Știri
Știri din categoria Investiții
Ministerul Finanțelor ridică din nou costul de finanțare către populație, prin ediția FIDELIS derulată între 4 și 11 septembrie, cu dobânzi de până la 7,50% la lei și 6,30% la euro, potrivit Economedia. Subscrierile se fac printr-un sindicat de intermediere, iar titlurile vor fi listate la Bursa de Valori București (BVB), ceea ce le permite investitorilor să le tranzacționeze ulterior.
Ediția din septembrie include:
Intermedierea subscrierilor este realizată prin BT Capital Partners & Banca Transilvania & Salt Bank, Banca Comercială Română, BRD – Groupe Société Générale, UniCredit Bank și TradeVille în parteneriat cu Libra Bank.
De la debutul programului (august 2020) și până acum, cele 40 de oferte FIDELIS au atras investiții totale de peste 71,7 miliarde de lei (echivalentul a aproximativ 14,4 miliarde de euro), după ce la volumul anterior de 69,8 miliarde de lei s-au adăugat subscrieri recente de 663,4 milioane lei (8.521 de ordine) și 1.305,4 milioane lei (15.065 de ordine).
În 2026, valoarea subscrierilor a depășit 9,64 miliarde de lei, semnalând un interes ridicat pentru titlurile de stat destinate populației.
Ministerul păstrează tranșele speciale pentru donatorii de sânge, în cadrul campaniei „România are sânge de rocker”, derulată cu Rock FM și emisiunea „Morning Glory” cu Răzvan Exarhu.
Pentru cei care fac dovada donării începând cu 1 aprilie 2026, condițiile includ:
Recomandate
Ministerul Finanțelor deschide din 6 iulie o nouă fereastră de subscriere la Tezaur , cu vânzare până la începutul lui august, într-un calendar diferențiat pe canale, potrivit Economica . Pentru investitori, miza practică este accesul la titluri de stat neimpozabile, cu opțiuni de cumpărare online și offline, dar cu termene-limită diferite în funcție de platformă. Calendarul emisiunii și perioada de subscriere Emisiunea Tezaur se derulează în perioada 6 iulie – 7 august 2026 . Titlurile au valoare nominală de 1 leu și sunt emise în formă dematerializată (adică fără certificat tipărit, evidența fiind ținută electronic). Cum pot fi cumpărate titlurile Tezaur (canale și termene) Potrivit Ministerului Finanțelor, titlurile pot fi cumpărate astfel: Prin Ghișeul.ro : între 6 iulie și 5 august 2026 Online (doar pentru persoane fizice înregistrate în SPV) pentru titluri lansate prin unitățile Trezoreriei Statului: între 6 iulie și 6 august 2026 De la sediul unităților Trezoreriei Statului: între 6 iulie și 7 august 2026 Prin subunitățile poștale ale C.N. Poșta Română S.A.: în mediul urban: între 6 iulie și 6 august 2026 în mediul rural: între 6 iulie și 5 august 2026 Informațiile despre canalele de distribuție sunt relatate de Agerpres, citat în material. Ce înseamnă pentru investitori: fiscalitate, plăți și flexibilitate Ministerul Finanțelor precizează că veniturile din titluri de stat sunt neimpozabile . Dobânda este anuală și se plătește la datele prevăzute în prospectul de emisiune. Titlurile din Programul Tezaur sunt: transferabile ; răscumpărabile în avans ; pot fi cumpărate prin una sau mai multe subscrieri în cadrul aceleiași emisiuni. Anularea subscrierilor deja efectuate este posibilă doar în perioada de subscriere , pe baza unei cereri. Cine poate investi și la ce folosește statul banii Sunt eligibile persoanele fizice care au împlinit 18 ani la data subscrierii. Fondurile atrase de Ministerul Finanțelor vor fi utilizate pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice . Operațional: ghid pentru retragerea banilor din contul Tezaur Pentru investitorii care folosesc componenta online, Ministerul Finanțelor a publicat și un ghid pentru transferul sumelor din contul de subscriere Tezaur înapoi în contul bancar personal, disponibil aici: Ministerul Finanțelor . [...]
