Știri
Știri din categoria Infrastructură
Un tronson de 30,6 km din Autostrada Transilvania (A3) a ajuns la 98% execuție, ceea ce apropie de deschiderea traficului o legătură care ar permite, după închiderea unor „verigi” rămase, circulație continuă pe 155 km între Poarta Sălajului și Târgu Mureș, potrivit Stirile Pro TV.
Directorul general al CNAIR, Cristian Pistol, a transmis că stadiul de realizare pe secțiunile dintre Nădășelu și Zimbor a ajuns la 98%. Pe șantierul de 30,6 km, constructorul român UMB Spedition este mobilizat cu 510 muncitori și 238 de utilaje.
Potrivit șefului CNAIR, în această etapă se lucrează la:
După finalizarea lucrărilor la două viaducte de pe traseu (Țopa Mică și Nădășelu) și la secțiunile dintre Nădășelu și Poarta Sălajului (42,84 km), ar urma să se poată circula continuu pe 155 km de autostradă între Poarta Sălajului și Târgu Mureș.
În material se arată că Autostrada Transilvania este considerată „vitală” pentru dezvoltarea economiei și pentru optimizarea rutelor europene de transport, în contextul geopolitic actual.
Valoarea contractului este de 1,625 miliarde lei (fără TVA), iar finanțarea este asigurată prin Programul Transport (PT) 2021–2027.
Recomandate
Deschiderea celor 12,24 km dintre Zimbor și Poarta Sălajului ridică rețeaua națională la 1.430 km și mută presiunea pe livrările din 2026 , într-un an în care autoritățile vorbesc despre încă cel puțin 200 km de drumuri de mare viteză, potrivit Economedia . Tronsonul a fost dat în circulație marți, la ora 16.00, și este prima inaugurare de autostradă din 2026. Odată cu acest sector, pe Autostrada Transilvania (A3) se poate circula acum pe 144 km, a declarat directorul general al CNAIR , Cristian Pistol. „Odată cu darea în circulație a acestui sector de 12 kilometri, vom putea circula pe Autostrada Transilvaniei pe 144 de kilometri. La nivel național, rețeaua de drumuri de mare viteză a crescut de la 1.418 kilometri la 1.430 kilometri” Tot Pistol a indicat o țintă de livrare pentru 2026 la nivel de rețea: „Perspectivele pentru anul acesta sunt de deschidere a cel puțin 200 de kilometri de drumuri de mare viteză” Impact local și finanțare: trafic greu mai puțin, proiect plătit din Programul Transport Noul tronson dintre Zimbor și Poarta Sălajului este prezentat ca o măsură cu efect direct în județul Sălaj: ar urma să contribuie la decongestionarea traficului greu și la reducerea timpilor de călătorie. Contractul pentru construcția celor 12,24 km a avut o valoare de 836,899 milioane de lei, fără TVA , și este finanțat prin Programul Transport 2021–2027 . Ce urmează pe A3 în 2026: încă 56,41 km estimați de CNAIR CNAIR estimează că în 2026 vor mai fi dați în circulație 56,41 km din Autostrada Transilvania, pe secțiunile: Nădășelu – Mihăești Mihăești – Zimbor Suplacu de Barcău – Chiribiș La inaugurare, ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, a spus că A3 a fost mult timp asociată cu întârzieri și blocaje și a susținut că „lucrurile s-au schimbat”, indicând că în acest an ar urma să se deschidă și kilometrii de la Zimbor spre Nădășelu. Întârzieri și „lecții” de execuție: cronologia indicată de Pro Infrastructură Asociația Pro Infrastructură (API) atrage atenția că tronsonul Zimbor–Poarta Sălajului are o istorie de întârzieri: contractul a fost semnat cu UMB la 1 iulie 2020, iar pentru secțiunea vecină Nădășelu–Zimbor la 28 decembrie 2020. Ambele aveau termene inițiale de 12 luni proiectare și 24 de luni execuție, cu ordine de începere emise în 2021. Potrivit API, raportat la termenele inițiale, lucrările ar fi trebuit finalizate în decembrie 2023, respectiv cel mai târziu în august 2024 dacă sunt luate în calcul disputele tehnice. Asociația indică drept cauze atât responsabilitatea antreprenorului pentru o parte din întârzieri, cât și probleme tehnice majore pe traseu și întârzieri/indecizii administrative din partea CNAIR. În același timp, API vede o posibilă accelerare pe tronsoanele vecine: estimează că antreprenorul turc Ozaltin ar putea finaliza devierile de la Topa Mică și Nădășelu spre sfârșitul toamnei, cel târziu în decembrie, cu câteva luni înainte de termenul contractual. În acest scenariu, s-ar putea circula pe toți cei 42,3 km dintre Poarta Sălajului și Nădășelu și mai departe pe A3 până la Târgu Mureș, pe o distanță totală de peste 155 km. Următoarea inaugurare majoră: A7 Adjud Nord – Bacău Sud După cei 12,24 km deschiși pe A3, următoarea inaugurare importantă așteptată în rețea este pe Autostrada Moldovei A7: la finalul lunii august este estimată deschiderea a aproximativ 47 km între Adjud Nord și Bacău Sud. [...]
