Știri
Știri din categoria Infrastructură
Noul terminal al Aeroportului Internațional Maramureș este gata și ar putea intra în operare până la finalul lunii mai, ceea ce ar crește capacitatea de procesare a pasagerilor și ar deschide spațiu pentru noi rute comerciale, inclusiv zboruri externe, potrivit Adevărul. Autoritățile locale spun că mai sunt de închis „ultimele detalii” înainte de punerea în funcțiune.
Administratorul public al Consiliului Județean Maramureș, Ducu Hotima, afirmă că lucrările sunt finalizate, iar în această perioadă se lucrează la elementele necesare pentru operare, „inclusiv cele legate de securitate și operaționalizarea instituțiilor de control”.
„Estimăm că, la finalul lunii mai sau cel târziu în iunie, vom putea deschide oficial acest obiectiv important.”
Conform declarațiilor citate, terminalul este proiectat să susțină creșterea traficului aerian și să facă aeroportul mai atractiv pentru companiile care ar putea deschide rute noi, interne și internaționale. Miza imediată este îmbunătățirea fluxurilor pentru pasageri, printr-o infrastructură descrisă ca fiind „modernă” și „aliniată la standarde internaționale”.
În paralel, autoritățile indică drept direcție de dezvoltare și zborurile charter, văzute ca instrument pentru aducerea turiștilor direct în județ.
Din perspectiva administrației județene, terminalul este o investiție-cheie pentru conectivitate și pentru turism, cu efecte indirecte asupra mediului de afaceri local (mobilitate mai bună, acces mai rapid pentru vizitatori și potențiali parteneri). Hotima susține că, după finalizarea construcției, accentul se mută pe „valorificarea” investiției prin creșterea numărului de destinații și a traficului de pasageri.
Calendarul avansat de autorități indică deschiderea „la finalul lunii mai sau cel târziu în iunie”, însă punerea efectivă în funcțiune depinde de finalizarea etapelor de securitate și de operaționalizarea instituțiilor de control menționate în declarații.
Recomandate
Lucrările la lotul A1 Margina–Holdea au intrat într-o fază de execuție intensă, cu peste 700 de muncitori și peste 200 de utilaje mobilizate , un indicator de presiune operațională ridicată pentru un proiect finanțat prin PNRR și cu termene contractuale strânse, potrivit Libertatea . Pe șantier a avut loc și o vizită a studenților din anul 3 de la Facultatea de Construcții a Universității Politehnica Timișoara (specializarea Căi Ferate, Drumuri și Poduri), care au mers să vadă la fața locului cele două tuneluri aflate în execuție. Vizita este relatată de Timiș Online, iar DRDP Timișoara a pus accent pe rolul experienței practice în înțelegerea organizării de șantier și a proceselor tehnologice. Stadiul lucrărilor în tuneluri Pe secțiunea Margina–Holdea, evoluția diferă între cele două tuneluri: Tunelul 1: galeriile sunt complet finalizate, iar echipele lucrează la ultimele etape de structură; sistemele de hidroizolație și drenaj, precum și cămășuiala finală au depășit 90% . Tunelul 2: excavația la ambele galerii este realizată în proporție de 50–70% ; au început lucrările la structură, inclusiv fundațiile pentru „bolta întoarsă” (element structural de bază al tunelului). Pentru străpungerea completă sunt active 11 fronturi de lucru . Contractul: finanțare PNRR și calendarul asumat Contractul pentru această porțiune – care include secțiunea E (tunelurile) și finalizarea a circa patru kilometri din secțiunea D – a fost semnat în octombrie 2022 cu o asociere de constructori, iar ordinul de începere a fost dat în decembrie 2022 . Valoarea contractului finanțat prin PNRR este de 1,8 miliarde de lei fără TVA (aprox. 2,2 miliarde de lei cu TVA , respectiv 436 milioane de euro ). Duratele prevăzute în contract sunt de 11 luni pentru proiectare , 34 de luni pentru execuție și 10 ani garanție . Repere recente de progres Libertatea indică următoarele momente din evoluția proiectului: final de iulie 2025: străpungerea primei galerii (progres general sub 30%); început de noiembrie 2025: străpungerea celei de-a doua galerii (progres general 44%); mijlocul lunii decembrie 2025: lucrările au ajuns la stadiul de 50%. În lipsa unor termene actualizate de finalizare în materialul citat, rămâne de urmărit dacă ritmul de mobilizare și avansul din tuneluri vor susține încadrarea în calendarul contractual și în condițiile de finanțare PNRR. [...]