Xpeng atrage 900 milioane dolari (aprox. 4,1 miliarde lei) pentru a accelera robotica umanoidă , într-o mișcare care îi poate schimba profilul investițional dintr-un producător de vehicule electrice într-un pariu pe „inteligența artificială întrupată” (AI integrată în roboți), potrivit South China Morning Post . Finanțarea a fost atrasă de Dogotix , subsidiară a Xpeng, într-o rundă care evaluează compania la 6,3 miliarde dolari (aprox. 28,7 miliarde lei). Xpeng spune că este cea mai mare tranzacție unică de tip private equity (capital privat) care implică un producător chinez de robotică. Cine pune banii și cum se împarte runda Investitorii menționați includ Alibaba, Tencent Holdings, IDG și Gaorong Ventures. Conform companiei: investitorii au agreat o investiție cumulată de 600 milioane dolari (aprox. 2,8 miliarde lei) în Dogotix; Xpeng s-a angajat cu 200 milioane dolari (aprox. 920 milioane lei); executivi de top , inclusiv CEO-ul He Xiaopeng , participă cu 100 milioane dolari (aprox. 460 milioane lei) din fonduri proprii. De ce contează pentru investitori: capital pentru producție în masă și extindere externă Compania afirmă că banii vor fi folosiți pentru dezvoltarea tehnologiei de robotică, construirea de facilități de producție în masă și întărirea expansiunii peste hotare. Miza este să capitalizeze interesul investitorilor pentru „embodied AI”, într-o competiție în care Xpeng vizează explicit poziționarea față de Tesla pe zona roboților umanoizi. Într-o declarație citată de publicație, CEO-ul He Xiaopeng a indicat ambiția de a transforma Xpeng într-un lider global în „physical AI” (AI aplicată în sisteme fizice), cu adopție și comercializare la scară a roboților umanoizi și a tehnologiilor de conducere autonomă. Pierderi mai mari, cheltuieli de cercetare în creștere Runda vine în contextul în care Xpeng a raportat o deteriorare a rezultatului net în trimestrul al doilea încheiat în iunie: pierderea netă a crescut cu 179% față de anul anterior, la 1,34 miliarde yuani (aprox. 199,4 milioane dolari, adică aproximativ 920 milioane lei), pe fondul unei creșteri de 32,1% a costurilor de cercetare și dezvoltare. Veniturile au urcat cu 8% , la 19,7 miliarde yuani . Calendar operațional: 1.000 de roboți pe lună și livrări comerciale din 2027 În iulie, Xpeng a anunțat că vizează producția de peste 1.000 de roboți umanoizi pe lună până la finalul lui 2026. Prima serie de roboți „Iron”, care ar urma să iasă de pe linie spre finalul acestui an, va fi folosită inițial ca asistenți de vânzări în showroom-urile din China. Compania spune că următoarea generație ar urma să înceapă livrările comerciale în 2027. În paralel, Tesla nu a vândut încă niciun robot umanoid Optimus, potrivit informațiilor din articol. În decembrie, CEO-ul Elon Musk a apreciat public „Iron” pe rețelele sociale și a prognozat că firmele chineze vor domina piața globală de robotică alături de Tesla. [...]
Peste 1.000 de tranzacții bursiere într-o lună ridică din nou riscul de conflict de interese la Casa Albă , după ce cea mai recentă declarație financiară a lui Donald Trump indică o activitate investițională intensă în iunie, potrivit HotNews . Miza nu este doar dimensiunea sumelor, ci faptul că tranzacțiile îl privesc pe președintele aflat în centrul deciziilor privind tarifele, contractele guvernamentale, reglementarea criptomonedelor și cheltuielile pentru apărare. În total, în conturile de investiții ale lui Trump au fost raportate 1.051 de tranzacții în iunie, cu o valoare estimată într-un interval larg, între 78,1 milioane de dolari (aprox. 351 milioane de lei) și 263,1 milioane de dolari (aprox. 1,18 miliarde de lei), conform datelor prezentate de Wall Street Journal, CNBC și Naftemporiki. Achizițiile de titluri au depășit 49 de milioane de dolari (aprox. 220 milioane de lei), iar vânzările au fost de cel puțin 28,5 milioane de dolari (aprox. 128 milioane de lei). Ce spune Casa Albă despre controlul asupra tranzacțiilor Casa Albă respinge acuzațiile de conflict de interese și susține că președintele nu decide și nu știe când și unde au loc tranzacțiile, acestea fiind realizate de manageri independenți, inclusiv prin strategii automatizate. „Nici președintele Trump, nici vreun membru al familiei sale nu are capacitatea de a direcționa, influența sau oferi îndrumări cu privire la modul în care este investit portofoliul sau când sunt cumpărate și vândute investițiile.” Potrivit explicațiilor oferite pentru Wall Street Journal, portofoliile ar utiliza modele computaționale care reproduc indici bursieri, precum Schwab 1000. Cum a fost „rotit” portofoliul în iunie Printre cele mai mari mișcări din iunie se numără achiziții de 1–5 milioane de dolari (aprox. 