Știri
Știri din categoria Investiții
Ungaria a atras de peste șase ori mai mult capital chinezesc decât România în ultimii 15 ani, iar concentrarea acestor investiții în auto și baterii ridică miza pentru politica industrială și pentru riscurile de dependență strategică în regiune, potrivit Ziarul Financiar.
În intervalul 2000–2025, investițiile companiilor chinezești în Ungaria au însumat 11,2 miliarde de euro (aprox. 56,2 mld. lei), „mai mult decât în oricare altă țară din regiune”. În România, investițiile străine directe (ISD) chinezești sunt de 1,8 miliarde de euro (aprox. 9 mld. lei), un nivel comparabil cu cel din Austria.
Intrările de ISD chinezești în Europa au crescut cu 67% în 2025, până la 16,8 miliarde de euro (aprox. 84,4 mld. lei), cel mai ridicat nivel din ultimii șapte ani. Aproape jumătate din aceste investiții au mers către industria auto, ceea ce întărește competiția dintre statele europene pentru proiecte legate de vehicule electrice și lanțurile de aprovizionare aferente.
Ungaria a rămas cel mai mare beneficiar european al capitalului chinezesc și în 2025, cu 3,9 miliarde de euro (aprox. 19,6 mld. lei), la fel ca în anul precedent. Totuși, ponderea Ungariei în totalul european a scăzut de la 32% în 2024 la 23% în 2025, semn că investițiile devin mai diversificate geografic, cu Germania, Franța și Spania în creștere ca destinații.
Materialul notează că expunerea concentrată a Ungariei și înăsprirea politicilor UE față de China pot deveni riscuri „serioase” pentru investițiile din țara vecină. Bruxelles-ul examinează tot mai strict investițiile chinezești prin prisma dependențelor strategice și a riscurilor geopolitice, conform unui studiu MERICS–Rhodium Group analizat de Portfolio.hu.
Un alt semnal de schimbare este că, în 2025, nu au fost anunțate noi investiții chinezești de ordinul miliardelor de euro în Ungaria, deși au existat proiecte mai mici, precum un centru de cercetare și dezvoltare BYD și investiția Halms într-o fabrică de piese pentru vehicule electrice.
Cele mai mari proiecte chinezești aflate în desfășurare în Ungaria au fost menționate ca fiind:
În context european, comparațiile din articol arată că investițiile cumulate ale Chinei sunt mult mai mari în economii vestice: 84,8 miliarde de euro în Marea Britanie, 39,3 miliarde de euro în Germania și 11,3 miliarde de euro în Spania, în timp ce Polonia are 4,3 miliarde de euro.
Recomandate
Previziunile de dublare a aurului până la 8.000 de dolari pe uncie pun în prim-plan rolul băncilor centrale ca motor de preț , nu doar apetitul investitorilor de retail, potrivit unei analize preluate de Adevărul . În scenariul discutat, cererea instituțională – în special din economiile emergente – ar putea menține presiunea de creștere, dar analiștii avertizează că volatilitatea rămâne ridicată, iar o dublare rapidă nu este un rezultat „automat”. În ultimii ani, aurul a avut o tendință ascendentă, iar articolul indică o creștere de la 1.585 de dolari pe uncie în 2020 la peste 4.500 de dolari pe uncie, cu o „perioadă de calmare” recentă. Contextul este unul în care dobânzile de referință sunt descrise ca relativ scăzute, ceea ce reduce atractivitatea economisirii clasice și împinge o parte din capital către active percepute drept „refugiu”, precum metalele prețioase. De ce contează: cumpărătorii „inelastici” schimbă dinamica pieței Un punct central al analizei este schimbarea structurii