Helsinki a pus în funcțiune un pod de 1,19 km pe care sunt permise doar mersul pe jos, bicicleta și transportul public , o investiție care scurtează semnificativ rutele dintre estul orașului și centru și mută explicit mobilitatea urbană departe de mașina personală, potrivit Libertatea . Podul Kruunuvuorensilta (Kruunuvuori) a fost deschis publicului weekendul trecut și a atras deja peste 50.000 de vizitatori. Construcția este prezentată drept cel mai lung pod din Finlanda și, totodată, cel mai lung pod multimodal din lume, în sensul că deservește mai multe moduri de transport, dar exclude complet mașinile și motocicletele. Impact operațional: timp și distanță reduse, plus tramvai din 2027 Miza practică a proiectului este conectarea mai rapidă a unor zone rezidențiale din est cu centrul Helsinki. Podul leagă, între altele, Kruunuvuorenranta, Korkeasaari și Laajasalo de centrul orașului, iar efectul imediat este reducerea distanțelor de deplasare: traseul menționat în material scade de la aproximativ 11 kilometri la circa 5,5 kilometri. Începând din 2027, podul ar urma să integreze și un sistem de tramvai, ceea ce ar adăuga o componentă de transport public rapid pe această axă. Cum a fost proiectat: durată de viață de 200 de ani și iluminare inteligentă Kruunuvuorensilta are un pilon de peste 130 de metri și a fost proiectat să reziste aproximativ 200 de ani. Structura include iluminare LED „inteligentă”, care își schimbă culorile în funcție de anotimp și momentul zilei, și elemente de protecție împotriva vântului. Proiectul a fost realizat de Knight Architects și WSP Finland. Publicația notează că, potrivit Newatlas, au fost necesare 100.000 de ore de muncă de proiectare. Semnal de politică urbană: prioritizarea mobilității fără mașini Podul este ultimul dintre cele trei poduri „Crown” construite pentru a lega suburbiile de centrul orașului. În material este citat și Henk Swarttouw, președintele Federației Europene a Cicliștilor, care a spus, potrivit Zag Daily: „Noul pod este un exemplu minunat al faptului că autoritățile își respectă promisiunile.” Primarul Daniel Sazonov a descris podul drept un „reper nou, unic și incitant”, care schimbă modul în care orașul este conectat. Deschiderea vine și în contextul în care Helsinki a avut zero decese rutiere timp de un an (între iulie 2024 și iulie 2025), după investiții în infrastructură sigură și mobilitate urbană sustenabilă, mai notează materialul. [...]
Așternerea primului strat de asfalt experimental pe A8 indică intrarea proiectului într-o etapă cu impact direct asupra calendarului de execuție , pe secțiunea Târgu Mureș – Miercurea Nirajului, un contract de 2,46 miliarde lei (fără TVA), potrivit Economica . Informația apare într-o postare pe LinkedIn a inginerului structurist Fikret Tanoğlu, care afirmă că Nurol Construction „a finalizat producția de asfalt experimental” pentru proiectul autostrăzii TMM1 (Târgu Mureș – Miercurea Nirajului). Postarea este disponibilă aici . Ce spune stadiul fizic despre ritmul lucrărilor Același inginer anunța la începutul lunii aprilie că Nurol ajunsese la un stadiu fizic de peste 40% pe secțiunea I Târgu Mureș – Miercurea Nirajului din Autostrada A8 Târgu Mureș – Târgu Neamț (detalii, în materialul Economica despre „40% ”, aici ). Anterior, în martie, un alt inginer Nurol indica faptul că în aprilie ar fi urmat să înceapă lucrările de asfaltare pe același tronson, iar la acel moment stadiul fizic era de 34% (context, în materialul Economica despre asfaltare, aici ). Miza contractuală și poziționarea Nurol în România Secțiunea 1 Târgu Mureș – Miercurea Nirajului este al treilea mare șantier de infrastructură rutieră deschis de Nurol în România, iar contractul are o valoare de 2,46 miliarde lei (fără TVA). Compania a mai construit în România: lotul Nușfalău – Suplacu de Barcău din Autostrada Transilvania (A3), dat în trafic în 2023; lotul 3 Pietroasele – Buzău al A7 Ploiești – Buzău, inaugurat anul trecut (detalii, în materialul Economica, aici ). Context: unde se încadrează secțiunea în Autostrada Unirii A8 (Autostrada Unirii) va avea o lungime de aproximativ 304 km și este formată din secțiunile Târgu Mureș – Târgu Neamț și Târgu Neamț – Iași – Ungheni. [...]
