Știri
Știri din categoria Infrastructură
Restricțiile de pe A2, la Drajna, pot bloca accesul spre DN21 timp de 9 ore, cu efect direct asupra fluxurilor de trafic și a timpilor de deplasare pentru șoferii care tranzitează zona, potrivit Adevărul.
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) anunță că joi, în zona Nodului Rutier Drajna (A2, km 105+500), circulația va fi restricționată între orele 09:00 și 18:00, din cauza unor lucrări de reparații la partea carosabilă.
Concret, va fi închisă breteaua de ieșire de pe A2 spre DN21, calea 1 (sensul București–Constanța), precum și bretelele de intrare pe A2 de pe DN21, pe ambele sensuri de circulație.
Pentru șoferii care au drum în zona restricționată, CNAIR indică următoarele variante:
CNAIR îi îndeamnă pe conducătorii auto să respecte regulile de circulație instituite în zonă și semnalizarea rutieră temporară. Pentru detalii suplimentare despre restricții și rute, publicația trimite și la materialele conexe: Adevărul și Adevărul.
Recomandate
Drumurile expres vor trebui reproiectate cu benzi de urgență , după ce Ministerul Transporturilor a modificat normativul tehnic, o schimbare care ridică standardul de siguranță, dar poate influența costurile și soluțiile de proiectare pentru investițiile aflate în pregătire, potrivit Antena 3 . Secretarul de stat Horațiu Cosma a anunțat că a semnat ordinul de ministru pentru actualizarea normativului, astfel încât drumurile expres să aibă benzi de urgență „similare celor de pe autostrăzi”. Miza, conform explicațiilor sale, este reducerea riscului de accidente asociat opririlor pe acostamente înguste. În forma actuală, normativul prevede doar un acostament asfaltat îngust, nu o bandă de urgență propriu-zisă. Cosma susține că mulți șoferi opresc pe acest acostament considerând că sunt în siguranță, însă lățimea redusă face ca vehiculele să rămână parțial pe prima bandă de circulație, ceea ce crește riscul de coliziuni. El a invocat situații apărute pe DEx12 Craiova–Pitești. Ce se schimbă în standardul tehnic Potrivit anunțului, modificarea normativului presupune: lărgirea platformei drumurilor expres de la 21,5 metri la 23 metri; amenajarea unei benzi de urgență de 2,5 metri pe fiecare sens; dimensionarea corespunzătoare a structurilor (poduri, pasaje, viaducte) pentru noua configurație. Soluții pentru drumurile expres deja construite Pentru sectoarele deja realizate, vor fi introduse soluții prin realizarea de alveole de staționare de urgență la intervale de 1,5–3 kilometri. Cosma a mai precizat că noile prevederi se vor aplica inclusiv proiectelor aflate deja în faza de proiectare și a menționat implicarea CNIR, CNAIR și IGPR în grupul de lucru care a pregătit modificările. [...]
Podul Unirii peste Prut riscă să fie finalizat în toamnă, dar să rămână neutilizabil până în 2028 , din cauza întârzierii lucrărilor conexe – drumul de legătură și punctul de control pentru trecerea frontierei – aflate încă în faza de autorizare, potrivit Adevărul . Problema este una operațională: deși șantierul la pod este în desfășurare, accesul efectiv nu poate fi deschis fără infrastructura de frontieră și fără conexiunea rutieră, iar aceste componente nu au putut fi construite simultan. Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a explicat pentru Ziarul de Iași că proiectul punctului de control a fost reconfigurat după solicitări venite de la Autoritatea Vamală Română și Poliția de Frontieră. „Configuraţia PCTF a fost actualizată ca urmare a modificărilor solicitate de reprezentanții Autorității Vamale Române și ai Poliției de Frontieră.” De ce nu se poate circula imediat Conform răspunsului citat, pentru drumul de legătură și Punctul de Control pentru Trecerea Frontierei (PCTF) este încă în curs obținerea autorizației de construire. Durata șantierului pentru această parte a investiției este estimată la 18 luni de la începerea lucrărilor. Ministerul arată că CNAIR va realiza infrastructura complexului vamal (drumuri, porți de acces, clădiri, hale și utilități de bază), iar ulterior Autoritatea Vamală Română și Poliția de Frontieră vor dota clădirile cu echipamentele necesare funcționării. Această etapă de dotare ar urma să mai adauge „cu siguranță câteva luni”, ceea ce împinge momentul în care s-ar putea traversa Prutul pe noul pod către vara lui 2028, în scenariul în care lucrările la complexul de frontieră ar începe la toamnă. Costul proiectului și ce include Întreg proiectul este evaluat la 151,69 milioane de lei (fără TVA) și include: construirea unei perechi de poduri (câte unul cu două benzi pe fiecare sens de circulație); drumul de legătură; punctul de control pentru trecerea frontierei. Legătura cu Autostrada Unirii A8 Separat, conexiunea prin autostrada A8 pe sectorul Iași (DN 24) – Podul Unirii – Ungheni (Republica Moldova) este un proiect cu termen mai lung. Pe cei 15,5 km sunt prevăzute lucrări de artă ample (două tunele, 14 poduri și pasaje) și un nod pentru breteaua către Spitalul Regional și Aeroportul Iași. Durata totală este de 46 de luni (10 luni proiectare și 36 luni execuție). Potrivit articolului, dacă contractul va demara la toamnă și nu apar prelungiri sau întârzieri, autostrada ar urma să fie gata la doi ani după finalizarea podului și a complexului vamă–poliție de frontieră. Context suplimentar despre A8 este prezentat de Adevărul într-un material separat, aici . [...]
CNAIR schimbă standardul pentru drumurile expres, cu efect direct asupra costurilor și proiectării viitoare : noile DEx vor fi proiectate cu bandă de urgență și alveole de staționare, potrivit Economedia . Decizia a fost luată de Consiliul Tehnico-Economic al CNAIR , după o analiză a traficului pe rețeaua existentă, cu obiectivul declarat de creștere a siguranței rutiere. Schimbarea înseamnă, în practică, o platformă mai lată pentru viitoarele drumuri expres și introducerea unor zone dedicate opririlor de urgență. Dincolo de componenta de siguranță, modificarea standardului are impact operațional și bugetar: lățimi mai mari și lucrări suplimentare se traduc, de regulă, în proiectare revizuită și consum mai mare de teren și materiale, acolo unde proiectele nu sunt încă „înghețate” în execuție. Ce se modifică în standardul DEx CNAIR introduce două schimbări principale: Lățimea platformei crește de la 21,50 metri la 23,00 metri , pentru a permite o bandă de staționare de urgență de 2,5 metri . Apar alveole de urgență (zone special amenajate pentru oprire în caz de avarie), amplasate la intervale între minimum 1,5 km și maximum 3 km , doar în zone cu vizibilitate bună, cu lungime de 145 de metri . Ce se întâmplă cu drumurile expres deja construite sau aproape gata Aplicarea noilor cerințe diferă în funcție de stadiul proiectelor: Drumuri expres existente / în finalizare – precum DEx Craiova–Pitești , DEx Tureni–A3, DEx Brăila–Galați : noile caracteristici nu se introduc acum , ci ar urma să fie implementate ulterior , prin proiecte viitoare de modernizare. Drumuri expres în faza de pregătire (neimplementate) – precum DEx Arad–Oradea, DEx Suceava–Siret (și altele) : modificările vor fi integrate direct în proiectare , în etapa curentă. Decizia CNAIR este prezentată într-o postare publică, disponibilă aici . [...]
