Știri
Știri din categoria Investiții
Google își extinde investițiile în Finlanda cu 13 miliarde euro (aprox. 65 miliarde lei) în infrastructură pentru AI și servicii digitale, mizând pe efecte economice directe prin locuri de muncă și contribuție la PIB, potrivit Google. Planul vizează următorii doi ani și include infrastructură digitală, proiecte de energie curată și parteneriate economice, pe fondul creșterii cererii pentru servicii precum Search, Maps și Gemini.
Google afirmă că anunțul reprezintă „cea mai mare investiție unică” a companiei în Europa. În faza inițială de construcție, programată pentru 2027–2028, compania estimează că vor fi susținute peste 37.000 de locuri de muncă la nivel național și că proiectele vor contribui cu 3,6 miliarde euro anual (aprox. 18 miliarde lei) la PIB-ul Finlandei.
După punerea completă în funcțiune, noile facilități ar urma să susțină „mii” de locuri de muncă permanente, de la ingineri și tehnicieni, la personal de securitate și servicii (inclusiv catering și administrarea facilităților).
Compania leagă investiția de prezența sa în Hamina, unde a transformat o fostă fabrică de hârtie într-un centru de date în urmă cu 15 ani. Pentru perioada 2023–2025, Google spune că operațiunile din Hamina au susținut un ecosistem de peste 600 de furnizori finlandezi în construcții, operațiuni și fibră de rețea, cu „efect multiplicator” în economie.
În paralel, Google menționează inițiative de mediu asociate centrului de date, inclusiv răcire pe bază de apă de mare și recuperarea căldurii distribuite către locuințe și companii printr-un proiect „offsite heat recovery”, detaliat într-un material separat al companiei.
Pentru a susține extinderea, Google anunță un portofoliu de soluții energetice, prezentat ca aliniat obiectivelor de menținere a energiei „accesibile” și de investiții în energie curată. Printre măsurile enumerate:
Separat de investiția principală, Google spune că va aloca 31 milioane euro (aprox. 155 milioane lei) în următorii patru ani pentru comunități din Hamina, Kajaani, Muhos și Vaala, cu accent pe educație și creștere economică. Pachetul include programe de perfecționare în AI pentru peste 4.400 de lucrători și oportunități de formare pentru 100 de studenți finlandezi pentru cariere viitoare în centre de date.
Calendarul menționat de companie plasează vârful de activitate în etapa de construcție în 2027–2028, cu tranziția către operare completă ulterior. Google nu detaliază în material împărțirea exactă a celor 13 miliarde euro pe componente (infrastructură digitală vs. energie vs. parteneriate), astfel că amploarea fiecărui subproiect rămâne neprecizată în acest stadiu.
Recomandate
Ministerul Finanțelor redeschide Tezaur cu dobânzi neimpozabile de până la 7,15% pe an , într-o nouă ediție derulată între 7 septembrie și 2 octombrie 2026, potrivit Mediafax . Miza pentru investitori este randamentul net (fără impozit pe dobândă), iar pentru stat – atragerea de finanțare pentru deficit și refinanțarea datoriei publice. Programul Tezaur din septembrie oferă maturități de 1, 3 și 5 ani, cu dobânzi anuale de 6,20%, 6,75% și, respectiv, 7,15%, conform Ministerului Finanțelor. Veniturile obținute sunt neimpozabile, iar titlurile au valoare nominală de 1 leu și sunt emise în formă dematerializată (fără suport fizic). Condiții și dobânzi: ce primește investitorul Dobânda se plătește anual, la datele de plată din prospectul de emisiune, iar nivelul ei depinde de perioada aleasă: 1 an: 6,20% pe an 3 ani: 6,75% pe an 5 ani: 7,15% pe an Minimul de subscriere este de 1.000 de lei, iar eligibile sunt persoanele fizice care au împlinit 18 ani la data subscrierii. Cum pot fi cumpărate titlurile Tezaur în septembrie Ministerul Finanțelor indică mai multe canale de subscriere, cu intervale diferite: prin Ghișeul.ro : 7–30 septembrie; prin unitățile Trezoreriei Statului, pentru persoanele fizice înregistrate în SPV: 7 septembrie – 1 octombrie; direct la sediul unităților Trezoreriei Statului: 7 septembrie – 2 octombrie; prin subunitățile Poștei Române: în mediul rural: 7–30 septembrie; în mediul urban: 7 septembrie – 1 octombrie. Pentru subscrierile online, operațiunile menționate includ deschiderea contului de subscriere la o unitate a Trezoreriei selectată, subscrierea și viramentul sumelor din contul de subscriere către un cont bancar. De ce contează: finanțare pentru deficit și datorie Fondurile atrase prin această emisiune vor fi folosite pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice, potrivit Ministerului Finanțelor. Prospectul de emisiune și eventualele modificări sunt publicate la secțiunea „Titluri de stat” și pe website-ul C.N. Poșta Română S.A., mai arată instituția. [...]