cererii. Michael Hsueh, analist la Deutsche Bank Research și coautor al unui studiu citat, susține că în perioada 2021–2025 cumpărătorii „inelastici” (care cumpără relativ constant, indiferent de preț), precum băncile centrale , i-au înlocuit treptat pe cumpărătorii „elastici” (mai sensibili la preț), cum sunt persoanele fizice – de pildă, cumpărătorii de bijuterii. Economiștii de la Deutsche Bank, într-un studiu publicat la 27 aprilie, arată că băncile centrale cumpără tot mai mult aur, iar în prim-plan sunt menționate China, Rusia, India și Turcia, alături de alte economii emergente care își măresc rezervele. Din această perspectivă, aurul ar putea ajunge până în 2031 la 8.000 de dolari pe uncie, ceea ce ar însemna dublarea prețului actual, conform scenariului prezentat. Ce împinge prețul: dobânzi, dolar, geopolitică și un nou tip de cerere Frank Schallenberger (Landesbank Baden-Württemberg – LBBW) pune creșterea aurului pe seama unui mix de factori: așteptări de reducere a dobânzilor, slăbirea dolarului american, achiziții masive ale băncilor centrale și cerere ridicată pentru monede și lingouri. În plus, el indică apariția criptomonedelor ca „participant” nou, prin ideea că această clasă de active își poate diversifica rezervele inclusiv prin cumpărarea de aur. O altă explicație vine de la Thomas Kulp (DZ Bank), care leagă scumpirea aurului de acumularea incertitudinilor geopolitice și de funcția de „refugiu sigur” asociată metalului prețios. Aurul ca „refugiu”: util, dar nu fără riscuri Pe tema protecției economiilor, opiniile experților citați sunt nuanțate. Schallenberger nu vede aurul ca soluție „pe scară largă”, dar îl consideră util ca instrument de protecție într-un portofoliu, indicând o pondere de 5%–10% pentru reducerea volatilității. Hsueh argumentează că aurul rămâne relevant ca rezervă de valoare, invocând diversificarea, protecția la riscuri geopolitice și apărarea împotriva inflației. Kulp merge mai departe și îl numește „refugiul sigur suprem”, dar avertizează că prețul poate avea fluctuații considerabile. Cât de realistă e „dublarea”: consensul lipsește Deși studiul Deutsche Bank susține ținta de 8.000 de dolari pe uncie până în 2031, Schallenberger respinge explicit ideea unei dublări în următorii cinci ani, invocând diminuarea interesului din partea fondurilor ETF pe aur și a băncilor centrale, fără factori suficient de puternici care să împingă prețul de la nivelurile deja ridicate. Hsueh își menține însă prognoza, legând-o de o posibilă „reconstrucție” a rezervelor de aur ale băncilor centrale, pe fondul unei creșteri a incertitudinilor geopolitice comparabile cu perioada Războiului Rece . În această logică, el discută și ipoteza unei ponderi a aurului de 40% în rezervele băncilor centrale, în anumite condiții privind rezervele valutare ale economiilor emergente. Kulp rămâne mai prudent: spune că astfel de prognoze nu sunt surprinzătoare după evoluțiile recente, dar anticipează, pe termen mai scurt, o revenire către 5.000 de dolari pe uncie în următoarele 12 luni, menționând că „factorii fundamentali” ai cererii rămân valabili. În ansamblu, mesajul pentru investitori este că scenariile de creștere se sprijină tot mai mult pe comportamentul băncilor centrale și pe riscul geopolitic, însă chiar și în acest cadru, estimările diferă semnificativ, iar volatilitatea rămâne un element pe care portofoliile trebuie să îl poată absorbi. [...]
