Știri
Știri din categoria Infrastructură
Bulgaria pune presiune pentru accelerarea celui de-al treilea pod peste Dunăre, avertizând că întârzierea proiectului Ruse–Giurgiu afectează conectivitatea regională și menținerea fluxurilor de transport, potrivit Libertatea, care citează declarații ale vicepreședintei Bulgariei, Iliana Iotova, preluate de publicația bulgară Dunav Most.
Iotova a spus că nu își poate explica „rezervele” repetate ale părții române față de construcția unui nou pod și a legat stagnarea proiectului de efecte directe în teren: cozi „interminabile” de camioane în zona Ruse și presiune zilnică pe poliția rutieră locală, care gestionează un flux mare de vehicule grele.
În argumentația sa, oficialul bulgar a încadrat proiectul într-o miză mai largă, susținând că întârzierea lovește „grav” conectivitatea în Europa de Sud-Est, într-un moment în care securitatea în regiunea Mării Negre ar impune măsuri rapide de infrastructură.
Potrivit informațiilor citate, există finanțare pentru un studiu de fezabilitate, însă proiectul nu a fost inclus între prioritățile europene. În acest context, Iotova a cerut ca subiectul să fie discutat „urgent” la cel mai înalt nivel politic între Sofia și București, invocând importanța strategică a unei astfel de legături peste Dunăre.
Vicepreședinta Bulgariei a adus în discuție și Coridorul nr. 8, un alt proiect major de infrastructură care, în evaluarea sa, rămâne nerealizat, pe fondul unor blocaje ce țin atât de relațiile interstatale, cât și de politica internă. Mesajul central: Balcanii rămân slab conectați pe mare, pe uscat și pe calea ferată, iar autoritățile ar trebui să se mobilizeze pentru realizarea axei Sud–Nord.
Recomandate
Lucrările pe lotul 1 al Autostrăzii A7 Bacău–Pașcani au ajuns la 71,70% , iar șantierul rămâne activ chiar și pe ploaie, cu intervenții concentrate pe noduri rutiere și pe elemente care pregătesc deschiderea traficului, potrivit Economica , care citează Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Iași . Pe teren, constructorul este mobilizat pentru lucrări la amenajarea nodurilor rutiere Filipești și Secuienii Noi. În zona nodului rutier Onișcani, echipele lucrează la structuri și la amenajarea bretelelor rutiere, conform informațiilor transmise de DRDP Iași. Ce lucrări sunt în execuție în această etapă În paralel cu intervențiile din noduri, pe lot se desfășoară și lucrări specifice fazei de echipare și siguranță rutieră: montare panouri fonoabsorbante; montare parapet de protecție; aplicare marcaje rutiere; montare sisteme ITS (sisteme inteligente de transport, pentru monitorizare și management al traficului). Date-cheie despre contract și finanțare Lotul 1 Săucești – Trifești are 30,30 km, iar contractul a fost semnat la 15.02.2023. Antreprenorul este asocierea S.C. Spedition UMB S.R.L. – S.C. SA&PE Construct S.R.L. – S.C. Tehnostrade S.R.L. Finanțarea este asigurată din fonduri europene, iar stadiul fizic raportat este de 71,70%. [...]
Logistica pentru Tunelul Poiana intră în faza critică , după ce capul de foraj al utilajului TBM, de 131 de tone, a ajuns la șantier, un pas necesar înainte ca lucrările de săpare să poată începe efectiv, potrivit Adevărul . Componenta a fost livrată la portalul dinspre Sibiu al viitorului Tunel Poiana, iar transportul – cu o greutate totală de aproximativ 160 de tone, incluzând capul tractor și trailerul – a fost descris ca dificil, mai ales pe ultimul segment, parcurs pe un drum neasfaltat din zona Poiana, pe ploaie. Direcția Regională de Drumuri și Poduri Craiova (DRDP Craiova) a transmis că descărcarea s-a făcut în siguranță, în urma unei mobilizări comune a transportatorului și antreprenorului. De ce nu începe încă forajul Aducerea capului de foraj nu echivalează cu startul imediat al săpării tunelului. Conform DRDP Craiova, urmează peste 100 de transporturi pentru restul componentelor TBM (mașina de forat tuneluri), până la locul de montaj, iar cea mai grea piesă va depăși 160 de tone. „Abia după transportul și asamblarea tuturor componentelor va veni momentul mult așteptat: pornirea «cârtiței» și începerea forajului”, a precizat instituția. Parametrii proiectului: tunel de 1.780 m, adâncime de circa 120 m Tunelul Poiana, parte din secțiunea Cornetu–Tigveni, va avea 1.780 de metri și este prezentat ca cel mai lung tunel de pe viitoarea autostradă, potrivit publicației (detalii suplimentare în Adevărul ). Forajul ar urma să ajungă, în punctul cel mai adânc, la aproximativ 120 de metri sub nivelul terenului. Lucrările au început în 2025, iar proiectul prevede utilizarea tehnologiei TBM pentru excavarea celor două galerii. Context operațional: secțiunea Cornetu–Tigveni și blocajele de avizare Secțiunea Cornetu–Tigveni are 37,4 kilometri și este una dintre cele mai dificile porțiuni ale Autostrăzii Sibiu–Pitești, traversând zona montană a Carpaților. La începutul lunii octombrie 2026, stadiul fizic al lucrărilor ajunsese la 18,89%, potrivit datelor prezentate de directorul CNAIR, Cristian Pistol (conform Adevărul ). Pe șantier se lucrează la terasamente, consolidări și structuri, însă extinderea activității pe toate sectoarele depinde de obținerea acordului de mediu revizuit și a autorizațiilor necesare, mai notează sursa. [...]