Autostrada A7 începe să genereze investiții concrete în producție și logistică , pe măsură ce companiile își calibrează extinderile și distribuția în jurul noului coridor rutier, potrivit unei analize din Ziarul Financiar . Proiectul, care ar urma să lege la finalul anului Bucureștiul de Pașcani, este prezentat ca un factor care reduce timpii de transport și costurile operaționale, cu efect direct în deciziile de investiții din Moldova și din localitățile conectate la traseu. Pe lista de proiecte menționate apar extinderea și modernizarea unui abator în Pașcani, noi hale de creștere și reproducție pentru păsări în Râmnicu Sărat, un depozit la Roman, o fabrică de perne și pilote în Mizil, dar și o investiție în turism, un hotel în Târgu-Neamț. Mesajul comun este că accesul mai rapid la piețe și o distribuție mai eficientă devin argumente pentru a crește capacități de producție și pentru a dezvolta infrastructură de depozitare. Un exemplu: investiție de 5 mil. euro într-un abator din Pașcani Unul dintre puținele proiecte pentru care sunt oferite detalii financiare este cel al Ava Star , companie din Pașcani. Fondatorul Vasile Pleșca spune că firma investește 5 milioane de euro (aprox. 25,5 mil. lei) în modernizarea abatorului și în extinderea capacității cu 20%, mizând pe avantajele logistice aduse de A7. „A7 ne oferă un cadru bun pentru dezvoltare. Investim 5 milioane de euro în modernizarea abatorului şi extinderea capacităţii cu 20%. Prin A7 distribuim mai rapid la clienţi, facem economie la carburanţi şi la piesele de schimb la maşini. Avem 60 de camioane cu care asigurăm livrările.“ Compania este descrisă drept cea mai mare din Pașcani după cifra de afaceri, cu 279 mil. lei în 2024, și livrează anual 20.000 de tone de carne proaspătă (vită, oaie și porc), atât pe plan local, cât și la export. În ultimii cinci ani, businessul s-ar fi dublat, conform aceleiași surse. Stadiul proiectului și ce înseamnă pentru companii Analiza indică faptul că A7 are 195 km deschiși circulației între Ploiești și Adjud, iar în 2026 ar urma să fie livrați 122 km până la Pașcani, cu deschideri etapizate. În 2025 s-au deschis 50 km între Focșani și Adjud. Din perspectiva companiilor, miza imediată este operațională: scăderea timpilor de tranzit și o distribuție mai rapidă către clienți, cu economii la combustibil și costuri de întreținere, acolo unde flotele de transport sunt un element central al modelului de business. În paralel, apar investiții de tip „ancoră” (producție, depozitare, turism) care tind să urmeze infrastructura de mare viteză, dar amploarea efectului va depinde de ritmul livrărilor și de continuitatea conexiunilor pe traseu. [...]
