Știri
Știri din categoria Infrastructură
Restricțiile de pe A2, la Drajna, pot bloca accesul spre DN21 timp de 9 ore, cu efect direct asupra fluxurilor de trafic și a timpilor de deplasare pentru șoferii care tranzitează zona, potrivit Adevărul.
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) anunță că joi, în zona Nodului Rutier Drajna (A2, km 105+500), circulația va fi restricționată între orele 09:00 și 18:00, din cauza unor lucrări de reparații la partea carosabilă.
Concret, va fi închisă breteaua de ieșire de pe A2 spre DN21, calea 1 (sensul București–Constanța), precum și bretelele de intrare pe A2 de pe DN21, pe ambele sensuri de circulație.
Pentru șoferii care au drum în zona restricționată, CNAIR indică următoarele variante:
CNAIR îi îndeamnă pe conducătorii auto să respecte regulile de circulație instituite în zonă și semnalizarea rutieră temporară. Pentru detalii suplimentare despre restricții și rute, publicația trimite și la materialele conexe: Adevărul și Adevărul.
Recomandate
CNAIR începe marți un recensământ național al traficului, datele urmând să stea la baza investițiilor rutiere , potrivit G4Media . Acțiunea, derulată de CNAIR prin CESTRIN , pornește pe 21 aprilie 2026 și are ca miză colectarea de informații necesare pentru planificarea și dezvoltarea infrastructurii de transport. Recensământul se desfășoară în baza Normativului AND 557/2025, care stabilește metodologia de înregistrare a traficului pe drumurile naționale, județene și comunale. Datele vor fi strânse atât automat (prin sisteme de monitorizare), cât și manual, în puncte de înregistrare stabilite la nivel național. De ce contează pentru infrastructură și bugete de întreținere Conform CNAIR, obiectivele includ măsurarea intensității și compoziției traficului pe categorii de vehicule, actualizarea indicilor privind evoluția cererii de transport și furnizarea datelor pentru fundamentarea investițiilor, a lucrărilor de întreținere și a măsurilor de siguranță rutieră. Totodată, rezultatele ar urma să actualizeze baza de date folosită în modelele de transport. Calendarul înregistrărilor și durata măsurătorilor Pentru drumurile de interes național, înregistrările sunt programate în zilele de 21 aprilie, 27 aprilie, 10 mai, 24 iulie, 9 august, 29 august, 3 octombrie, 22 octombrie și 6 noiembrie, în intervale de 8 ore, cu o excepție: pe 20 mai, înregistrarea va fi continuă timp de 24 de ore. Pentru drumurile de interes județean sau comunal, înregistrările se fac în aceleași date, în intervale de 14 ore pe zi, cu aceeași excepție pentru 20 mai (24 de ore continuu). CNAIR precizează că datele pot fi adaptate ulterior, în funcție de „necesitățile operative”. Impact operațional: fără oprirea vehiculelor CNAIR mai arată că procesul de colectare a datelor nu presupune oprirea vehiculelor în trafic: echipele de recenzori vor fi amplasate în afara părții carosabile, astfel încât fluxul rutier să nu fie afectat. Rezultatele finale vor fi centralizate și folosite pentru actualizarea bazelor de date tehnice rutiere, urmând să fie puse la dispoziția autorităților cu atribuții în gestionarea infrastructurii rutiere. Datele sunt prezentate și ca relevante pentru evaluarea impactului asupra mediului, inclusiv pentru estimarea emisiilor poluante și elaborarea unor strategii de îmbunătățire a calității aerului. [...]
