Știri
Știri din categoria Infrastructură
Ucraina vrea să ajungă la circa 10 milioane mp de drumuri reparate până la 1 iunie, după ce în 2026 a refăcut deja peste 3,5 milioane mp de carosabil pe drumuri naționale, potrivit Mediafax. Ținta indică o accelerare a lucrărilor de infrastructură cu miză operațională: menținerea rutelor interne și internaționale funcționale pentru transport și mobilitate.
Autoritățile ucrainene vorbesc despre un „progres major” în reabilitarea infrastructurii rutiere, informația fiind atribuită agenției Ukrinform. Viceprim-ministrul pentru Restaurarea Ucrainei și ministrul Dezvoltării Comunitare și Teritoriale, Oleksii Kuleba, a transmis pe Facebook că volumul total al lucrărilor a ajuns la 3,5 milioane mp pe drumurile naționale.
Lucrările au vizat mai multe artere internaționale, inclusiv:
Alte rute menționate: M-03 Kiev–Harkov–Dovzhanskyi, M-07 Kiev–Kovel–Yahodyn, M-30 Stryi–Uman–Dnipro–Izvaryne și M-19 Domanove–Kovel–Cernăuți–Terebleche.
Kuleba a indicat ca obiectiv asigurarea circulabilității drumurilor internaționale și naționale până la 1 iunie, ceea ce ar presupune repararea a aproximativ 10 milioane mp de suprafață de drum.
„Sarcina noastră este să asigurăm circulabilitatea drumurilor internaționale și naționale până la 1 iunie. Aceasta implică repararea a aproximativ 10 milioane de metri pătrați de suprafață de drum, iar noi procedăm conform programului aprobat.”
Potrivit datelor citate, există diferențe între regiuni, cu rezultate mai ridicate în Kirovohrad, Mykolaiv și Rivne, unde lucrările au depășit jumătate din planul stabilit. Autoritățile mai precizează că intervențiile continuă în toate zonele țării, în funcție de condițiile meteo, iar planul prevede accelerarea ritmului până la aproximativ 200.000 mp reparați zilnic după stabilizarea vremii.
Recomandate
Finalizarea integrală a A0 București Nord riscă să alunece dincolo de 2026 , pe fondul blocajului de pe Lotul 1 (Joița–Corbeanca), unde termenul oficial a fost împins în aprilie 2027, iar șantierul este la circa 45%, potrivit Libertatea . Miza este una operațională: fără acest lot, închiderea completă a inelului de nord rămâne incertă, chiar dacă autoritățile au vorbit despre finalizare în 2026. Informația este preluată de Libertatea dintr-un material Arena Construcțiilor, care notează că inaugurarea completă a A0 Nord „riscă să fie amânată”, în pofida promisiunilor privind finalizarea „în acest an”. Lotul 1, punctul critic: termen oficial aprilie 2027, țintă de trafic „final 2026” Pe Lotul 1 (Joița–Corbeanca), lucrările continuă în formula inițială a asocierii de constructori, deși au existat tensiuni interne și „zvonuri privind problemele financiare” ale liderului de proiect, care alimentaseră scenarii de reorganizare. Datele CNAIR citate în articol indică: stadiu fizic al lucrărilor: aproximativ 45%; mobilizare în șantier: 385 de muncitori și 116 utilaje; termen oficial de finalizare: aprilie 2027. În paralel, constructorii le-au transmis autorităților că își propun ca până la finalul lui 2026 să finalizeze lucrările necesare pentru deschiderea circulației pe acest segment, însă articolul subliniază că finalizarea A0 Nord în 2026 „nu e sigură”. Disputa din asociere și poziția CNAIR În trecut, Retter Project Management a notificat CNAIR, acuzând liderul italian Impresa Pizzarotti că nu ar fi constituit o garanție separată de bună execuție „de mai bine de doi ani”. Retter a avertizat că ar putea activa clauze contractuale pentru a prelua lucrările rămase dacă situația nu se remediază. Scenariul nu s-a materializat. Alin Șerbănescu, purtătorul de cuvânt al CNAIR, a confirmat că Retter nu a preluat nicio parte din lucrările liderului, iar organizarea