CNAIR a schimbat standardele pentru drumurile expres, introducând bandă de urgență și alveole la 1,5–3 km , o modificare care va influența direct proiectarea și modernizarea viitoarelor tronsoane, potrivit Libertatea . Consiliul tehnico-economic (CTE) al CNAIR a aprobat pe 15 iunie 2026 noile standarde tehnice pentru Drumurile Expres (DEx), după analizarea traficului, cu obiectivul declarat de a crește siguranța și fluența circulației. Ce se schimbă, concret, în proiectarea drumurilor expres Principala modificare este lărgirea platformei drumurilor expres de la 21,50 metri la 23,00 metri, pentru a permite o bandă de staționare de urgență cu lățimea de 2,5 metri. În același timp, noile standarde păstrează benzile de circulație de 3,50 metri și stabilesc viteza maximă la 120 km/h. Pe lângă banda de urgență, CNAIR introduce și o soluție complementară: alveole pentru staționare de urgență, amplasate la intervale între 1,5 km și maximum 3 km, în zone cu vizibilitate bună. Conform informațiilor din articol, alveolele vor avea o lungime de 145 metri. Ce înseamnă pentru drumurile deja deschise sau aproape finalizate Pentru drumurile expres existente sau aflate aproape de finalizare, CNAIR indică faptul că implementarea modificărilor nu va fi imediată, ci legată de proiecte viitoare de modernizare. „Pentru drumurile expres existente (DEx Craiova-Pitești și DEx Tureni-A3) sau pentru cele care sunt aproape de finalizare (DEx Brăila-Galați) modificările vor fi implementate cu ocazia unor viitoare proiecte de modernizare”, a transmis CNAIR. Sunt menționate explicit ca exemple: DEx Craiova–Pitești, DEx Tureni–A3 și DEx Brăila–Galați. Diferențele față de autostrăzi rămân, dar se reduc Noile standarde apropie drumurile expres de autostrăzi, însă diferențele tehnice rămân relevante: Lățime platformă : autostrăzi 26,00 m vs. drum expres 23,00 m (nou standard); Lățime benzi : autostrăzi 3,75 m vs. drum expres 3,50 m; Viteză maximă : autostrăzi 130 km/h vs. drum expres 120 km/h; Staționare de urgență : autostrăzile au bandă continuă, în timp ce drumurile expres vor avea bandă de 2,50 m și/sau alveole, în funcție de soluțiile tehnice și de teren. Context: rețeaua crește, iar normele se ajustează Actualizarea standardelor vine pe fondul extinderii rețelei: România a ajuns la 1.372 km de autostrăzi și drumuri expres dați în trafic , iar alți 887 km de șosea rapidă sunt în execuție, conform datelor oficiale citate în articol. În acest context, CNAIR a început și investigații geotehnice pentru drumurile expres Buzău–Brăila și Brăila–Tulcea. Din perspectiva utilizatorilor, schimbarea cu impact imediat în exploatare este apariția unor soluții dedicate pentru opriri de urgență, într-o rețea care se extinde rapid și care, până acum, a fost criticată pentru spațiul insuficient de staționare pe anumite tronsoane de drum expres. [...]
Prima inaugurare de autostradă din 2026 ar putea veni în iulie , dar depinde de finalizarea nodului rutier Românași , care va face legătura dintre A3 și rețeaua de drumuri din zonă, potrivit Adevărul . Miza este una operațională: fără acest nod, cei 12,24 km dintre Zimbor și Poarta Sălajului nu pot fi deschiși traficului, chiar dacă lucrările pe secțiune sunt aproape gata. Segmentul Zimbor – Poarta Sălajului, din județul Sălaj, este parte din tronsonul Nădășelu – Poarta Sălajului, aflat în execuție, cu termen estimat de finalizare în 2026. Dacă va fi deschis, ar adăuga un nou lot pe traseul Cluj-Napoca – Oradea, după ce ultimul tronson inaugurat dinspre Cluj a fost Gilău – Nădășelu, în septembrie 2018. „Gâtul de sticlă”: nodul Românași Condiția pentru deschiderea circulației pe cei 12,24 km este finalizarea nodului rutier Românași, licitat separat, cu lucrări începute în 2025. Nodul ar urma să asigure conexiunea dintre Autostrada Transilvania (subsecțiunea Zimbor – Poarta Sălajului), DN1F (Cluj-Napoca – Zalău) și DJ108A (spre Jibou și Benesat). Cristian Pistol, directorul general al CNAIR, a indicat că stadiul fizic al lucrărilor la nodul Românași a ajuns la 72%, menționând lucrări la taluzuri și rigole, precum și montarea parapetelor de protecție. Stadiul pe Zimbor – Poarta Sălajului