Finalizarea integrală a A0 București Nord riscă să alunece dincolo de 2026 , pe fondul blocajului de pe Lotul 1 (Joița–Corbeanca), unde termenul oficial a fost împins în aprilie 2027, iar șantierul este la circa 45%, potrivit Libertatea . Miza este una operațională: fără acest lot, închiderea completă a inelului de nord rămâne incertă, chiar dacă autoritățile au vorbit despre finalizare în 2026. Informația este preluată de Libertatea dintr-un material Arena Construcțiilor, care notează că inaugurarea completă a A0 Nord „riscă să fie amânată”, în pofida promisiunilor privind finalizarea „în acest an”. Lotul 1, punctul critic: termen oficial aprilie 2027, țintă de trafic „final 2026” Pe Lotul 1 (Joița–Corbeanca), lucrările continuă în formula inițială a asocierii de constructori, deși au existat tensiuni interne și „zvonuri privind problemele financiare” ale liderului de proiect, care alimentaseră scenarii de reorganizare. Datele CNAIR citate în articol indică: stadiu fizic al lucrărilor: aproximativ 45%; mobilizare în șantier: 385 de muncitori și 116 utilaje; termen oficial de finalizare: aprilie 2027. În paralel, constructorii le-au transmis autorităților că își propun ca până la finalul lui 2026 să finalizeze lucrările necesare pentru deschiderea circulației pe acest segment, însă articolul subliniază că finalizarea A0 Nord în 2026 „nu e sigură”. Disputa din asociere și poziția CNAIR În trecut, Retter Project Management a notificat CNAIR, acuzând liderul italian Impresa Pizzarotti că nu ar fi constituit o garanție separată de bună execuție „de mai bine de doi ani”. Retter a avertizat că ar putea activa clauze contractuale pentru a prelua lucrările rămase dacă situația nu se remediază. Scenariul nu s-a materializat. Alin Șerbănescu, purtătorul de cuvânt al CNAIR, a confirmat că Retter nu a preluat nicio parte din lucrările liderului, iar organizarea a rămas neschimbată. CNAIR a transmis că garanția de bună execuție a fost încasată integral la nivelul asocierii, iar disputa privind recuperarea fondurilor este o problemă internă între parteneri. Totodată, o reorganizare internă a sarcinilor ar fi posibilă fără aprobarea prealabilă a autorității contractante. Contractul și riscurile pentru constructori Contractul pentru proiectarea și execuția tronsonului a fost semnat pe 22 septembrie 2023, iar faza de șantier a început în octombrie 2024. Valoarea actualizată a proiectului este de peste 1 miliard de lei (fără TVA), conform articolului. CNAIR a subliniat că responsabilitatea asocierii este solidară: dacă proiectul eșuează sau are întârzieri nejustificate, ambele companii pot suporta consecințe legale, inclusiv emiterea de „certificate negative” care le-ar putea bloca participarea la viitoare licitații publice. [...]
Autostrada de centură A0 ar putea fi complet circulabilă până la finalul lui 2026, dar riscul major vine din blocajele financiare ale unuia dintre constructori , care pot împinge finalizarea spre 2027, potrivit unei evaluări publicate de adevarul.ro . Miza este operațională și economică: A0 este inelul care leagă A1, A2 și A3 în jurul Bucureștiului, iar orice întârziere prelungește presiunea pe actuala centură și pe intrările în Capitală. Autostrada București (A0) are aproximativ 100,7 km, iar circa 72% sunt deja în exploatare. Sectorul sudic este complet deschis, iar pe semi-inelul nordic se circulă pe 19 km între DN1 (Corbeanca) și DN2 (Afumați). Au rămas trei loturi, toate pe A0 Nord, însumând aproximativ 30 km. Ce se poate deschide în vara lui 2026: o primă „felie” de circa 10 km Pentru Lotul 1 Nord (17,5 km, DJ601–DN1, constructor asocierea Impresa Pizzarotti–Retter), termenul contractual este noiembrie 2026, însă constructorul a promis o deschidere parțială mai devreme, între DN1A și DN1. Ionuț Ciurea, președintele Asociației Pro Infrastructură, spune că o primă deschidere ar putea avea loc la final de iunie sau început de iulie, dar depinde de rezolvarea unei probleme „tehnice și birocratice” la nodul A0–DN1A și de semnarea documentelor necesare, inclusiv la nivel local. În scenariul în care descărcarea în DN1A nu poate fi realizată, ar putea fi necesare soluții provizorii pe străzi fără portanță, cu riscuri mai ales dacă ar fi permis accesul camioanelor. „Una peste alta, dacă lucrurile merg cum ar trebui, la sfârșit de iunie sau început de iulie se deschide circulația între DN1A și DN1, pe lotul 1 și 3”, a declarat Ionuț Ciurea. Punctul critic: Pizzarotti și riscul de amânare până în 2027 Finalizarea restului din Lotul 1, între DN1A și DJ601A, este descrisă ca fiind partea cu probleme structurale. Conform evaluării, compania italiană Pizzarotti (responsabilă de terasamente pe această secțiune) are dificultăți financiare la nivelul companiei-mamă din Italia, ceea ce se vede în ritmul de lucru. Retter, partenerul român care execută structurile, ar avansa mai bine și ar încerca să preia partea de contract a italienilor, însă demersul poate genera blocaje dacă Pizzarotti se opune. „Estimez cam 20% șanse să se întâmple asta. Nu e un scenariu marginal, ci un risc serios. Scenariul principal rămâne totuși cel optimist: 80% șanse ca lucrările să fie gata la final de an”, a afirmat Ionuț Ciurea. Loturile 3 și 4: deschidere „la pachet” în iulie–august Celelalte două loturi rămase pe A0 Nord sunt: Lotul 3 Nord (DN2 Afumați–DN3 Cernica, 8,6 km), construit de compania chineză de stat CCECC ; Lotul 4 Nord (DN3 Cernica–A2, 4,47 km), construit de UMB Tehnostrade . Evaluarea indică o inaugurare simultană , deoarece nu există nod la limita dintre ele (DN3), iar o descărcare temporară nu este considerată utilă. Estimarea avansată este iulie, posibil august , în condițiile în care ambele loturi sunt deja în întârziere față de termenele contractuale inițiale. Sunt menționate ca puncte critice pasajul peste DN3 și cel peste calea ferată. Ținta CNAIR: A0 complet deschisă până la finalul anului CNAIR își menține obiectivul de a deschide circulația pe toate cele trei loturi rămase până la finalul anului, ceea ce ar însemna trafic pe întreg inelul A0 (sud și nord) și conectarea completă A1–A2–A3 în zona Bucureștiului. „Până la finalul anului trebuie deschisă circulația pe toate cele trei loturi restante. Ca atare, se va circula pe întreaga A0”, a declarat Alin Șerbănescu, purtătorul de cuvânt al CNAIR. [...]
Au început săpăturile la tunelul Boița 1 de pe A1 Sibiu–Pitești , potrivit Mediafax , care citează un anunț făcut luni de directorul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian Pistol. Tunelul este pe secțiunea 2 a autostrăzii, Boița–Cornetu. Conform informațiilor transmise, „Tunelul Boița 1 va avea două galerii în lungime de 264,23 m, pe sensul de mers Sibiu-Pitești (calea 2) și 246,71 m, pe sensul de mers Pitești-Sibiu (calea 1)”. Secțiunea 2 Boița–Cornetu are 31,33 km, iar pe traseul ei sunt prevăzute 7 tuneluri. Contractul este finanțat prin Programul Transport 2021–2027 și are o valoare de 4,250 miliarde lei (fără TVA), potrivit CNAIR. „Cristian Pistol spune că, în paralel, continuă lucrările la tunelul Robești (900 m), unde până acum au fost săpați 628 m în galeria dreaptă și 654 m în galeria stângă.” În ansamblu, finalizarea celor două secțiuni montane ale A1, dintre Boița și Tigveni (68,73 km), este prezentată ca un pas necesar pentru completarea coridorului 4 pan-european care traversează România între Constanța și Nădlac (850 km), mai notează sursa citată. [...]
Centura ocolitoare a municipiului Baia Mare a primit toate avizele necesare , iar proiectul estimat la circa 250 de milioane de euro intră în etapa pregătirii pentru implementare, relatează Antena 3 CNN . Potrivit publicației, președintele Consiliului Județean (CJ) Maramureș, Gabriel Zetea, a anunțat pe Facebook că proiectul are indicatorii aprobați, inclusiv Hotărârea de Guvern, și a parcurs etapele de avizare la CNAIR, Ministerul Transporturilor și în comisia interministerială. Informațiile sunt atribuite de Antena 3 CNN agenției Agerpres. Zetea afirmă că drumul de centură ar fi prima investiție de acest tip în județ și că este necesară pentru reducerea aglomerației pe intrările și ieșirile din Baia Mare, în special pentru traficul de marfă. În același context, el a menționat lucrări conexe la infrastructura rutieră locală, inclusiv construirea celui de-al doilea pasaj rutier la intrarea în Baia Mare pe DN 1C și faptul că un prim pasaj, care asigură conexiuni cu județele Cluj și Sălaj, a fost dat în folosință în decembrie 2025. Consemnează Antena 3 CNN că implementarea proiectului este „descentralizată”, iar CJ Maramureș ar urma să gestioneze întregul proces, de la licitație până la execuție. În prezent, administrația județeană se află în procedură de achiziție publică, iar Zetea susține că interesul companiilor este ridicat și că au avut loc vizite în teren cu firmele interesate. În privința finanțării, Zetea indică o structură de 60% fonduri europene și 40% de la bugetul de stat. Ținta anunțată este desemnarea unui câștigător până la finalul lui 2026 sau cel târziu la începutul lui 2027, moment din care ar urma să fie semnată finanțarea și să înceapă lucrările. Conform documentației tehnice citate, traseul pornește din comuna Cicârlău și, în prima etapă, ocolește Baia Mare până la intersecția cu DN 18B, drumul spre Târgu Lăpuș. [...]