a rămas neschimbată. CNAIR a transmis că garanția de bună execuție a fost încasată integral la nivelul asocierii, iar disputa privind recuperarea fondurilor este o problemă internă între parteneri. Totodată, o reorganizare internă a sarcinilor ar fi posibilă fără aprobarea prealabilă a autorității contractante. Contractul și riscurile pentru constructori Contractul pentru proiectarea și execuția tronsonului a fost semnat pe 22 septembrie 2023, iar faza de șantier a început în octombrie 2024. Valoarea actualizată a proiectului este de peste 1 miliard de lei (fără TVA), conform articolului. CNAIR a subliniat că responsabilitatea asocierii este solidară: dacă proiectul eșuează sau are întârzieri nejustificate, ambele companii pot suporta consecințe legale, inclusiv emiterea de „certificate negative” care le-ar putea bloca participarea la viitoare licitații publice. [...]
Autostrada de centură A0 ar putea fi complet circulabilă până la finalul lui 2026, dar riscul major vine din blocajele financiare ale unuia dintre constructori , care pot împinge finalizarea spre 2027, potrivit unei evaluări publicate de adevarul.ro . Miza este operațională și economică: A0 este inelul care leagă A1, A2 și A3 în jurul Bucureștiului, iar orice întârziere prelungește presiunea pe actuala centură și pe intrările în Capitală. Autostrada București (A0) are aproximativ 100,7 km, iar circa 72% sunt deja în exploatare. Sectorul sudic este complet deschis, iar pe semi-inelul nordic se circulă pe 19 km între DN1 (Corbeanca) și DN2 (Afumați). Au rămas trei loturi, toate pe A0 Nord, însumând aproximativ 30 km. Ce se poate deschide în vara lui 2026: o primă „felie” de circa 10 km Pentru Lotul 1 Nord (17,5 km, DJ601–DN1, constructor asocierea Impresa Pizzarotti–Retter), termenul contractual este noiembrie 2026, însă constructorul a promis o deschidere parțială mai devreme, între DN1A și DN1. Ionuț Ciurea, președintele Asociației Pro Infrastructură, spune că o primă deschidere ar putea avea loc la final de iunie sau început de iulie, dar depinde de rezolvarea unei probleme „tehnice și birocratice” la nodul A0–DN1A și de semnarea documentelor necesare, inclusiv la nivel local. În scenariul în care descărcarea în DN1A nu poate fi realizată, ar putea fi necesare soluții provizorii pe străzi fără portanță, cu riscuri mai ales dacă ar fi permis accesul camioanelor. „Una peste alta, dacă lucrurile merg cum ar trebui, la sfârșit de iunie sau început de iulie se deschide circulația între DN1A și DN1, pe lotul 1 și 3”, a declarat Ionuț Ciurea. Punctul critic: Pizzarotti și riscul de amânare până în 2027 Finalizarea restului din Lotul 1, între DN1A și DJ601A, este descrisă ca fiind partea cu probleme structurale. Conform evaluării, compania italiană Pizzarotti (responsabilă de terasamente pe această secțiune) are dificultăți financiare la nivelul companiei-mamă din Italia, ceea ce se vede în ritmul de lucru. Retter, partenerul român care execută structurile, ar avansa mai bine și ar încerca să preia partea de contract a italienilor, însă demersul poate genera blocaje dacă Pizzarotti se opune. „Estimez cam 20% șanse să se întâmple asta. Nu e un scenariu marginal, ci un risc serios. Scenariul principal rămâne totuși cel optimist: 80% șanse ca lucrările să fie gata la final de an”, a afirmat Ionuț Ciurea. Loturile 3 și 4: deschidere „la pachet” în iulie–august Celelalte două loturi rămase pe A0 Nord sunt: Lotul 3 Nord (DN2 Afumați–DN3 Cernica, 8,6 km), construit de compania chineză de stat CCECC ; Lotul 4 Nord (DN3 Cernica–A2, 4,47 km), construit de UMB Tehnostrade . Evaluarea indică o inaugurare simultană , deoarece nu există nod la limita dintre ele (DN3), iar o descărcare temporară