Ministerul Finanțelor ridică din nou costul de finanțare către populație , prin ediția FIDELIS derulată între 4 și 11 septembrie, cu dobânzi de până la 7,50% la lei și 6,30% la euro, potrivit Economedia . Subscrierile se fac printr-un sindicat de intermediere, iar titlurile vor fi listate la Bursa de Valori București (BVB) , ceea ce le permite investitorilor să le tranzacționeze ulterior. Ce se vinde în această ediție și la ce randamente Ediția din septembrie include: patru emisiuni în lei , cu dobânzi anuale între 6,30% și 7,50% , cu scadențe de 2, 4 și 10 ani ; trei emisiuni în euro , cu dobânzi între 4% și 6,30% pe an , cu scadențe de 3 și 10 ani . Intermedierea subscrierilor este realizată prin BT Capital Partners & Banca Transilvania & Salt Bank, Banca Comercială Română, BRD – Groupe Société Générale, UniCredit Bank și TradeVille în parteneriat cu Libra Bank. Dimensiunea programului: peste 71,7 miliarde lei atrași din 2020 De la debutul programului (august 2020) și până acum, cele 40 de oferte FIDELIS au atras investiții totale de peste 71,7 miliarde de lei (echivalentul a aproximativ 14,4 miliarde de euro ), după ce la volumul anterior de 69,8 miliarde de lei s-au adăugat subscrieri recente de 663,4 milioane lei (8.521 de ordine) și 1.305,4 milioane lei (15.065 de ordine). În 2026 , valoarea subscrierilor a depășit 9,64 miliarde de lei , semnalând un interes ridicat pentru titlurile de stat destinate populației. Tranșe speciale pentru donatorii de sânge: prag minim redus și dobânzi dedicate Ministerul păstrează tranșele speciale pentru donatorii de sânge, în cadrul campaniei „România are sânge de rocker”, derulată cu Rock FM și emisiunea „Morning Glory” cu Răzvan Exarhu. Pentru cei care fac dovada donării începând cu 1 aprilie 2026 , condițiile includ: dobândă de 7,30% la titlurile în lei cu scadență la 2 ani ; dobândă de 5,00% la titlurile în euro cu scadență la 3 ani ; prag minim de subscriere redus de la 5.000 lei la 500 lei (până la un plafon de 100.000 lei ) și de la 1.000 euro la 100 euro (până la 20.000 euro ). [...]