4,5–22,5 milioane de lei) în Berkshire Hathaway , Visa și Mastercard. În 18 iunie, conturile au vândut poziții în Meta Platforms și Motorola Solutions și au cumpărat, în aceeași zi, acțiuni Cintas. Cea mai mare tranzacție singulară raportată a fost vânzarea de unități din Vanguard Dividend Appreciation Index Fund ETF, într-un interval de 5–25 milioane de dolari (aprox. 22,5–112,5 milioane de lei), pe 22 iunie. Tot atunci, au fost cumpărate acțiuni de 1–5 milioane de dolari la Fidelity National Information Services și Home Depot. Declarația mai arată o repoziționare către: ETF-uri ale Trezoreriei SUA, tehnologie și mărfuri; obligațiuni municipale. În același timp, vânzările au inclus ETF-uri pentru obligațiuni pe termen scurt, acțiuni de consum și acțiuni europene. Tranzacții în apărare și cripto, într-un context de volatilitate Un punct sensibil îl reprezintă tranzacțiile cu companii asociate industriei de apărare. Conturile au intrat și au ieșit din Palantir Technologies în cursul lunii (inclusiv o tranzacție care a ajuns la 1 milion de dolari), iar declarația indică și tranzacționarea acțiunilor RTX și Northrop Grumman, într-o perioadă în care conflictul dintre SUA și Iran era în prim-planul pieței. A existat și activitate pe Coinbase, în contextul în care Bitcoin era pe un trend descendent la acel moment. Materialul notează și că momentul ales pentru tranzacții este „interesant”, acestea având loc la o zi după evoluții geopolitice semnificative și într-o perioadă de volatilitate ridicată. Context: activitate intensă și în 2025 Activitatea din iunie nu este un caz izolat. O declarație financiară anterioară, de aproape 900 de pagini, arăta peste 21.000 de tranzacții în 2025. Potrivit Wall Street Journal, Trump ar fi câștigat peste 2 miliarde de dolari (aprox. 9 miliarde de lei) în 2025, o parte importantă din venituri fiind legată de investiții și activități din zona criptomonedelor. În acest context, chiar dacă Administrația susține că deciziile sunt luate independent, volumul tranzacțiilor menține deschisă întrebarea cât de bine este separată puterea prezidențială de interesele financiare personale ale președintelui. [...]
UniCredit Bank România pune la dispoziția IMM-urilor și companiilor medii o linie de 100 milioane euro (aprox. 500 milioane lei) pentru investiții , după semnarea unei facilități de finanțare cu Banca Europeană de Investiții , potrivit Banking News . Miza este creșterea accesului la credite pe termen lung, în condiții competitive, într-un moment în care multe companii caută finanțare pentru modernizare. Facilitatea este destinată sprijinirii investițiilor realizate de întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) și de companiile de dimensiune medie (Mid-Caps) din România, cu accent pe proiecte de inovare și digitalizare. Publicația notează că inițiativa urmărește creșterea competitivității economiei locale și accelerarea transformării tehnologice. Ce tip de proiecte ar urma să fie finanțate Fondurile vor fi utilizate pentru finanțarea investițiilor și a planurilor de dezvoltare ale companiilor eligibile din diverse sectoare economice. În comunicatul citat sunt menționate ca efecte așteptate: stimularea investițiilor private; crearea de locuri de muncă; consolidarea rezilienței mediului de afaceri românesc. Cum își justifică banca direcția: termen lung, inovare și digitalizare Andrei Bratu, Executive Vice President Corporate la UniCredit Bank, spune că finanțarea ar trebui să permită băncii să ofere resurse pe termen lung, în condiții competitive, cu prioritate pentru investiții în inovare și digitalizare. „Această nouă facilitate acordată de Banca Europeană de Investiții reprezintă un instrument important prin care putem sprijini dezvoltarea companiilor românești. Finanțarea va permite UniCredit Bank să ofere clienților săi resurse pe termen lung, în condiții competitive, cu un accent deosebit pe investițiile în inovare și digitalizare.” Context: continuarea unui parteneriat UniCredit–BEI Acordul reconfirmă parteneriatul de lungă durată dintre UniCredit Bank România și BEI, construit în jurul obiectivului de a facilita accesul la finanțare pentru companiile care contribuie la dezvoltarea sustenabilă și modernizarea economiei românești. În același cadru, UniCredit își poziționează tranzacția ca o consolidare a rolului de partener financiar pentru companiile locale, prin susținerea investițiilor care generează creștere economică și valoare pe termen lung. [...]
