Știri
Știri din categoria Investiții
Xpeng atrage 900 milioane dolari (aprox. 4,1 miliarde lei) pentru a accelera robotica umanoidă, într-o mișcare care îi poate schimba profilul investițional dintr-un producător de vehicule electrice într-un pariu pe „inteligența artificială întrupată” (AI integrată în roboți), potrivit South China Morning Post.
Finanțarea a fost atrasă de Dogotix, subsidiară a Xpeng, într-o rundă care evaluează compania la 6,3 miliarde dolari (aprox. 28,7 miliarde lei). Xpeng spune că este cea mai mare tranzacție unică de tip private equity (capital privat) care implică un producător chinez de robotică.
Investitorii menționați includ Alibaba, Tencent Holdings, IDG și Gaorong Ventures. Conform companiei:
Compania afirmă că banii vor fi folosiți pentru dezvoltarea tehnologiei de robotică, construirea de facilități de producție în masă și întărirea expansiunii peste hotare. Miza este să capitalizeze interesul investitorilor pentru „embodied AI”, într-o competiție în care Xpeng vizează explicit poziționarea față de Tesla pe zona roboților umanoizi.
Într-o declarație citată de publicație, CEO-ul He Xiaopeng a indicat ambiția de a transforma Xpeng într-un lider global în „physical AI” (AI aplicată în sisteme fizice), cu adopție și comercializare la scară a roboților umanoizi și a tehnologiilor de conducere autonomă.
Runda vine în contextul în care Xpeng a raportat o deteriorare a rezultatului net în trimestrul al doilea încheiat în iunie: pierderea netă a crescut cu 179% față de anul anterior, la 1,34 miliarde yuani (aprox. 199,4 milioane dolari, adică aproximativ 920 milioane lei), pe fondul unei creșteri de 32,1% a costurilor de cercetare și dezvoltare. Veniturile au urcat cu 8%, la 19,7 miliarde yuani.
În iulie, Xpeng a anunțat că vizează producția de peste 1.000 de roboți umanoizi pe lună până la finalul lui 2026. Prima serie de roboți „Iron”, care ar urma să iasă de pe linie spre finalul acestui an, va fi folosită inițial ca asistenți de vânzări în showroom-urile din China. Compania spune că următoarea generație ar urma să înceapă livrările comerciale în 2027.
În paralel, Tesla nu a vândut încă niciun robot umanoid Optimus, potrivit informațiilor din articol. În decembrie, CEO-ul Elon Musk a apreciat public „Iron” pe rețelele sociale și a prognozat că firmele chineze vor domina piața globală de robotică alături de Tesla.
Recomandate
Peste 1.000 de tranzacții bursiere într-o lună ridică din nou riscul de conflict de interese la Casa Albă , după ce cea mai recentă declarație financiară a lui Donald Trump indică o activitate investițională intensă în iunie, potrivit HotNews . Miza nu este doar dimensiunea sumelor, ci faptul că tranzacțiile îl privesc pe președintele aflat în centrul deciziilor privind tarifele, contractele guvernamentale, reglementarea criptomonedelor și cheltuielile pentru apărare. În total, în conturile de investiții ale lui Trump au fost raportate 1.051 de tranzacții în iunie, cu o valoare estimată într-un interval larg, între 78,1 milioane de dolari (aprox. 351 milioane de lei) și 263,1 milioane de dolari (aprox. 1,18 miliarde de lei), conform datelor prezentate de Wall Street Journal, CNBC și Naftemporiki. Achizițiile de titluri au depășit 49 de milioane de dolari (aprox. 220 milioane de lei), iar vânzările au fost de cel puțin 28,5 milioane de dolari (aprox. 128 milioane de lei). Ce spune Casa Albă despre controlul asupra tranzacțiilor Casa Albă respinge acuzațiile de conflict de interese și susține că președintele nu decide și nu știe când și unde au loc tranzacțiile, acestea fiind realizate de manageri independenți, inclusiv prin strategii automatizate. „Nici președintele Trump, nici vreun membru al familiei sale nu are capacitatea de a direcționa, influența sau oferi îndrumări cu privire la modul în care este investit portofoliul sau când sunt cumpărate și vândute investițiile.” Potrivit explicațiilor oferite pentru Wall Street Journal, portofoliile ar utiliza modele computaționale care reproduc indici bursieri, precum Schwab 1000. Cum a fost „rotit” portofoliul în iunie Printre cele mai mari mișcări din iunie se numără achiziții de 1–5 milioane de dolari (aprox. 