Banca Transilvania extinde investițiile în fonduri prin BT Pay pentru diaspora și clienții străini , o mutare care poate crește baza de investitori și volumul tranzacțiilor digitale în fondurile administrate de BT Asset Management , potrivit Banca Transilvania . Facilitatea vizează clienții BT cu rezidență fiscală în „aproape 40 de state”, inclusiv Marea Britanie, Italia, Spania, Germania, Austria, Belgia, Ungaria, Grecia, Statele Unite ale Americii, Republica Moldova și Turcia. Rezidența fiscală este definită ca țara în care o persoană locuiește, obține venituri și își plătește impozitele. Ce se schimbă operațional pentru clienți Accesul la fondurile BT Asset Management se face „de oriunde și oricând” prin aplicația BT Pay, iar pentru investiții nu este necesară o sumă inițială minimă. Aplicația permite și transferuri recurente, precum și modificarea valorii acestora, ceea ce reduce fricțiunea pentru investiții periodice. Oferta de fonduri și monedele disponibile BT Asset Management pune la dispoziție 14 fonduri de investiții, în care se poate investi în lei, euro și dolari. Portofoliul include fonduri pentru profiluri de risc diferite (conservator, moderat, dinamic) și expuneri pe instrumente cu venit fix, acțiuni sau obligațiuni, inclusiv fonduri orientate către domenii precum tehnologie, energie, imobiliar sau agricultură. Dimensiunea bazei actuale și ponderea canalului digital Banca indică faptul că aproximativ 350.000 de persoane cu rezidența în România folosesc deja BT Pay pentru a investi în fondurile administrate de BT Asset Management, iar 90% din tranzacțiile în aceste fonduri sunt realizate prin aplicație. La nivelul BT Asset Management sunt deschise aproximativ 550.000 de conturi de investiții, iar activele în administrare sunt de 13,5 miliarde de lei (echivalentul a 2,5 miliarde de euro), conform datelor din comunicat. [...]
Google își extinde investițiile în Finlanda cu 13 miliarde euro (aprox. 65 miliarde lei) în infrastructură pentru AI și servicii digitale , mizând pe efecte economice directe prin locuri de muncă și contribuție la PIB, potrivit Google . Planul vizează următorii doi ani și include infrastructură digitală, proiecte de energie curată și parteneriate economice, pe fondul creșterii cererii pentru servicii precum Search, Maps și Gemini. Impact economic: locuri de muncă și PIB în anii de construcție Google afirmă că anunțul reprezintă „cea mai mare investiție unică” a companiei în Europa. În faza inițială de construcție, programată pentru 2027–2028, compania estimează că vor fi susținute peste 37.000 de locuri de muncă la nivel național și că proiectele vor contribui cu 3,6 miliarde euro anual (aprox. 18 miliarde lei) la PIB-ul Finlandei. După punerea completă în funcțiune, noile facilități ar urma să susțină „mii” de locuri de muncă permanente, de la ingineri și tehnicieni, la personal de securitate și servicii (inclusiv catering și administrarea facilităților). Efecte în lanț în economie: furnizori locali și operațiuni Compania leagă investiția de prezența sa în Hamina , unde a transformat o fostă fabrică de hârtie într-un centru de date în urmă cu 15 ani. Pentru perioada 2023–2025, Google spune că operațiunile din Hamina au susținut un ecosistem de peste 600 de furnizori finlandezi în construcții, operațiuni și fibră de rețea, cu „efect multiplicator” în economie. În paralel, Google menționează inițiative de mediu asociate centrului de date, inclusiv răcire pe bază de apă de mare și recuperarea căldurii distribuite către locuințe și companii printr-un proiect „offsite heat recovery”, detaliat într-un material separat al companiei. Energie: acord pe 22 de ani pentru nuclear, plus eolian și baterii Pentru a susține extinderea, Google anunță un portofoliu de soluții energetice, prezentat ca aliniat obiectivelor de menținere a energiei „accesibile” și de investiții în energie curată. Printre măsurile enumerate: un acord pe 22 de ani pentru a sprijini extinderea duratei de viață a centralei nucleare Loviisa ; adăugarea de capacitate nouă de energie eoliană onshore; contractarea unui sistem de baterii de 94 MW, cu rol de stabilizare a prețurilor în perioade reci și fără vânt. Investiții în comunități și formare: 31 milioane euro Separat de investiția principală, Google spune că va aloca 31 milioane euro (aprox. 155 milioane lei) în următorii patru ani pentru comunități din Hamina, Kajaani, Muhos și Vaala, cu accent pe educație și creștere economică. Pachetul include programe de perfecționare în AI pentru peste 4.400 de lucrători și oportunități de formare pentru 100 de studenți finlandezi pentru cariere viitoare în centre de date. Ce urmează Calendarul menționat de companie plasează vârful de activitate în etapa de construcție în 2027–2028, cu tranziția către operare completă ulterior. Google nu detaliază în material împărțirea exactă a celor 13 miliarde euro pe componente (infrastructură digitală vs. energie vs. parteneriate), astfel că amploarea fiecărui subproiect rămâne neprecizată în acest stadiu. [...]