Scăderea abruptă a investițiilor străine directe împinge finanțarea deficitului extern spre datorie , un semnal de risc pentru echilibrele macroeconomice, avertizează prim-viceguvernatorul BNR Leonardo Badea , într-o analiză citată de HotNews . Pe fondul comprimării fluxurilor de capital care nu generează împrumuturi, România riscă să se bazeze mai mult pe instrumente ce cresc datoria externă. În primul semestru din 2026, investițiile străine directe (ISD) ale nerezidenților au fost de 669 milioane euro (aprox. 3,3 miliarde lei), față de 3,72 miliarde euro (aprox. 18,6 miliarde lei) în aceeași perioadă din 2025, adică o reducere de aproximativ 82%, potrivit datelor BNR menționate în articol. În trimestrul al doilea, fluxul total a fost negativ, de 521 milioane euro (aprox. 2,6 miliarde lei), cel mai scăzut nivel trimestrial din 2013 până în prezent. De ce contează: mai puțin „capital fără datorie”, mai multă presiune pe finanțare Badea explică faptul că ISD, împreună cu fondurile europene, ajută la finanțarea deficitului de cont curent prin fluxuri care nu presupun datorie suplimentară. Când această componentă se restrânge, finanțarea se mută către instrumente care duc la creșterea datoriei externe, cu implicații pentru sustenabilitatea echilibrelor macroeconomice. Oficialul BNR leagă deciziile de repartizare a profitului (cât se distribuie ca dividende și cât se reinvestește) de percepția asupra perspectivelor economice și de predictibilitatea cadrului în care operează companiile, argumentând că evoluția din primul semestru este „un semnal care nu poate fi ignorat”. Ce a tras în jos ISD: dividende, profitabilitate mai slabă și o conjunctură specifică Potrivit analizei, scăderea are trei explicații principale: distribuția dividendelor , cu efecte care „se vor corecta cel puțin parțial” în a doua parte a anului; reducerea profitabilității operaționale , corelată cu încetinirea economiei; o conjunctură specifică , fără a fi detaliată în termeni generali, dar cu exemple punctuale în descompunerea pe componente. BNR arată că toate cele trei componente au contribuit la scădere: din diferența de circa 3,05 miliarde euro (aprox. 15,3 miliarde lei) față de semestrul I 2025, aproximativ 1,2 miliarde euro (aprox. 6 miliarde lei) provin din profiturile reinvestite, 0,75 miliarde euro (aprox. 3,75 miliarde lei) din participațiile la capital și 1,1 miliarde euro (aprox. 5,5 miliarde lei) din creditele intra-grup. Determinantul principal este componenta profiturilor reinvestite , care a avut un sold negativ de 1,124 miliarde euro (aprox. 5,6 miliarde lei). Acest indicator este diferența dintre profitul obținut de companiile cu capital străin și dividendele distribuite; un rezultat negativ înseamnă că dividendele repartizate au depășit profitul realizat. Ce urmează: buget mai devreme și presiune pe absorbția de granturi UE Ca răspuns de politică economică, Badea recomandă repere guvernamentale „cât mai certe”, iar o măsură „primordială” este finalizarea și asumarea timpurie a bugetului pentru anul viitor, pentru a consolida credibilitatea în fața partenerilor internaționali. În paralel, el pune accent pe fondurile europene, mai ales pe granturi (finanțări nerambursabile), pe care le descrie drept una dintre puținele resurse semnificative ce pot finanța dezechilibrul extern fără a majora stocul de datorie, într-un moment în care cealaltă sursă tradițională – ISD – „s-a comprimat semnificativ”. Badea notează și că miza investițiilor străine depășește rolul lor în finanțarea deficitului de cont curent: ele aduc tehnologie, know-how și integrarea companiilor locale în lanțuri internaționale de valoare, însă deciziile investitorilor pot fi amânate în perioade cu incertitudine ridicată, cu efecte negative asupra mediului macro-financiar. [...]