4,5–22,5 milioane de lei) în Berkshire Hathaway , Visa și Mastercard. În 18 iunie, conturile au vândut poziții în Meta Platforms și Motorola Solutions și au cumpărat, în aceeași zi, acțiuni Cintas. Cea mai mare tranzacție singulară raportată a fost vânzarea de unități din Vanguard Dividend Appreciation Index Fund ETF, într-un interval de 5–25 milioane de dolari (aprox. 22,5–112,5 milioane de lei), pe 22 iunie. Tot atunci, au fost cumpărate acțiuni de 1–5 milioane de dolari la Fidelity National Information Services și Home Depot. Declarația mai arată o repoziționare către: ETF-uri ale Trezoreriei SUA, tehnologie și mărfuri; obligațiuni municipale. În același timp, vânzările au inclus ETF-uri pentru obligațiuni pe termen scurt, acțiuni de consum și acțiuni europene. Tranzacții în apărare și cripto, într-un context de volatilitate Un punct sensibil îl reprezintă tranzacțiile cu companii asociate industriei de apărare. Conturile au intrat și au ieșit din Palantir Technologies în cursul lunii (inclusiv o tranzacție care a ajuns la 1 milion de dolari), iar declarația indică și tranzacționarea acțiunilor RTX și Northrop Grumman, într-o perioadă în care conflictul dintre SUA și Iran era în prim-planul pieței. A existat și activitate pe Coinbase, în contextul în care Bitcoin era pe un trend descendent la acel moment. Materialul notează și că momentul ales pentru tranzacții este „interesant”, acestea având loc la o zi după evoluții geopolitice semnificative și într-o perioadă de volatilitate ridicată. Context: activitate intensă și în 2025 Activitatea din iunie nu este un caz izolat. O declarație financiară anterioară, de aproape 900 de pagini, arăta peste 21.000 de tranzacții în 2025. Potrivit Wall Street Journal, Trump ar fi câștigat peste 2 miliarde de dolari (aprox. 9 miliarde de lei) în 2025, o parte importantă din venituri fiind legată de investiții și activități din zona criptomonedelor. În acest context, chiar dacă Administrația susține că deciziile sunt luate independent, volumul tranzacțiilor menține deschisă întrebarea cât de bine este separată puterea prezidențială de interesele financiare personale ale președintelui. [...]
UniCredit Bank România pune la dispoziția IMM-urilor și companiilor medii o linie de 100 milioane euro (aprox. 500 milioane lei) pentru investiții , după semnarea unei facilități de finanțare cu Banca Europeană de Investiții , potrivit Banking News . Miza este creșterea accesului la credite pe termen lung, în condiții competitive, într-un moment în care multe companii caută finanțare pentru modernizare. Facilitatea este destinată sprijinirii investițiilor realizate de întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) și de companiile de dimensiune medie (Mid-Caps) din România, cu accent pe proiecte de inovare și digitalizare. Publicația notează că inițiativa urmărește creșterea competitivității economiei locale și accelerarea transformării tehnologice. Ce tip de proiecte ar urma să fie finanțate Fondurile vor fi utilizate pentru finanțarea investițiilor și a planurilor de dezvoltare ale companiilor eligibile din diverse sectoare economice. În comunicatul citat sunt menționate ca efecte așteptate: stimularea investițiilor private; crearea de locuri de muncă; consolidarea rezilienței mediului de afaceri românesc. Cum își justifică banca direcția: termen lung, inovare și digitalizare Andrei Bratu, Executive Vice President Corporate la UniCredit Bank, spune că finanțarea ar trebui să permită băncii să ofere resurse pe termen lung, în condiții competitive, cu prioritate pentru investiții în inovare și digitalizare. „Această nouă facilitate acordată de Banca Europeană de Investiții reprezintă un instrument important prin care putem sprijini dezvoltarea companiilor românești. Finanțarea va permite UniCredit Bank să ofere clienților săi resurse pe termen lung, în condiții competitive, cu un accent deosebit pe investițiile în inovare și digitalizare.” Context: continuarea unui parteneriat UniCredit–BEI Acordul reconfirmă parteneriatul de lungă durată dintre UniCredit Bank România și BEI, construit în jurul obiectivului de a facilita accesul la finanțare pentru companiile care contribuie la dezvoltarea sustenabilă și modernizarea economiei românești. În același cadru, UniCredit își poziționează tranzacția ca o consolidare a rolului de partener financiar pentru companiile locale, prin susținerea investițiilor care generează creștere economică și valoare pe termen lung. [...]