Ministerul Finanțelor redeschide Tezaur cu dobânzi neimpozabile de până la 7,15% pe an , într-o nouă ediție derulată între 7 septembrie și 2 octombrie 2026, potrivit Mediafax . Miza pentru investitori este randamentul net (fără impozit pe dobândă), iar pentru stat – atragerea de finanțare pentru deficit și refinanțarea datoriei publice. Programul Tezaur din septembrie oferă maturități de 1, 3 și 5 ani, cu dobânzi anuale de 6,20%, 6,75% și, respectiv, 7,15%, conform Ministerului Finanțelor. Veniturile obținute sunt neimpozabile, iar titlurile au valoare nominală de 1 leu și sunt emise în formă dematerializată (fără suport fizic). Condiții și dobânzi: ce primește investitorul Dobânda se plătește anual, la datele de plată din prospectul de emisiune, iar nivelul ei depinde de perioada aleasă: 1 an: 6,20% pe an 3 ani: 6,75% pe an 5 ani: 7,15% pe an Minimul de subscriere este de 1.000 de lei, iar eligibile sunt persoanele fizice care au împlinit 18 ani la data subscrierii. Cum pot fi cumpărate titlurile Tezaur în septembrie Ministerul Finanțelor indică mai multe canale de subscriere, cu intervale diferite: prin Ghișeul.ro : 7–30 septembrie; prin unitățile Trezoreriei Statului, pentru persoanele fizice înregistrate în SPV: 7 septembrie – 1 octombrie; direct la sediul unităților Trezoreriei Statului: 7 septembrie – 2 octombrie; prin subunitățile Poștei Române: în mediul rural: 7–30 septembrie; în mediul urban: 7 septembrie – 1 octombrie. Pentru subscrierile online, operațiunile menționate includ deschiderea contului de subscriere la o unitate a Trezoreriei selectată, subscrierea și viramentul sumelor din contul de subscriere către un cont bancar. De ce contează: finanțare pentru deficit și datorie Fondurile atrase prin această emisiune vor fi folosite pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice, potrivit Ministerului Finanțelor. Prospectul de emisiune și eventualele modificări sunt publicate la secțiunea „Titluri de stat” și pe website-ul C.N. Poșta Română S.A., mai arată instituția. [...]
Ministerul Finanțelor ridică din nou costul de finanțare către populație , prin ediția FIDELIS derulată între 4 și 11 septembrie, cu dobânzi de până la 7,50% la lei și 6,30% la euro, potrivit Economedia . Subscrierile se fac printr-un sindicat de intermediere, iar titlurile vor fi listate la Bursa de Valori București (BVB) , ceea ce le permite investitorilor să le tranzacționeze ulterior. Ce se vinde în această ediție și la ce randamente Ediția din septembrie include: patru emisiuni în lei , cu dobânzi anuale între 6,30% și 7,50% , cu scadențe de 2, 4 și 10 ani ; trei emisiuni în euro , cu dobânzi între 4% și 6,30% pe an , cu scadențe de 3 și 10 ani . Intermedierea subscrierilor este realizată prin BT Capital Partners & Banca Transilvania & Salt Bank, Banca Comercială Română, BRD – Groupe Société Générale, UniCredit Bank și TradeVille în parteneriat cu Libra Bank. Dimensiunea programului: peste 71,7 miliarde lei atrași din 2020 De la debutul programului (august 2020) și până acum, cele 40 de oferte FIDELIS au atras investiții totale de peste 71,7 miliarde de lei (echivalentul a aproximativ 14,4 miliarde de euro ), după ce la volumul anterior de 69,8 miliarde de lei s-au adăugat subscrieri recente de 663,4 milioane lei (8.521 de ordine) și 1.305,4 milioane lei (15.065 de ordine). În 2026 , valoarea subscrierilor a depășit 9,64 miliarde de lei , semnalând un interes ridicat pentru titlurile de stat destinate populației. Tranșe speciale pentru donatorii de sânge: prag minim redus și dobânzi dedicate Ministerul păstrează tranșele speciale pentru donatorii de sânge, în cadrul campaniei „România are sânge de rocker”, derulată cu Rock FM și emisiunea „Morning Glory” cu Răzvan Exarhu. Pentru cei care fac dovada donării începând cu 1 aprilie 2026 , condițiile includ: dobândă de 7,30% la titlurile în lei cu scadență la 2 ani ; dobândă de 5,00% la titlurile în euro cu scadență la 3 ani ; prag minim de subscriere redus de la 5.000 lei la 500 lei (până la un plafon de 100.000 lei ) și de la 1.000 euro la 100 euro (până la 20.000 euro ). [...]
