au avut loc 20 de descinderi, după o supraveghere a zonei de circa o lună, inclusiv cu drone. Puțin după ora 13:00, se făceau pregătiri pentru schimbarea unei a treia camionete umplute cu materiale ilegale, conform aceleiași surse. [...]
Primul flagrant al Parchetului European în România ridică miza controalelor pe proiecte cu bani UE , după ce un primar (UDMR), care ar fi fost și responsabil financiar al autorității locale, a fost prins în flagrant într-un dosar legat de un contract finanțat prin FEADR, potrivit Economica , care citează un comunicat al Parchetului European (EPPO) . Conform EPPO, dovezile strânse până acum arată că, din octombrie 2025, edilul ar fi cerut de la reprezentantul unei firme o mită egală cu 5% din valoarea contractului. Contractul ar fi avut o valoare de aproximativ 770.000 de euro (4 milioane lei), iar mita solicitată ar fi fost de 38.500 de euro (200.000 de lei). În schimbul banilor, primarul ar fi promis că va asigura „buna desfășurare” a contractului și că va accelera plățile pentru lucrările finanțate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR). EPPO susține că suma ar fi fost primită în mai multe tranșe, inclusiv aproximativ 28.800 de euro (150.000 de lei) în 19 mai 2026, moment în care a fost organizat flagrantul. Ce înseamnă operațional și de reglementare Potrivit aceleiași surse, acesta este primul flagrant organizat de EPPO în România într-un dosar de corupție, un semnal că investigațiile privind utilizarea fondurilor europene pot include intervenții operative directe, nu doar verificări documentare. Măsuri dispuse în dosar Primarul este acuzat de corupere pasivă și a fost plasat sub control judiciar pentru 60 de zile. Măsura include: interdicția de a părăsi țara; interdicția de a-și exercita atribuțiile de primar în această perioadă. [...]
Reținerea patronului unui site pentru șantaj ridică un risc penal direct pentru activitatea editorială și pentru relația cu mediul de afaceri , după ce un bărbat care administrează un portal online ar fi cerut bani pentru a nu publica materiale defăimătoare, potrivit informațiilor relatate de Agerpres . Conform unor surse judiciare citate de agenția de presă, bărbatul reținut este administrator al site-ului tabloidvip.ro . Acesta ar fi solicitat de la un om de afaceri suma de 25.000 de lei pentru a nu publica în mediul online articole defăimătoare. Omul de afaceri l-ar fi denunțat, iar suspectul a fost prins marți în flagrant de polițiștii Serviciului de Investigații Criminale , în fața unui restaurant din București. Bărbatul a fost reținut pentru 24 de ore. Miercuri, acesta urmează să fie dus la sediul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 pentru audieri, mai notează sursa citată. Potrivit acelorași surse judiciare, bărbatul este recidivist și ar avea o condamnare de cinci ani primită în Belgia pentru furt, uzurpare de calități oficiale și constituire de grup infracțional organizat; o parte din pedeapsă ar fi fost executată în străinătate, iar restul în România, după transfer într-un penitenciar. [...]
Parchetul European estimează că ancheta „ Pfizergate ” ar putea fi închisă în 2026 , un dosar cu miză de reglementare pentru modul în care instituțiile UE au gestionat achizițiile de vaccinuri în pandemie, potrivit Mediafax . Șefa Parchetului European (EPPO), Laura Codruța Kovesi, a declarat într-un interviu pentru G4Media că investigația privind contractele de achiziție a vaccinurilor împotriva COVID-19 este încă în desfășurare și se află „în lucru la colegii din Belgia”. Dosarul este supervizat de o cameră permanentă din care Kovesi spune că nu face parte, dar speră ca acesta să fie închis în acest an. „Ancheta este în desfășurare, este în lucru la colegii din Belgia. Ancheta este supervizată de o cameră permanentă, din care eu nu fac parte, dar acest dosar va fi închis, sper, în acest an.” De ce durează și ce verifică EPPO Kovesi afirmă că lipsa unei soluționări, deși dosarul a fost deschis în urmă cu trei ani, ține de complexitate și de resurse. Ea a precizat că EPPO nu investighează „oportunitatea” încheierii contractelor, ci încearcă să stabilească faptele pe baza evaluărilor și informațiilor obținute de la instituții europene. În anchetă, EPPO a încercat să implice mai multe structuri la nivel european, inclusiv OLAF, Curtea de Conturi și directorate ale Comisiei Europene, pentru a obține evaluări și a reconstrui ce s-a întâmplat, conform declarațiilor citate de Mediafax. Conexiuni în afara UE și volumul probelor Șefa EPPO a mai spus că dosarul are legături care depășesc teritoriul statelor membre și include o conexiune cu un stat terț, Statele Unite, ceea ce complică obținerea de informații, întrucât cooperarea presupune timpi de așteptare similari celor întâlniți de procurorii naționali. Potrivit acesteia, au avut loc „multe audieri” și s-au administrat „foarte multe probe”, inclusiv în legătură cu funcționarea Comisiei Europene, iar anchetatorii trebuie să verifice „fiecare” dintre numeroasele acuzații legate de contracte. Mesajele von der Leyen – Pfizer, parte din investigație Întrebată despre schimburile de mesaje dintre președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , și conducerea Pfizer, Kovesi a confirmat că acest aspect este investigat și că există și plângeri în instanță pe această temă. „Este un aspect pe care noi trebuie să-l verificăm… Ne uităm și la acest aspect, îl investigăm cu siguranță.” Kovesi a insistat, totodată, asupra independenței EPPO față de guvernele naționale și instituțiile europene, susținând că instituția aplică aceleași reguli indiferent de funcția persoanei investigate. [...]