Scăderea abruptă a investițiilor străine directe împinge finanțarea deficitului extern spre datorie , un semnal de risc pentru echilibrele macroeconomice, avertizează prim-viceguvernatorul BNR Leonardo Badea , într-o analiză citată de HotNews . Pe fondul comprimării fluxurilor de capital care nu generează împrumuturi, România riscă să se bazeze mai mult pe instrumente ce cresc datoria externă. În primul semestru din 2026, investițiile străine directe (ISD) ale nerezidenților au fost de 669 milioane euro (aprox. 3,3 miliarde lei), față de 3,72 miliarde euro (aprox. 18,6 miliarde lei) în aceeași perioadă din 2025, adică o reducere de aproximativ 82%, potrivit datelor BNR menționate în articol. În trimestrul al doilea, fluxul total a fost negativ, de 521 milioane euro (aprox. 2,6 miliarde lei), cel mai scăzut nivel trimestrial din 2013 până în prezent. De ce contează: mai puțin „capital fără datorie”, mai multă presiune pe finanțare Badea explică faptul că ISD, împreună cu fondurile europene, ajută la finanțarea deficitului de cont curent prin fluxuri care nu presupun datorie suplimentară. Când această componentă se restrânge, finanțarea se mută către instrumente care duc la creșterea datoriei externe, cu implicații pentru sustenabilitatea echilibrelor macroeconomice. Oficialul BNR leagă deciziile de repartizare a profitului (cât se distribuie ca dividende și cât se reinvestește) de percepția asupra perspectivelor economice și de predictibilitatea cadrului în care operează companiile, argumentând că evoluția din primul semestru este „un semnal care nu poate fi ignorat”. Ce a tras în jos ISD: dividende, profitabilitate mai slabă și o conjunctură specifică Potrivit analizei, scăderea are trei explicații principale: distribuția dividendelor , cu efecte care „se vor corecta cel puțin parțial” în a doua parte a anului; reducerea profitabilității operaționale , corelată cu încetinirea economiei; o conjunctură specifică , fără a fi detaliată în termeni generali, dar cu exemple punctuale în descompunerea pe componente. BNR arată că toate cele trei componente au contribuit la scădere: din diferența de circa 3,05 miliarde euro (aprox. 15,3 miliarde lei) față de semestrul I 2025, aproximativ 1,2 miliarde euro (aprox. 6 miliarde lei) provin din profiturile reinvestite, 0,75 miliarde euro (aprox. 3,75 miliarde lei) din participațiile la capital și 1,1 miliarde euro (aprox. 5,5 miliarde lei) din creditele intra-grup. Determinantul principal este componenta profiturilor reinvestite , care a avut un sold negativ de 1,124 miliarde euro (aprox. 5,6 miliarde lei). Acest indicator este diferența dintre profitul obținut de companiile cu capital străin și dividendele distribuite; un rezultat negativ înseamnă că dividendele repartizate au depășit profitul realizat. Ce urmează: buget mai devreme și presiune pe absorbția de granturi UE Ca răspuns de politică economică, Badea recomandă repere guvernamentale „cât mai certe”, iar o măsură „primordială” este finalizarea și asumarea timpurie a bugetului pentru anul viitor, pentru a consolida credibilitatea în fața partenerilor internaționali. În paralel, el pune accent pe fondurile europene, mai ales pe granturi (finanțări nerambursabile), pe care le descrie drept una dintre puținele resurse semnificative ce pot finanța dezechilibrul extern fără a majora stocul de datorie, într-un moment în care cealaltă sursă tradițională – ISD – „s-a comprimat semnificativ”. Badea notează și că miza investițiilor străine depășește rolul lor în finanțarea deficitului de cont curent: ele aduc tehnologie, know-how și integrarea companiilor locale în lanțuri internaționale de valoare, însă deciziile investitorilor pot fi amânate în perioade cu incertitudine ridicată, cu efecte negative asupra mediului macro-financiar. [...]