Xpeng atrage 900 milioane dolari (aprox. 4,1 miliarde lei) pentru a accelera robotica umanoidă , într-o mișcare care îi poate schimba profilul investițional dintr-un producător de vehicule electrice într-un pariu pe „inteligența artificială întrupată” (AI integrată în roboți), potrivit South China Morning Post . Finanțarea a fost atrasă de Dogotix , subsidiară a Xpeng, într-o rundă care evaluează compania la 6,3 miliarde dolari (aprox. 28,7 miliarde lei). Xpeng spune că este cea mai mare tranzacție unică de tip private equity (capital privat) care implică un producător chinez de robotică. Cine pune banii și cum se împarte runda Investitorii menționați includ Alibaba, Tencent Holdings, IDG și Gaorong Ventures. Conform companiei: investitorii au agreat o investiție cumulată de 600 milioane dolari (aprox. 2,8 miliarde lei) în Dogotix; Xpeng s-a angajat cu 200 milioane dolari (aprox. 920 milioane lei); executivi de top , inclusiv CEO-ul He Xiaopeng , participă cu 100 milioane dolari (aprox. 460 milioane lei) din fonduri proprii. De ce contează pentru investitori: capital pentru producție în masă și extindere externă Compania afirmă că banii vor fi folosiți pentru dezvoltarea tehnologiei de robotică, construirea de facilități de producție în masă și întărirea expansiunii peste hotare. Miza este să capitalizeze interesul investitorilor pentru „embodied AI”, într-o competiție în care Xpeng vizează explicit poziționarea față de Tesla pe zona roboților umanoizi. Într-o declarație citată de publicație, CEO-ul He Xiaopeng a indicat ambiția de a transforma Xpeng într-un lider global în „physical AI” (AI aplicată în sisteme fizice), cu adopție și comercializare la scară a roboților umanoizi și a tehnologiilor de conducere autonomă. Pierderi mai mari, cheltuieli de cercetare în creștere Runda vine în contextul în care Xpeng a raportat o deteriorare a rezultatului net în trimestrul al doilea încheiat în iunie: pierderea netă a crescut cu 179% față de anul anterior, la 1,34 miliarde yuani (aprox. 199,4 milioane dolari, adică aproximativ 920 milioane lei), pe fondul unei creșteri de 32,1% a costurilor de cercetare și dezvoltare. Veniturile au urcat cu 8% , la 19,7 miliarde yuani . Calendar operațional: 1.000 de roboți pe lună și livrări comerciale din 2027 În iulie, Xpeng a anunțat că vizează producția de peste 1.000 de roboți umanoizi pe lună până la finalul lui 2026. Prima serie de roboți „Iron”, care ar urma să iasă de pe linie spre finalul acestui an, va fi folosită inițial ca asistenți de vânzări în showroom-urile din China. Compania spune că următoarea generație ar urma să înceapă livrările comerciale în 2027. În paralel, Tesla nu a vândut încă niciun robot umanoid Optimus, potrivit informațiilor din articol. În decembrie, CEO-ul Elon Musk a apreciat public „Iron” pe rețelele sociale și a prognozat că firmele chineze vor domina piața globală de robotică alături de Tesla. [...]