Finalizarea în 2026 a două viaducte de pe A3 ar debloca circulația continuă pe 155 km între Poarta Sălajului și Târgu Mureș , un câștig operațional major pentru transportul rutier din Transilvania, potrivit Economedia . Directorul CNAIR , Cristian Pistol, spune că obiectivul este ca lucrările să fie încheiate „anul acesta”, pentru a permite deschiderea circulației pe secțiunile dintre Nădășelu și Poarta Sălajului. Cristian Pistol afirmă că a discutat pe șantier cu reprezentanții asocierii de constructori turci și români Ozaltin–Ilgaz–Visio Construct și a cerut finalizarea celor două viaducte, considerate „extrem de importante” pentru punerea în trafic a tronsonului Nădășelu – Poarta Sălajului (42,84 km). De ce contează: 155 km de autostradă fără întreruperi Miza este conectarea continuă a unui segment lung de autostradă: odată terminate viaductele, se va putea circula fără întreruperi pe 155 km între Poarta Sălajului și Târgu Mureș , conform precizărilor șefului CNAIR. Contextul imediat este inaugurarea, marți, a sectorului Zimbor – Poarta Sălajului , care adaugă 12,24 km de autostradă, cu deschiderea circulației de la ora 16.00 . Stadiul lucrărilor la viaducte Pe cele două structuri, lucrările sunt în faze diferite: Viaductul Topa Mică (2 km): montarea grinzilor este finalizată; se lucrează la placa de suprabetonare . Viaductul Nădășelu (1,2 km): mai sunt de montat 48 de grinzi dintr-un total de 192 . Aici se folosește și metoda consolei dublu echilibrate (tehnică ce permite deschideri mari și execuție fără cofraje sau piloni provizorii), rar utilizată în România. După montarea grinzilor și realizarea plăcilor de suprabetonare, constructorii mai au de executat: hidroizolație; structură rutieră; montare parapet de protecție; montare sisteme ITS și de semnalizare (ITS = sisteme inteligente de transport, pentru management și informare); marcaje rutiere; lucrări de mediu; amenajare peisagistică. Resurse, progres și finanțare Pe șantier sunt mobilizați 356 de muncitori și 239 de utilaje , iar stadiul fizic al proiectului a ajuns la 76,30% , potrivit datelor prezentate. Contractul are o valoare de 995 de milioane de lei (fără TVA) , iar finanțarea este asigurată prin Programul Transport (PT) 2021–2027 . Pentru calendar, CNAIR indică drept țintă finalizarea „anul acesta”, fără a oferi o dată exactă de deschidere a circulației pe întregul segment condiționat de cele două viaducte. [...]
Racordarea A7 la Centura Bacău impune închiderea completă a VO Bacău timp de două săptămâni , potrivit Economica , care citează Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Iași. Din informațiile transmise de DRDP Iași, nodul rutier Bacău-Sud este pregătit pentru conectarea cu Varianta Ocolitoare (VO) Bacău: sunt realizate marcajele, este montat parapetul de protecție, iar în această etapă se lucrează la taluzări, la betonarea separatoarelor de hidrocarburi și la instalațiile de iluminat. Închiderea traficului pe VO Bacău: perioada și motivul VO Bacău (A7) urmează să fie închisă integral circulației auto în intervalul 17 august – 31 august 2026 , pentru a permite racordarea cu noile tronsoane aflate în lucru ale Autostrăzii Moldovei. Cine a cerut măsura și pe ce bază Închiderea a fost dispusă la solicitarea antreprenorului , în baza avizului comun emis de CNAIR SA și IGPR , conform informațiilor citate. [...]