OpenAI își securizează capacitate de circa 8 GW-IT pentru centre de date la campusul tehnologic PORTS-Pike din Ohio, într-un acord care mută în prim-plan miza investițională: acces pe termen lung la energie și infrastructură pentru antrenarea modelelor de vârf, cu plăți eșalonate pe măsură ce capacitatea devine disponibilă, potrivit OpenAI . Proiectul este dezvoltat împreună cu SB Energy , NVIDIA și Departamentul Energiei al SUA. Acordul este structurat astfel încât OpenAI să fie clientul, iar SB Energy să construiască, să dețină și să opereze centrul de date, pe baza unui contract de închiriere pe 20 de ani. Capacitatea de calcul din amplasament ar urma să găzduiască exclusiv infrastructură NVIDIA pentru inteligență artificială, iar OpenAI spune că își contractează această capacitate în funcție de nevoile pe termen lung pentru antrenarea modelelor „frontier” și de creșterea cererii pentru produsele sale. Cum se finanțează și cine își asumă costurile de infrastructură Un element cheie pentru investitori și pentru piața de energie este alocarea costurilor: SB Energy va plăti integral modernizările de rețea și noile linii de transport necesare pentru alimentarea centrului de date, iar aceste costuri „nu vor fi transferate” către consumatorii din Ohio sau către alți plătitori de tarife din regiune, conform sursei. OpenAI precizează că va începe să plătească doar pe măsură ce capacitatea finalizată devine disponibilă pentru închiriere și că își va acoperi angajamentele din venituri, flux de numerar și capital atras de la investitori. Separat, NVIDIA va investi 1,5 miliarde de dolari (aprox. 6,9 miliarde lei) în SB Energy și va oferi sprijin de credit pentru teren, energie și construcția „carcasei” (shell buildout) asociate primilor 4,25 GW-IT. Calendarul livrării: primele 800 MW în 2028, dezvoltare etapizată până în 2032 Proiectul nu va fi construit „dintr-o singură etapă”, iar dezvoltarea depinde de infrastructură, autorizații, evaluări de mediu și finanțare. Primele 800 MW sunt așteptate să devină disponibile în 2028, în mare parte folosind infrastructură existentă AEP, potrivit OpenAI. Pentru etapele ulterioare, sursa indică necesitatea unor noi centrale conectate la rețea, inclusiv producție pe gaze naturale, precum și noi linii de transport și infrastructura aferentă. Impact economic local: locuri de muncă, fond comunitar și taxe Din perspectiva efectelor economice regionale, proiectul este estimat să genereze: 35.000 de locuri de muncă în construcții pe durata unei dezvoltări de șase ani, până în 2032; 2.500 de locuri de muncă pe termen lung pentru operare. OpenAI anunță și un fond de granturi comunitare de 40 milioane de dolari (aprox. 184 milioane lei), peste un angajament anterior de 40 milioane de dolari al SB Energy. În plus, proiectul este așteptat să producă „sute de milioane de dolari” venituri din taxe la nivel de stat și local pe durata de viață, fără a oferi o estimare numerică exactă. Apă și raportare publică: sistem în buclă închisă și indicatori anuali Pe partea operațională, centrul de date ar urma să folosească sisteme de răcire cu aer și recirculare a apei (buclă închisă), pentru a reduce consumul continuu. OpenAI afirmă că, după umplerea inițială a sistemului, utilizarea curentă de apă ar urma să fie comparabilă cu cea a unei clădiri de birouri cu un număr similar de persoane, iar compania spune că va raporta public consumul estimat după finalizarea designului amplasamentului. OpenAI mai precizează că va publica anual un raport cu indicatori privind angajările locale, investițiile în comunitate, consumul de apă și consumul de energie asociat proiectului. Componenta de „capital uman”: credite Codex pentru studenții din Ohio Separat de investiția în campus, OpenAI spune că va oferi până la 84 milioane de dolari (aprox. 386 milioane lei) în credite pentru Codex prin ChatGPT, pentru circa 844.000 de studenți eligibili din Ohio (18+), în anul universitar 2026–2027, câte 100 de dolari (aprox. 460 lei) per student. Detalii sunt disponibile pe pagina dedicată: chatgpt.com . În total, OpenAI indică beneficii de peste 160 milioane de dolari (aprox. 736 milioane lei) pentru rezidenții din Pike County și Ohio, incluzând investiția locală și creditele Codex, împreună cu grantul comunitar al SB Energy. Ce urmează În forma prezentată, proiectul intră într-o fază de execuție etapizată, cu un prim prag de capacitate în 2028 și cu dependențe explicite de autorizații, evaluări de mediu și finanțare. Informații suplimentare despre proiect sunt publicate de dezvoltator pe PORTS-Pike . [...]