Tronsonul Lețcani–DN24 din A8 ajunge la 43,5 milioane euro/km și ridică miza bugetară pentru Autostrada Unirii , printr-un contract de aproape 770 de milioane de euro pentru doar 17,7 km, pe fondul unor lucrări de o complexitate neobișnuită pentru un lot atât de scurt, potrivit Libertatea . Segmentul Lețcani (DN28) – DN24, parte din ruta Târgu Neamț – Iași – Ungheni, are un cost estimat de aproximativ 770 de milioane de euro (aprox. 3,9 miliarde lei), ceea ce îl face, în acest moment, cel mai scump tronson de autostradă din România raportat la costul pe kilometru. Contractul a fost atribuit de Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) constructorului spaniol FCC Construcción, cu o ofertă de 3,93 miliarde de lei fără TVA. De ce este atât de scump: structuri multe, tuneluri late Costul ridicat este pus de CNIR pe seama încărcării tehnice: pe traseu sunt prevăzute 6 tuneluri, 18 poduri și pasaje și 2 noduri rutiere. Mai mult de jumătate din cei 17,7 km ar urma să fie reprezentați de viaducte, poduri și tuneluri. În detaliu, doar podurile și pasajele însumează 6,74 km, iar tunelurile au o lungime totală de 1,57 km. Directorul general al CNIR, Gabriel Budescu, a explicat că unele tuneluri vor avea trei benzi pe sens, inclusiv bandă pentru vehicule grele. „Vor fi cele mai late tuneluri de autostrăzi din România.” Acesta a mai indicat și creșterea prețurilor la lucrări mari de infrastructură din ultimii ani ca factor care împinge costurile în sus. Calendar: contract pe 46 de luni, finalizare posibilă în jurul lui 2030 CNIR a anunțat atribuirea contractului la începutul lunii aprilie 2026. Durata totală este de 46 de luni: 10 luni pentru proiectare și 36 de luni pentru execuție. În scenariul în care semnarea și ordinul de începere nu sunt întârziate semnificativ, tronsonul ar putea fi finalizat în jurul anului 2030, conform estimării din articol. Context: alte tronsoane A8, în paralel În același context, CNIR a mai desemnat câștigători și pentru alte segmente ale Autostrăzii A8, potrivit informațiilor prezentate: pentru tronsonul Moțca – Târgu Frumos, câștigătoare este asocierea condusă de firmele omului de afaceri Dorinel Umbrărescu (desemnată pe 24 aprilie); pentru tronsonul 2 Târgu Frumos – Lețcani (28,6 km), a câștigat o asociere de firme din România și Bulgaria, cu o valoare de 4,57 miliarde de lei, descrisă de CNIR drept „cea mai avantajoasă ofertă din punct de vedere financiar” (anunț făcut marți, conform sursei). [...]
CNIR pune în joc un contract de supervizare de până la 87,7 milioane lei, pe 112 luni, pentru Drumul Expres Bacău–Piatra Neamț , ceea ce ridică miza de capacitate și eligibilitate pentru firmele de consultanță care vor să intre într-un proiect cu finanțare încă condiționată. Informațiile apar în Economica , care citează anunțul de participare. Termenul-limită pentru depunerea ofertelor este 8 iunie 2026, ora 15:00, iar procedura este o licitație deschisă . Ce cumpără CNIR și pe ce orizont de timp Contractul vizează servicii de supervizare pentru obiectivul de investiții Drumul Expres Bacău–Piatra Neamț și are o durată totală de 112 luni, împărțită astfel: 12 luni pentru proiectare; 36 de luni pentru execuția lucrărilor; 60 de luni pentru perioada de garanție; 4 luni pentru închidere și recepția finală. Filtrele de calificare: cifră de afaceri și experiență similară Documentația include cerințe care pot restrânge competiția la jucători cu dimensiune și portofoliu relevante: cifră de afaceri anuală de minimum 33,5 milioane lei pentru fiecare dintre anii 2023, 2024 și 2025; experiență similară în servicii de supervizare, consultanță sau dirigenție de șantier pentru proiecte rutiere, în valoare cumulată de minimum 20,2 milioane lei, fără TVA. Condiții care pot împinge calendarul: finanțare și contractul de lucrări Semnarea contractului de supervizare este condiționată de două elemente: obținerea finanțării lucrărilor din fonduri europene nerambursabile și/sau de la bugetul de stat; încheierea contractului de proiectare și execuție pentru același obiectiv. În practică, asta înseamnă că, deși licitația pentru supervizare este lansată, intrarea efectivă în contract depinde de pașii administrativi și contractuali pentru finanțare și pentru contractul de lucrări. [...]