Lucrările la Autostrada Sibiu–Făgăraș au trecut de 50% pe cel mai avansat lot , iar cele patru tronsoane ale proiectului – circa 70 km, cu termen de finalizare 2028 – sunt în execuție, potrivit HotNews , care citează o informare a directorului CNAIR , Cristian Pistol. Autostrada Sibiu–Făgăraș este împărțită în patru loturi, iar „cel mai înaintat” dintre ele a ajuns la un stadiu fizic de peste 50%, conform declarațiilor transmise de șeful Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere. De ce contează: presiune pe livrarea până în 2028 Informația relevantă pentru piață și pentru planificarea regională este că proiectul intră într-o fază în care diferențele de ritm între loturi devin vizibile, iar ținta 2028 depinde de menținerea mobilizării pe toate cele patru tronsoane, nu doar pe segmentul aflat în față. HotNews notează că cele patru tronsoane însumează aproximativ 70 de kilometri și au ca termen de finalizare anul 2028. În materialul citat nu sunt oferite, însă, detalii suplimentare despre stadiul fiecărui lot în parte, dincolo de mențiunea privind lotul care a depășit 50%. [...]
Lotul Chiribiș–Biharia de pe A3 a ajuns la 85% execuție, iar așternerea stratului de uzură a început pe 19 octombrie , ceea ce deschide posibilitatea unei finalizări înainte de termenul contractual din mai 2027, potrivit Mediafax . Miza este una operațională: intrarea în faza finală de asfaltare crește șansele ca tronsonul să fie gata până la finalul lui 2026, dacă vremea și ritmul de lucru permit. Lotul are 28,5 kilometri, iar directorul general al Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR) , Gabriel Budescu, a spus că stadiul fizic este de 85%, în timp ce stadiul financiar este de 70%. În același timp, el a indicat că finalizarea în 2026 rămâne condiționată de factorii externi și de capacitatea antreprenorului de a menține ritmul. „Dacă vremea va ține cu noi și antreprenorul va putea ține [ritmul], există șanse să se termine anul acesta. Dar, înainte de toate, eu îmi doresc o lucrare de calitate și presiunea este mai mult pe calitate.” Unde sunt lucrările, pe scurt Potrivit datelor prezentate în emisiunea „Drumurile Noastre” de la B1 TV, lucrările de structură rutieră și asfaltare sunt în următoarele stadii: balast stabilizat: finalizat; anrobat bituminos: aproximativ 80% (conform CNIR) și 95% (conform constructorului); binder (strat intermediar de asfalt): aproximativ 60% (conform CNIR) și 65% (conform constructorului); strat de uzură (stratul final de asfalt): a început din 19 octombrie. Bogdan Hudrugiu, manager de proiect din partea constructorului Selina, a confirmat începerea turnării stratului de uzură și a precizat că, în paralel, se lucrează la parapete, șanțuri, lucrări hidrotehnice și amenajarea taluzurilor, inclusiv prin hidroînsămânțare. Ce urmează și ce rămâne incert Deși avansul lucrărilor permite luarea în calcul a unei finalizări anticipate, o deschidere a circulației în acest an „nu a fost confirmată”, notează publicația. În emisiune, realizatorul Ștefan Etveș a spus că a parcurs aproximativ 18 kilometri din cei 28,5 kilometri și că asfaltul era deja așternut pe cea mai mare parte a traseului vizitat. Pe sectorul Chiribiș–Biharia lucrează constructorul Precon Transilvania, în asociere cu Citadina 98. Materialul este preluat din Economedia.ro, conform mențiunii din articol. [...]