și calendarul posibil La 28 mai, șeful CNAIR anunța că secțiunea Zimbor – Poarta Sălajului ajunsese la 98% stadiu de execuție. Potrivit CNAIR, constructorul român UMB Spedition era mobilizat cu 100 de muncitori și 60 de utilaje, iar lucrările în derulare includeau, între altele, fundații pentru colectarea apelor pluviale, drumuri de exploatare, ziduri de sprijin și aplicarea de straturi de vopsea anticorozivă pe anumite structuri. Asociația Pro Infrastructura, prin Ionuț Ciurea, a declarat pentru publicație că lotul ar putea fi deschis „rapid, în iulie, dacă se dorește”, iar legătura de la Nădășelu spre Zimbor ar putea veni „în decembrie”, susținând că „constructorul (UMB) nu a tras maxim pentru a deschide în luna mai”. „El ar putea fi deschis rapid, în iulie, dacă se dorește. Iar de la Nădășelu spre Zimbor, în decembrie. Din păcate constructorul (UMB) nu a tras maxim pentru a deschide în luna mai.” Ce urmează pe A3 în 2026: viaducte și încă un tronson în Bihor Pentru 2026, este așteptată finalizarea a aproape 70 km din Autostrada Transilvania (A3), potrivit sursei: tronsonul Nădășelu – Poarta Sălajului (42,84 km) și secțiunea Suplacu de Barcău – Chiribiș (26,35 km). Pe Nădășelu – Poarta Sălajului, circulația pe întreaga lungime ar urma să fie posibilă după finalizarea viaductelor de la Nădășelu (1,2 km) și Topa Mică (2 km), licitate separat și executate de asocierea condusă de Ozaltin. Investiția este de aproape 995 milioane lei, fără TVA, finanțată prin Programul Transport 2021–2027, iar progresul pe ambele șantiere a depășit 50%, cu finalizare așteptată în 2026. Lucrările sunt descrise ca fiind complexe, într-o zonă unde alunecările de teren au impus devierea traseului inițial. În Bihor, al doilea tronson așteptat în 2026 este Suplacu de Barcău – Chiribiș, unde cele mai complexe lucrări vizează viaductul de la Suplacu de Barcău, început în 2004: 1,8 km lungime, 45 de deschideri, peste lacul de acumulare din localitate. Până la finalizarea subsecțiunii Poarta Sălajului – Zalău (circa 15 km), șoferii ar urma să iasă de pe autostradă prin nodul Românași. Subsecțiunea Poarta Sălajului – Zalău este parte din contractul Poarta Sălajului – Zalău – Nușfalău (41 km), care include Tunelul Meseș , de 2,89 km. [...]
Începerea lucrărilor la al treilea tunel pe Secțiunea 2 Boița–Cornetu mută presiunea pe avizele de mediu , un pas fără de care șantierul nu poate primi autorizațiile de construire necesare pentru întregul lot, potrivit G4Media . Directorul general al CNAIR , Cristian Pistol, a anunțat pe Facebook că se lucrează simultan la trei tuneluri din sectorul montan al Autostrăzii Sibiu–Pitești (A1), informație preluată de Agerpres. Pe tunelul Balota (500 m) au început săpăturile, fiind excavați primii 16 metri, urmând realizarea portalului de ieșire. La tunelul Robești (900 m), stadiul fizic este de 36%, cu excavația ambelor galerii finalizată, iar următoarele etape vizează hidroizolația și betonarea. La tunelul Boița 1 (două galerii de 264 m și 247 m) au fost excavați 87 m, respectiv 21 m, iar stadiul fizic a ajuns la 17,17%. Pasul critic: Acordul de Mediu Revizuit Cristian Pistol indică drept etapă-cheie obținerea Acordului de Mediu Revizuit de la Ministerul Mediului, condiție obligatorie pentru emiterea autorizațiilor de construire pe tot șantierul. „Pasul critic care urmează nu ține de constructor, ci de avize: lucrările depind de eliberarea Acordului de Mediu Revizuit de către Ministerul Mediului, condiție obligatorie pentru Autorizațiile de Construire pe tot șantierul.” Dimensiunea proiectului și stadiul din teren Pe șantier sunt, potrivit CNAIR, 562 de muncitori și 155 de utilaje, iar stadiul fizic pe întreaga secțiune a ajuns la 11,63%. Secțiunea 2 Boița–Cornetu are 31,33 km și include: șapte tuneluri, cu o lungime totală de aproximativ 5 km; 24 de poduri și 24 de viaducte, cu o lungime cumulată de circa 11 km. Contractul este finanțat prin Programul Transport și are o valoare de 4,25 miliarde lei, fără TVA. Pistol afirmă că este „cea mai dificilă secțiune” a Autostrăzii Sibiu–Pitești, parte a tronsonului montan care traversează Carpații și leagă Transilvania de Muntenia. [...]