Xpeng atrage 900 milioane dolari (aprox. 4,1 miliarde lei) pentru a accelera robotica umanoidă , într-o mișcare care îi poate schimba profilul investițional dintr-un producător de vehicule electrice într-un pariu pe „inteligența artificială întrupată” (AI integrată în roboți), potrivit South China Morning Post . Finanțarea a fost atrasă de Dogotix , subsidiară a Xpeng, într-o rundă care evaluează compania la 6,3 miliarde dolari (aprox. 28,7 miliarde lei). Xpeng spune că este cea mai mare tranzacție unică de tip private equity (capital privat) care implică un producător chinez de robotică. Cine pune banii și cum se împarte runda Investitorii menționați includ Alibaba, Tencent Holdings, IDG și Gaorong Ventures. Conform companiei: investitorii au agreat o investiție cumulată de 600 milioane dolari (aprox. 2,8 miliarde lei) în Dogotix; Xpeng s-a angajat cu 200 milioane dolari (aprox. 920 milioane lei); executivi de top , inclusiv CEO-ul He Xiaopeng , participă cu 100 milioane dolari (aprox. 460 milioane lei) din fonduri proprii. De ce contează pentru investitori: capital pentru producție în masă și extindere externă Compania afirmă că banii vor fi folosiți pentru dezvoltarea tehnologiei de robotică, construirea de facilități de producție în masă și întărirea expansiunii peste hotare. Miza este să capitalizeze interesul investitorilor pentru „embodied AI”, într-o competiție în care Xpeng vizează explicit poziționarea față de Tesla pe zona roboților umanoizi. Într-o declarație citată de publicație, CEO-ul He Xiaopeng a indicat ambiția de a transforma Xpeng într-un lider global în „physical AI” (AI aplicată în sisteme fizice), cu adopție și comercializare la scară a roboților umanoizi și a tehnologiilor de conducere autonomă. Pierderi mai mari, cheltuieli de cercetare în creștere Runda vine în contextul în care Xpeng a raportat o deteriorare a rezultatului net în trimestrul al doilea încheiat în iunie: pierderea netă a crescut cu 179% față de anul anterior, la 1,34 miliarde yuani (aprox. 199,4 milioane dolari, adică aproximativ 920 milioane lei), pe fondul unei creșteri de 32,1% a costurilor de cercetare și dezvoltare. Veniturile au urcat cu 8% , la 19,7 miliarde yuani . Calendar operațional: 1.000 de roboți pe lună și livrări comerciale din 2027 În iulie, Xpeng a anunțat că vizează producția de peste 1.000 de roboți umanoizi pe lună până la finalul lui 2026. Prima serie de roboți „Iron”, care ar urma să iasă de pe linie spre finalul acestui an, va fi folosită inițial ca asistenți de vânzări în showroom-urile din China. Compania spune că următoarea generație ar urma să înceapă livrările comerciale în 2027. În paralel, Tesla nu a vândut încă niciun robot umanoid Optimus, potrivit informațiilor din articol. În decembrie, CEO-ul Elon Musk a apreciat public „Iron” pe rețelele sociale și a prognozat că firmele chineze vor domina piața globală de robotică alături de Tesla. [...]
Peste 1.000 de tranzacții bursiere într-o lună ridică din nou riscul de conflict de interese la Casa Albă , după ce cea mai recentă declarație financiară a lui Donald Trump indică o activitate investițională intensă în iunie, potrivit HotNews . Miza nu este doar dimensiunea sumelor, ci faptul că tranzacțiile îl privesc pe președintele aflat în centrul deciziilor privind tarifele, contractele guvernamentale, reglementarea criptomonedelor și cheltuielile pentru apărare. În total, în conturile de investiții ale lui Trump au fost raportate 1.051 de tranzacții în iunie, cu o valoare estimată într-un interval larg, între 78,1 milioane de dolari (aprox. 351 milioane de lei) și 263,1 milioane de dolari (aprox. 1,18 miliarde de lei), conform datelor prezentate de Wall Street Journal, CNBC și Naftemporiki. Achizițiile de titluri au depășit 49 de milioane de dolari (aprox. 220 milioane de lei), iar vânzările au fost de cel puțin 28,5 milioane de dolari (aprox. 128 milioane de lei). Ce spune Casa Albă despre controlul asupra tranzacțiilor Casa Albă respinge acuzațiile de conflict de interese și susține că președintele nu decide și nu știe când și unde au loc tranzacțiile, acestea fiind realizate de manageri independenți, inclusiv prin strategii automatizate. „Nici președintele Trump, nici vreun membru al familiei sale nu are capacitatea de a direcționa, influența sau oferi îndrumări cu privire la modul în care este investit portofoliul sau când sunt cumpărate și vândute investițiile.” Potrivit explicațiilor oferite pentru Wall Street Journal, portofoliile ar utiliza modele computaționale care reproduc indici bursieri, precum Schwab 1000. Cum a fost „rotit” portofoliul în iunie Printre cele mai mari mișcări din iunie se numără achiziții de 1–5 milioane de dolari (aprox. 