Tunelul Meseș va deveni cel mai lung tunel de autostradă din România, fiind parte din Autostrada Transilvania (A3), care leagă Cluj-Napoca de Oradea. Conform Adevărul , pregătirile pentru construcția acestui tunel au început recent, iar finalizarea întregii autostrăzi este așteptată după 2030. Tunelul Meseș, cu o lungime de aproape trei kilometri, va fi o componentă esențială a Autostrăzii Transilvania. Acesta va depăși în lungime alte tuneluri aflate în construcție, precum Tunelul Holdea și Tunelul Poiana, ambele situate pe Autostrada A1. Istoricul Autostrăzii Transilvania Lucrările la Autostrada Transilvania au început în 2004, în urma unui contract cu compania Bechtel. Inițial, construcția a demarat pe un tronson din județul Bihor, dar a fost suspendată ulterior. De-a lungul timpului, au fost inaugurate mai multe segmente, însumând aproape 30 de kilometri din cei 167 de kilometri planificați. În 2026, se așteaptă inaugurarea a încă aproximativ 70 de kilometri de autostradă, inclusiv tronsonul dintre Nădășelu și Poarta Sălajului. Acest tronson va conecta județele Cluj și Sălaj și va include două viaducte și un nod rutier, toate programate pentru finalizare în același an. Caracteristicile Tunelului Meseș Tunelul Meseș va fi situat între localitățile Ciumărna și Crasna din județul Sălaj și va avea două tuburi, fiecare cu două benzi pe sens. Conform acordului de mediu, tunelul va include galerii de legătură pentru situații de urgență, sisteme de monitorizare și ventilare, și iluminare specifică. „Tunelul rutier este prevăzut a se realiza în zona munților Meseș, a căror altitudine este de 750 metri. Tunelul Meseș este un tunel rutier pentru autostradă, cu o lungime de aproximativ 2,7 km, realizat în sistem bitub, cu două benzi pe sens, având în vedere normativele europene de siguranță și confort în tunel”, se arată în acordul de mediu al proiectului. Motivația și impactul proiectului Decizia de a construi Tunelul Meseș a fost luată pentru a minimiza impactul asupra mediului și pentru a evita săpăturile adânci necesare în proiectul inițial. În 2019, Guvernul României a avizat Studiul de Fezabilitate al tunelului, iar în 2023, proiectul a fost scos la licitație de CNAIR, cu o valoare estimată de peste un miliard de lei, fără TVA. În aprilie 2025, a fost semnat contractul de proiectare și execuție pentru întregul lot care include Tunelul Meseș. Finalizarea autostrăzii este preconizată pentru 2031, odată cu realizarea ultimilor 41 de kilometri și a celor 65 de viaducte, poduri și pasaje planificate. Lista principalelor segmente și termene de finalizare Segmentul Gilău – Nădășelu : 9,5 km, deschis în 2018 Segmentul Biharia – Borș : 5,4 km, inaugurat în 2020 Segmentul Nușfalău – Suplacu de Barcău : 13,6 km, deschis în 2023 Tronsonul Nădășelu – Poarta Sălajului : 40 km, finalizare în 2026 Tronsonul Suplacu de Barcău – Chiribiș : 26 km, finalizare în 2026 Segmentul Chiribiș – Biharia : 28,5 km, finalizare în 2027 Proiectul Tunelului Meseș reprezintă un pas important în dezvoltarea infrastructurii de transport din România, contribuind la îmbunătățirea conectivității între regiunile nord-vestice ale țării. [...]