nu este considerată utilă. Estimarea avansată este iulie, posibil august , în condițiile în care ambele loturi sunt deja în întârziere față de termenele contractuale inițiale. Sunt menționate ca puncte critice pasajul peste DN3 și cel peste calea ferată. Ținta CNAIR: A0 complet deschisă până la finalul anului CNAIR își menține obiectivul de a deschide circulația pe toate cele trei loturi rămase până la finalul anului, ceea ce ar însemna trafic pe întreg inelul A0 (sud și nord) și conectarea completă A1–A2–A3 în zona Bucureștiului. „Până la finalul anului trebuie deschisă circulația pe toate cele trei loturi restante. Ca atare, se va circula pe întreaga A0”, a declarat Alin Șerbănescu, purtătorul de cuvânt al CNAIR. [...]
Au început săpăturile la tunelul Boița 1 de pe A1 Sibiu–Pitești , potrivit Mediafax , care citează un anunț făcut luni de directorul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian Pistol. Tunelul este pe secțiunea 2 a autostrăzii, Boița–Cornetu. Conform informațiilor transmise, „Tunelul Boița 1 va avea două galerii în lungime de 264,23 m, pe sensul de mers Sibiu-Pitești (calea 2) și 246,71 m, pe sensul de mers Pitești-Sibiu (calea 1)”. Secțiunea 2 Boița–Cornetu are 31,33 km, iar pe traseul ei sunt prevăzute 7 tuneluri. Contractul este finanțat prin Programul Transport 2021–2027 și are o valoare de 4,250 miliarde lei (fără TVA), potrivit CNAIR. „Cristian Pistol spune că, în paralel, continuă lucrările la tunelul Robești (900 m), unde până acum au fost săpați 628 m în galeria dreaptă și 654 m în galeria stângă.” În ansamblu, finalizarea celor două secțiuni montane ale A1, dintre Boița și Tigveni (68,73 km), este prezentată ca un pas necesar pentru completarea coridorului 4 pan-european care traversează România între Constanța și Nădlac (850 km), mai notează sursa citată. [...]
Centura ocolitoare a municipiului Baia Mare a primit toate avizele necesare , iar proiectul estimat la circa 250 de milioane de euro intră în etapa pregătirii pentru implementare, relatează Antena 3 CNN . Potrivit publicației, președintele Consiliului Județean (CJ) Maramureș, Gabriel Zetea, a anunțat pe Facebook că proiectul are indicatorii aprobați, inclusiv Hotărârea de Guvern, și a parcurs etapele de avizare la CNAIR, Ministerul Transporturilor și în comisia interministerială. Informațiile sunt atribuite de Antena 3 CNN agenției Agerpres. Zetea afirmă că drumul de centură ar fi prima investiție de acest tip în județ și că este necesară pentru reducerea aglomerației pe intrările și ieșirile din Baia Mare, în special pentru traficul de marfă. În același context, el a menționat lucrări conexe la infrastructura rutieră locală, inclusiv construirea celui de-al doilea pasaj rutier la intrarea în Baia Mare pe DN 1C și faptul că un prim pasaj, care asigură conexiuni cu județele Cluj și Sălaj, a fost dat în folosință în decembrie 2025. Consemnează Antena 3 CNN că implementarea proiectului este „descentralizată”, iar CJ Maramureș ar urma să gestioneze întregul proces, de la licitație până la execuție. În prezent, administrația județeană se află în procedură de achiziție publică, iar Zetea susține că interesul companiilor este ridicat și că au avut loc vizite în teren cu firmele interesate. În privința finanțării, Zetea indică o structură de 60% fonduri europene și 40% de la bugetul de stat. Ținta anunțată este desemnarea unui câștigător până la finalul lui 2026 sau cel târziu la începutul lui 2027, moment din care ar urma să fie semnată finanțarea și să înceapă lucrările. Conform documentației tehnice citate, traseul pornește din comuna Cicârlău și, în prima etapă, ocolește Baia Mare până la intersecția cu DN 18B, drumul spre Târgu Lăpuș. [...]