4,5–22,5 milioane de lei) în Berkshire Hathaway , Visa și Mastercard. În 18 iunie, conturile au vândut poziții în Meta Platforms și Motorola Solutions și au cumpărat, în aceeași zi, acțiuni Cintas. Cea mai mare tranzacție singulară raportată a fost vânzarea de unități din Vanguard Dividend Appreciation Index Fund ETF, într-un interval de 5–25 milioane de dolari (aprox. 22,5–112,5 milioane de lei), pe 22 iunie. Tot atunci, au fost cumpărate acțiuni de 1–5 milioane de dolari la Fidelity National Information Services și Home Depot. Declarația mai arată o repoziționare către: ETF-uri ale Trezoreriei SUA, tehnologie și mărfuri; obligațiuni municipale. În același timp, vânzările au inclus ETF-uri pentru obligațiuni pe termen scurt, acțiuni de consum și acțiuni europene. Tranzacții în apărare și cripto, într-un context de volatilitate Un punct sensibil îl reprezintă tranzacțiile cu companii asociate industriei de apărare. Conturile au intrat și au ieșit din Palantir Technologies în cursul lunii (inclusiv o tranzacție care a ajuns la 1 milion de dolari), iar declarația indică și tranzacționarea acțiunilor RTX și Northrop Grumman, într-o perioadă în care conflictul dintre SUA și Iran era în prim-planul pieței. A existat și activitate pe Coinbase, în contextul în care Bitcoin era pe un trend descendent la acel moment. Materialul notează și că momentul ales pentru tranzacții este „interesant”, acestea având loc la o zi după evoluții geopolitice semnificative și într-o perioadă de volatilitate ridicată. Context: activitate intensă și în 2025 Activitatea din iunie nu este un caz izolat. O declarație financiară anterioară, de aproape 900 de pagini, arăta peste 21.000 de tranzacții în 2025. Potrivit Wall Street Journal, Trump ar fi câștigat peste 2 miliarde de dolari (aprox. 9 miliarde de lei) în 2025, o parte importantă din venituri fiind legată de investiții și activități din zona criptomonedelor. În acest context, chiar dacă Administrația susține că deciziile sunt luate independent, volumul tranzacțiilor menține deschisă întrebarea cât de bine este separată puterea prezidențială de interesele financiare personale ale președintelui. [...]
UniCredit Bank România pune la dispoziția IMM-urilor și companiilor medii o linie de 100 milioane euro (aprox. 500 milioane lei) pentru investiții , după semnarea unei facilități de finanțare cu Banca Europeană de Investiții , potrivit Banking News . Miza este creșterea accesului la credite pe termen lung, în condiții competitive, într-un moment în care multe companii caută finanțare pentru modernizare. Facilitatea este destinată sprijinirii investițiilor realizate de întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) și de companiile de dimensiune medie (Mid-Caps) din România, cu accent pe proiecte de inovare și digitalizare. Publicația notează că inițiativa urmărește creșterea competitivității economiei locale și accelerarea transformării tehnologice. Ce tip de proiecte ar urma să fie finanțate Fondurile vor fi utilizate pentru finanțarea investițiilor și a planurilor de dezvoltare ale companiilor eligibile din diverse sectoare economice. În comunicatul citat sunt menționate ca efecte așteptate: stimularea investițiilor private; crearea de locuri de muncă; consolidarea rezilienței mediului de afaceri românesc. Cum își justifică banca direcția: termen lung, inovare și digitalizare Andrei Bratu, Executive Vice President Corporate la UniCredit Bank, spune că finanțarea ar trebui să permită băncii să ofere resurse pe termen lung, în condiții competitive, cu prioritate pentru investiții în inovare și digitalizare. „Această nouă facilitate acordată de Banca Europeană de Investiții reprezintă un instrument important prin care putem sprijini dezvoltarea companiilor românești. Finanțarea va permite UniCredit Bank să ofere clienților săi resurse pe termen lung, în condiții competitive, cu un accent deosebit pe investițiile în inovare și digitalizare.” Context: continuarea unui parteneriat UniCredit–BEI Acordul reconfirmă parteneriatul de lungă durată dintre UniCredit Bank România și BEI, construit în jurul obiectivului de a facilita accesul la finanțare pentru companiile care contribuie la dezvoltarea sustenabilă și modernizarea economiei românești. În același cadru, UniCredit își poziționează tranzacția ca o consolidare a rolului de partener financiar pentru companiile locale, prin susținerea investițiilor care generează creștere economică și valoare pe termen lung. [...]