O parcare de pe Autostrada Transilvania va include o pistă de urgență de circa 3 km pentru aeronave , amenajată pe tronsonul Suplacu de Barcău–Chiribiș, un sector cu istoric complicat încă din perioada contractului Bechtel, potrivit Profit . Facilitatea este prevăzută în proiect și este construită în paralel cu lucrările la autostradă, cu miză operațională: o zonă dedicată pentru aterizări în situații excepționale. Declarația privind amenajarea pistei aparține lui Beniamin Rus, proprietarul Selina, citat de bihon.ro: „Acum amenajăm parcarea unde, în regim de urgență, pot fi parcate avioane. Avem o pistă de aproximativ trei kilometri unde pot ateriza aeronave în situații de urgență.” Stadiul lucrărilor pe Suplacu de Barcău–Chiribiș și ce se execută acum Sectorul Suplacu de Barcău–Chiribiș, de peste 26 km, a depășit pragul de 80% stadiu fizic, iar pe aproximativ 15 km a fost așternut deja stratul final de uzură, inclusiv pe viaductul de la Suplacu de Barcău (1,8 km), peste lacul de acumulare cu același nume. Conform datelor din teren prezentate în material, lucrările sunt avansate la: poduri (aprox. 90%), terasamente (peste 95%), asfalt (aprox. 70%), parapete (aprox. 40%). Constructorul își concentrează eforturile în zona Suplacu de Barcău, unde sunt în lucru ultimele două poduri peste autostradă, un debleu săpat în fostul câmp de sonde Petrom și finalizarea unor umpluturi și ziduri de sprijin către limita cu județul Sălaj. La celălalt capăt al lotului, avansează nodul rutier Chiribiș, parcările de scurtă durată și Centrul de Întreținere și Monitorizare aferent sectorului. Impact: continuitate pe A3 până la frontieră și calendarul de deschidere Finalizarea lotului din județul Bihor ar urma să permită circulația fără întrerupere pe Autostrada Transilvania de la Nușfalău (județul Sălaj) până la Borș, la frontiera cu Ungaria, pe 74 km. În material se arată că cei 26,35 km ai secțiunii sunt programați pentru finalizare în 2026, iar autoritățile transmit că, dacă se menține ritmul de lucru, deschiderea circulației ar putea avea loc tot în 2026. Totodată, este menționat că acest lucru ar permite circulația pe 170 km din Autostrada Transilvania. Contract, finanțare și supervizare Pentru proiectare și execuție, contractul este de 884,12 milioane lei (fără TVA), finanțat prin Programul Transport (PT) 2021–2027 . Antreprenorul indicat este Construcții Erbașu SA , cu o durată contractuală de 24 de luni (6 luni proiectare, 18 luni execuție), cu începerea proiectării la 15.03.2024 și a lucrărilor la 20.01.2025. Separat, la începutul anului, Compania Națională de Investiții Rutiere a semnat contractul de supervizare pentru lotul 3C2 Chiribiș–Biharia cu asocierea Ventra Project Management (lider) – Utiber Kozuti Beruhazo Kft, în valoare de 14,9 milioane lei, finanțat din fonduri europene nerambursabile, prin Programul Transport 2021–2027. Subsecțiunea 3C2 Chiribiș–Biharia are 28,5 km. În context, Profit notează și că tronsonul adiacent Nușfalău–Suplacu de Barcău (13,5 km) a fost deschis la final de septembrie 2023, iar segmentul de la Biharia la graniță este deschis din 2020, în timp ce lucrările pe Chiribiș–Biharia sunt „proaspăt începute”. [...]