Tariful de închiriere al Stadionului Steaua a fost redus la 24.760 de euro , potrivit TVR Info , care citează un comunicat al Ministerului Apărării Naționale transmis prin AGERPRES. Anunțul a fost făcut joi, 2 aprilie 2026, de ministrul Apărării, Radu Miruță. MApN susține că decizia vine după o analiză care a arătat că tariful anterior, de 35.000 de euro, era peste nivelul practicat de alte arene importante din țară, precum Arena Națională sau stadioanele din Cluj și Craiova. Ministerul afirmă că acest nivel de preț „limita utilizarea eficientă a infrastructurii sportive finanțate din fonduri publice”. Reducerea anunțată este de 10.000 de euro, iar noul tarif se aplică începând de joi. Măsura este prezentată de minister ca un instrument pentru creșterea accesibilității bazei sportive și pentru o utilizare mai eficientă a resurselor publice, în contextul „dinamicii crescute în domeniul militar” și al interesului public pentru activitatea clubului. „De astăzi, stadionul poate fi închiriat cu 24.760 de euro, sperând să existe o dinamică pentru utilizarea banului public mult mai eficientă şi o deschidere pentru Steaua pentru care urmează să vă anunţ în zilele următoare detaliile cu privire la controlul avut, la măsurile luate şi la deschiderea pentru Steaua”, a transmis Radu Miruţă, citat în comunicat. Ministrul a mai spus că, în perioada următoare, vor fi comunicate detalii suplimentare despre rezultatele controlului efectuat, măsurile adoptate și „direcțiile de deschidere” pentru dezvoltarea Clubului Sportiv al Armatei Steaua. În același material, TVR Info amintește și de anunțul privind nereguli identificate de Corpul de control la club și decizia MApN de a sesiza Direcția Națională Anticorupție. [...]
Ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban, s-a întâlnit cu comisarul european pentru Transport pentru a discuta proiectele de infrastructură ale României, relatează Economedia . Întrevederea a avut loc luni, cu Apostolos Tzitzikostas, iar discuțiile au vizat atât proiectele în derulare, cât și cele planificate. Potrivit ministrului, pe agenda întâlnirii s-au aflat investițiile aflate în execuție și prioritățile strategice din transporturi, cu accent pe proiectele finanțate din fonduri europene și pe accelerarea implementării acestora. Șerban a indicat, conform Mediafax , că a fost discutat și Podul de la Grădiștea, descris ca o legătură importantă între București și Giurgiu, cu rol în continuitatea conexiunilor României cu Europa. În același context, au fost abordate simplificarea procedurilor administrative și menținerea unor priorități precum conexiunile cu statele vecine, inclusiv Ucraina și Republica Moldova, accesul feroviar modern către Portul Constanța, mobilitatea militară și cooperarea regională cu Bulgaria și Grecia. Referitor la infrastructura europeană de transport, ministrul a afirmat că România își menține angajamentul pentru dezvoltarea rețelei TEN-T (rețeaua transeuropeană de transport) și pentru un sistem de transport modern și conectat. El a menționat investiții estimate la 6 miliarde de euro anual și a susținut că este nevoie de „continuitate și sprijin european solid” pentru livrarea rezultatelor. [...]