Revolut își extinde modelul dincolo de aplicație, investind în prezență fizică în aeroporturi , printr-un nou concept de lounge-uri pentru pasageri, potrivit Profit . Primul parteneriat este cu Aeroportul Copenhaga (CPH), unde „Revolut Lounge” ar urma să se deschidă în 2027 și să devină cel mai mare lounge pentru pasageri din spațiul Schengen. Proiectul din Copenhaga va fi dezvoltat împreună cu Plaza Premium Group , descris ca partener operațional și de investiție al Revolut pentru această locație. Inițiativa este prezentată ca o extensie „fizică” a beneficiilor premium de călătorie oferite de Revolut, în linie cu strategia companiei de a-și extinde ecosistemul către experiențe cu prezență la sol, cu miză ridicată pentru clienți. De ce contează: fintech-ul mizează pe infrastructură și încredere, nu doar pe creștere digitală Mutarea indică o schimbare de abordare în rândul fintech-urilor care încearcă să depășească modelul exclusiv digital și să construiască încredere prin puncte de contact fizice. În același registru, Profit amintește că Revolut a deschis recent primul său magazin permanent la Barcelona, debutul companiei în retailul fizic. Reprezentanții Revolut spun că spațiul nu va funcționa ca o sucursală bancară tradițională, ci ca o „experiență interactivă și vizibilă”, menită să apropie tehnologia financiară de utilizatori și să crească nivelul de încredere în brand. Context: extindere pe licențe bancare și rezultate financiare Revolut a fost fondată în 2015 și are aproximativ 70 de milioane de utilizatori, conform informațiilor citate. Compania a început în ultimii ani să migreze către licențe bancare în piețele în care operează: a lansat sucursala bancară din Marea Britanie, a cerut autorizare bancară în SUA și a deschis o sucursală în Ungaria. În România, Revolut operează din 2024 printr-o sucursală a Revolut Bank Vilnius. La nivel de grup, Revolut ar fi încheiat 2025 cu un profit net record de 1,7 miliarde de dolari (aprox. 7,7 miliarde lei), în creștere cu două treimi față de anul precedent, potrivit datelor menționate de Profit. [...]
Familia Umbrărescu pregătește reluarea producției la combinatul siderurgic Oțelu Roșu printr-un program de investiții de „câteva sute de milioane de lei”, mizând pe integrarea unei tehnologii de laminare în premieră europeană , potrivit Economica . Miza economică este reducerea dependenței de furnizori externi pentru materiale folosite în marile șantiere de infrastructură ale UMB Group, printr-o capacitate industrială proprie. UMB Steel derulează de aproape un an lucrări pe platforma de la Oțelu Roșu, cu obiectivul reluării activității combinatului, închis din 2012. Conform informațiilor citate de publicație, aici ar urma să fie produse fier beton striat și sârmă, materiale destinate în principal activității de bază a grupului – construcția de drumuri, viaducte și poduri. Tehnologie „la cheie” și producție continuă Un element central al investiției este livrarea de către SMS group (Germania) a primei tehnologii Continuous Mill Technology (CMT® 700) din Europa, care va fi integrată în complexul siderurgic existent de la Oțelu Roșu. Compania germană susține că noul laminor va funcționa într-un proces continuu, cu „minime de carbon” și eficiență ridicată a producției, pentru a răspunde cererii de materiale de construcții sustenabile, sprijinind în principal operațiunile de autostrăzi ale grupului UMB. În material este menționat că SMS group va livra proiectul „la cheie”, inclusiv sistemele mecanice, electrice și de automatizare necesare pentru integrarea noii mașini de turnare continuă și a laminorului. Capacitate anunțată și ce ar putea însemna operațional Potrivit descrierii SMS group, instalația CMT® 700 ar permite o producție anuală de aproximativ 700.000 de tone de: bare drepte, colaci compacți, sârmă laminată. Tehnologia ar moderniza infrastructura uzinei prin posibilitatea producerii neîntrerupte de produse lungi din fier vechi, alimentând continuu semifabricatele turnate din oțelărie direct către laminar. Contextul tranzacției: combinat cumpărat la licitație Grupul UMB, descris ca cel mai mare constructor de autostrăzi din România, a achiziționat combinatul siderurgic Oțelu Roșu (Caraș-Severin) prin firma Eco Wind Power, în urma unei licitații, la un preț de aproape 142 de milioane de lei, sumă care include cheltuielile de procedură. Combinatul are o tradiție de peste 220 de ani (atestat documentar din 1796) și a fost închis în 2012, pe fondul datoriilor acumulate. În prezent, lucrările de pe amplasament vizează pregătirea reluării producției, iar un video publicat de canalul de YouTube „Natură și Infrastructură” arată stadiul montării structurilor metalice pentru hala principală a noului laminor. [...]