China vrea să închidă până în 2030 o buclă rutieră de peste 25.000 km, cu miză logistică și de reducere a riscurilor în transport , prin conectarea completă a autostrăzilor de frontieră G219 și G331 cu autostrada de coastă G228, potrivit Antena 3 . Proiectul, denumit „Inelul de Aur”, este programat pentru perioada celui de-al 15-lea Plan Cincinal (2026–2030) și ar urma să creeze un traseu continuu care urmărește granițele terestre și țărmurile Chinei. Ce include „Inelul de Aur” și cum arată traseul Ministerul chinez al Transporturilor a indicat că inelul se formează prin conectarea a trei mari artere: G331 , supranumită „cea mai frumoasă autostradă de frontieră”, traversează nordul Chinei pe aproximativ 9.200 km , de la Dandong (Liaoning) la Altay (Xinjiang), legând câmpii, păduri, stepe și munți. G219 , în vest, este descrisă ca având cea mai mare diferență de altitudine și o diversitate ridicată de ecosisteme, trecând prin deșertul Taklimakan, Podișul Qinghai-Tibet („Acoperișul Lumii”), Himalaya și cheile munților Hengduan. G228 , pe coastă, conectează porturile importante și traversează mai multe fluvii și râuri majore, inclusiv Fluviul Galben și Fluviul Yangtze. Un oficial al Ministerului Transporturilor, citat de CCTV News, a spus că legarea frontierelor de mare evidențiază funcția centrală a inelului, cea de transport. De ce contează: o rețea mai eficientă și mai „rezistentă” pentru mărfuri și oameni Dincolo de componenta turistică, analiza prezentată în material pune accent pe efecte operaționale și economice: proiectul ar urma să reducă fragmentarea infrastructurii de frontieră și de coastă și să creeze o structură de transport „inelară” mai integrată. Hu Qimu, profesor la Institutul Drumului Maritim al Mătăsii (Universitatea Huaqiao), a declarat pentru Global Times că bucla ar funcționa ca o „coloană vertebrală” pentru rețeaua națională de autostrăzi, cu potențial de a stimula circulația în zonele de frontieră și de a impulsiona economia regională, inclusiv prin turism cultural și revitalizarea satelor. Pe componenta de reziliență (capacitatea sistemului de a funcționa și când apar blocaje), Wang Limei, președinta Asociației Chineze de Transport Rutier, a explicat pentru Global Times că integrarea porturilor de coastă, a punctelor de trecere a frontierei și a centrelor logistice din interior ar putea scădea costurile, crește eficiența și reduce riscurile , prin existența unor rute alternative atunci când un segment nu mai poate funcționa din cauze neprevăzute. Efecte locale deja vizibile și indicatori de trafic Deși proiectul este încă în lucru, materialul notează că unele comunități ar resimți deja beneficii prin conectarea la fluxuri turistice și economice. Farmers’ Daily este citată cu exemplul satului Hushan (Dandong), unde trec G331 și G228: comunitatea ar fi amenajat locuri de campare pentru rulote și pensiuni, ceea ce ar fi crescut veniturile locale. În plus, în prima jumătate a acestui an, coridorul G331 ar fi primit peste 2 milioane de vizitatori , potrivit agenției Xinhua, iar comunitățile de la graniță ar câștiga din servicii de cazare, masă și vânzarea de produse agricole. Ce urmează Ținta anunțată este conectarea completă până în 2030 , în cadrul Planului Cincinal 2026–2030. Dacă termenele sunt respectate, „Inelul de Aur” ar urma să devină o infrastructură de transport cu rol dublu: coridor intern de mobilitate și logistică, dar și legătură mai strânsă între rutele comerciale din interior și piețele externe, prin conectarea porturilor maritime cu puncte de frontieră și rețele terestre. [...]
Deschiderea a încă 47 km pe A7 leagă Bacăul de București pe aproape 300 km de drum rapid , dar restul tronsoanelor prinse în PNRR rămân sub presiunea termenelor și a finanțării, potrivit HotNews . Circulația urmează să fie deschisă „în câteva zile”, la finalul lunii, pe un nou segment de 47 km din Autostrada „Moldovei” A7. Odată cu acest tronson, Bacăul va fi conectat practic de Capitală printr-un traseu neîntrerupt de aproape 300 km de șosea de mare viteză. De ce contează: conectivitate mai bună, dar risc de blocaj financiar pe restul A7 Miza nu este doar inaugurarea unui nou segment, ci continuitatea finanțării și a ritmului de execuție pentru tronsoanele A7 incluse în PNRR care „nu vor fi gata la timp”. În materialul HotNews, secretarul de stat în Transporturi Horațiu Cosma explică ce se întâmplă cu aceste loturi și cum ar urma să fie finanțate șantierele mai departe, în condițiile pierderii finanțării PNRR pentru unele dintre ele. Ce urmează pe A7 și de ce depind următoarele inaugurări Asociația Pro Infrastructura indică, la rândul ei, când ar putea fi deschise următoarele tronsoane din A7 și subliniază că inaugurarea lor depinde de evoluția lucrărilor și de condițiile din teren, fără ca în fragmentul publicat să fie detaliate aici termene concrete pentru fiecare lot. [...]