OpenAI își securizează capacitate de circa 8 GW-IT pentru centre de date la campusul tehnologic PORTS-Pike din Ohio, într-un acord care mută în prim-plan miza investițională: acces pe termen lung la energie și infrastructură pentru antrenarea modelelor de vârf, cu plăți eșalonate pe măsură ce capacitatea devine disponibilă, potrivit OpenAI . Proiectul este dezvoltat împreună cu SB Energy , NVIDIA și Departamentul Energiei al SUA. Acordul este structurat astfel încât OpenAI să fie clientul, iar SB Energy să construiască, să dețină și să opereze centrul de date, pe baza unui contract de închiriere pe 20 de ani. Capacitatea de calcul din amplasament ar urma să găzduiască exclusiv infrastructură NVIDIA pentru inteligență artificială, iar OpenAI spune că își contractează această capacitate în funcție de nevoile pe termen lung pentru antrenarea modelelor „frontier” și de creșterea cererii pentru produsele sale. Cum se finanțează și cine își asumă costurile de infrastructură Un element cheie pentru investitori și pentru piața de energie este alocarea costurilor: SB Energy va plăti integral modernizările de rețea și noile linii de transport necesare pentru alimentarea centrului de date, iar aceste costuri „nu vor fi transferate” către consumatorii din Ohio sau către alți plătitori de tarife din regiune, conform sursei. OpenAI precizează că va începe să plătească doar pe măsură ce capacitatea finalizată devine disponibilă pentru închiriere și că își va acoperi angajamentele din venituri, flux de numerar și capital atras de la investitori. Separat, NVIDIA va investi 1,5 miliarde de dolari (aprox. 6,9 miliarde lei) în SB Energy și va oferi sprijin de credit pentru teren, energie și construcția „carcasei” (shell buildout) asociate primilor 4,25 GW-IT. Calendarul livrării: primele 800 MW în 2028, dezvoltare etapizată până în 2032 Proiectul nu va fi construit „dintr-o singură etapă”, iar dezvoltarea depinde de infrastructură, autorizații, evaluări de mediu și finanțare. Primele 800 MW sunt așteptate să devină disponibile în 2028, în mare parte folosind infrastructură existentă AEP, potrivit OpenAI. Pentru etapele ulterioare, sursa indică necesitatea unor noi centrale conectate la rețea, inclusiv producție pe gaze naturale, precum și noi linii de transport și infrastructura aferentă. Impact economic local: locuri de muncă, fond comunitar și taxe Din perspectiva efectelor economice regionale, proiectul este estimat să genereze: 35.000 de locuri de muncă în construcții pe durata unei dezvoltări de șase ani, până în 2032; 2.500 de locuri de muncă pe termen lung pentru operare. OpenAI anunță și un fond de granturi comunitare de 40 milioane de dolari (aprox. 184 milioane lei), peste un angajament anterior de 40 milioane de dolari al SB Energy. În plus, proiectul este așteptat să producă „sute de milioane de dolari” venituri din taxe la nivel de stat și local pe durata de viață, fără a oferi o estimare numerică exactă. Apă și raportare publică: sistem în buclă închisă și indicatori anuali Pe partea operațională, centrul de date ar urma să folosească sisteme de răcire cu aer și recirculare a apei (buclă închisă), pentru a reduce consumul continuu. OpenAI afirmă că, după umplerea inițială a sistemului, utilizarea curentă de apă ar urma să fie comparabilă cu cea a unei clădiri de birouri cu un număr similar de persoane, iar compania spune că va raporta public consumul estimat după finalizarea designului amplasamentului. OpenAI mai precizează că va publica anual un raport cu indicatori privind angajările locale, investițiile în comunitate, consumul de apă și consumul de energie asociat proiectului. Componenta de „capital uman”: credite Codex pentru studenții din Ohio Separat de investiția în campus, OpenAI spune că va oferi până la 84 milioane de dolari (aprox. 386 milioane lei) în credite pentru Codex prin ChatGPT, pentru circa 844.000 de studenți eligibili din Ohio (18+), în anul universitar 2026–2027, câte 100 de dolari (aprox. 460 lei) per student. Detalii sunt disponibile pe pagina dedicată: chatgpt.com . În total, OpenAI indică beneficii de peste 160 milioane de dolari (aprox. 736 milioane lei) pentru rezidenții din Pike County și Ohio, incluzând investiția locală și creditele Codex, împreună cu grantul comunitar al SB Energy. Ce urmează În forma prezentată, proiectul intră într-o fază de execuție etapizată, cu un prim prag de capacitate în 2028 și cu dependențe explicite de autorizații, evaluări de mediu și finanțare. Informații suplimentare despre proiect sunt publicate de dezvoltator pe PORTS-Pike . [...]