CFR SA pune în joc contracte de întreținere feroviară de 4,09 miliarde lei pe patru ani , printr-o licitație împărțită în șapte loturi regionale, cu finanțare de la bugetul de stat, potrivit Economedia . Miza economică este dublă: volumul mare al achiziției poate concentra lucrări în piață pe termen mediu, iar execuția efectivă va depinde de alocările bugetare ulterioare către regionale. Procedura, lansată pe 19 octombrie, urmărește încheierea unor acorduri-cadru pe o perioadă de patru ani pentru „Lucrări de întreținere prin înlocuirea la rând a elementelor componente ale suprastructurii căii – 7 loturi”. Sunt vizate sucursalele regionale București, Craiova, Timișoara, Cluj, Brașov, Galați și Constanța. Cum sunt structurate contractele și ce înseamnă pentru piață Valoarea maximă estimată a celor șapte acorduri-cadru este de 4.091.513.503 lei, fără TVA , iar finanțarea este prevăzută de la bugetul de stat . Contractele pentru executarea efectivă a lucrărilor urmează să fie semnate ulterior, la nivelul sucursalelor regionale, „în limita fondurilor alocate”, conform documentelor citate de publicație. Operatorii economici pot depune oferte pentru unul sau mai multe loturi, inclusiv pentru toate cele șapte, iar un singur ofertant poate primi toate loturile — o configurație care deschide posibilitatea concentrării lucrărilor la un număr mic de jucători, în funcție de rezultatul licitației. Ce lucrări sunt vizate și care este obiectivul operațional Conform documentației publicate în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), lucrările sunt motivate de necesitatea readucerii unor tronsoane la parametrii funcționali de siguranță și de ridicarea restricțiilor de viteză. Intervențiile includ, între altele: înlocuirea componentelor suprastructurii căii cu materiale noi, atât între stații, cât și pe liniile directe din stații; refacerea stratului de susținere a căii; înlocuirea integrală a pietrei sparte în zonele aparatelor de cale și ale trecerilor la nivel; sudarea șinelor pentru realizarea căii fără joante. Scopul declarat este ca trenurile de călători și de marfă să poată circula la vitezele proiectate. Calendar: termenul pentru oferte Termenul-limită pentru depunerea ofertelor este 23 noiembrie 2026, ora 15:00 . În context, CFR SA a mai lansat în 2026 licitații pentru lucrări similare: în iunie, o procedură în șapte loturi cu o valoare estimată de aproximativ 4,22 miliarde de lei, iar în septembrie o procedură în opt loturi, tot prin acorduri-cadru pe patru ani, notează Economedia . [...]
Investițiile de peste 3 miliarde de euro (aprox. 15 miliarde lei) ale Transgaz în rețelele de transport al gazelor cresc capacitatea României de a deveni un nod regional de tranzit , cu efect direct asupra securității energetice și a veniturilor din tarife, potrivit Newsweek . Transgaz susține că proiectele finalizate sau aflate în derulare creează „premisele tehnice” pentru ca România să funcționeze ca hub energetic regional, pe fondul extinderii rețelelor și al creșterii capacităților de interconectare cu statele vecine. Ce se schimbă operațional: interconectări și rute de tranzit Miza infrastructurii este capacitatea de a transporta gaze din bazinul Mării Negre și din alte surse alternative către piețele din regiune. În material sunt menționate explicit direcțiile de tranzit vizate: Republica Moldova, Ucraina, Ungaria și Bulgaria. În paralel, dezvoltarea interconectărilor ar oferi piețelor din jur „o diversificare reală a surselor de aprovizionare”, conform sfin.ro (fără a detalia proiectele punctuale). De ce contează economic: securitate energetică și venituri din tarife Extinderea infrastructurii este prezentată ca un instrument dublu: pe de o parte, crește securitatea energetică a României și a regiunii; pe de altă parte, ar putea aduce venituri bugetare suplimentare din tarifele de tranzit. În același timp, articolul leagă aceste investiții de reducerea dependenței de importurile rusești, prin facilitarea accesului la surse alternative și prin rolul României de „furnizor cheie de stabilitate” în Europa Centrală și de Est. Context: investiții și planuri conexe Newsweek plasează investițiile în contextul mai larg al pregătirii infrastructurii pentru noile fluxuri de gaze, trimițând și la materiale conexe despre planuri și finanțări: „Transgaz e gata pentru gazele din Neptun Deep. Plan de investiții de 6,5 miliarde de lei” și „300.000.000 € pe masă de la BT, pentru Transgaz: Credit-gigant, destinat rețelelor strategice de gaz” . [...]