Scăderea abruptă a investițiilor străine directe împinge finanțarea deficitului extern spre datorie , un semnal de risc pentru echilibrele macroeconomice, avertizează prim-viceguvernatorul BNR Leonardo Badea , într-o analiză citată de HotNews . Pe fondul comprimării fluxurilor de capital care nu generează împrumuturi, România riscă să se bazeze mai mult pe instrumente ce cresc datoria externă. În primul semestru din 2026, investițiile străine directe (ISD) ale nerezidenților au fost de 669 milioane euro (aprox. 3,3 miliarde lei), față de 3,72 miliarde euro (aprox. 18,6 miliarde lei) în aceeași perioadă din 2025, adică o reducere de aproximativ 82%, potrivit datelor BNR menționate în articol. În trimestrul al doilea, fluxul total a fost negativ, de 521 milioane euro (aprox. 2,6 miliarde lei), cel mai scăzut nivel trimestrial din 2013 până în prezent. De ce contează: mai puțin „capital fără datorie”, mai multă presiune pe finanțare Badea explică faptul că ISD, împreună cu fondurile europene, ajută la finanțarea deficitului de cont curent prin fluxuri care nu presupun datorie suplimentară. Când această componentă se restrânge, finanțarea se mută către instrumente care duc la creșterea datoriei externe, cu implicații pentru sustenabilitatea echilibrelor macroeconomice. Oficialul BNR leagă deciziile de repartizare a profitului (cât se distribuie ca dividende și cât se reinvestește) de percepția asupra perspectivelor economice și de predictibilitatea cadrului în care operează companiile, argumentând că evoluția din primul semestru este „un semnal care nu poate fi ignorat”. Ce a tras în jos ISD: dividende, profitabilitate mai slabă și o conjunctură specifică Potrivit analizei, scăderea are trei explicații principale: distribuția dividendelor , cu efecte care „se vor corecta cel puțin parțial” în a doua parte a anului; reducerea profitabilității operaționale , corelată cu încetinirea economiei; o conjunctură specifică , fără a fi detaliată în termeni generali, dar cu exemple punctuale în descompunerea pe componente. BNR arată că toate cele trei componente au contribuit la scădere: din diferența de circa 3,05 miliarde euro (aprox. 15,3 miliarde lei) față de semestrul I 2025, aproximativ 1,2 miliarde euro (aprox. 6 miliarde lei) provin din profiturile reinvestite, 0,75 miliarde euro (aprox. 3,75 miliarde lei) din participațiile la capital și 1,1 miliarde euro (aprox. 5,5 miliarde lei) din creditele intra-grup. Determinantul principal este componenta profiturilor reinvestite , care a avut un sold negativ de 1,124 miliarde euro (aprox. 5,6 miliarde lei). Acest indicator este diferența dintre profitul obținut de companiile cu capital străin și dividendele distribuite; un rezultat negativ înseamnă că dividendele repartizate au depășit profitul realizat. Ce urmează: buget mai devreme și presiune pe absorbția de granturi UE Ca răspuns de politică economică, Badea recomandă repere guvernamentale „cât mai certe”, iar o măsură „primordială” este finalizarea și asumarea timpurie a bugetului pentru anul viitor, pentru a consolida credibilitatea în fața partenerilor internaționali. În paralel, el pune accent pe fondurile europene, mai ales pe granturi (finanțări nerambursabile), pe care le descrie drept una dintre puținele resurse semnificative ce pot finanța dezechilibrul extern fără a majora stocul de datorie, într-un moment în care cealaltă sursă tradițională – ISD – „s-a comprimat semnificativ”. Badea notează și că miza investițiilor străine depășește rolul lor în finanțarea deficitului de cont curent: ele aduc tehnologie, know-how și integrarea companiilor locale în lanțuri internaționale de valoare, însă deciziile investitorilor pot fi amânate în perioade cu incertitudine ridicată, cu efecte negative asupra mediului macro-financiar. [...]
