Știri
Știri din categoria Infrastructură
Podul Huajiang Grand Canyon și Grand Egyptian Museum au intrat în „greatest places of 2026”, potrivit CNN. Selecția aparține revistei TIME, care a inclus în lista sa 100 de destinații și atracții noi sau recent deschise, de la parcuri și muzee până la croaziere și hoteluri.
În cazul Chinei, Huajiang Grand Canyon Bridge este prezentat drept cel mai înalt pod din lume, ridicându-se la aproximativ 2.050 de picioare (circa 625 de metri) deasupra râului Beipan, în provincia Guizhou. Podul a fost deschis în septembrie 2025 și, pe lângă rolul de infrastructură, este promovat și ca atracție turistică.
CNN notează că noul pod reduce semnificativ timpul de traversare a canionului pentru navetiști, de la două ore la două minute. Totodată, articolul menționează că zona începe să fie dezvoltată cu facilități pentru vizitatori, inclusiv o pasarelă din sticlă, o cafenea panoramică și opțiuni de bungee jumping.
A doua atracție evidențiată este Grand Egyptian Museum din Giza, descris ca cel mai mare muzeu din lume dedicat unei singure civilizații. Proiectul a durat două decenii, iar bugetul a depășit 1 miliard de dolari, însă muzeul s-a deschis în final în noiembrie 2025, conform CNN.
Publicația mai arată că TIME a inclus în lista sa și alte destinații despre care CNN a publicat materiale, între care:
Dincolo de lista TIME, CNN trece în revistă și alte subiecte de turism, inclusiv recomandări de călătorie în Asia (un templu din Busan, insule din zona Mării Interioare Seto din Japonia și Vientiane, capitala Laosului). În secțiunea dedicată Africii, articolul menționează un nou volum fotografic despre Great Rift Valley și inițiativele Muzeului Național al Sclaviei din Luanda de a-și digitaliza arhivele.
În același context, CNN consemnează că turismul african este afectat de conectivitatea redusă în aviație și de nevoia de investiții în infrastructură, supravegherea siguranței și dezvoltarea unui hub regional, dar că deblocarea spațiului aerian ar putea reprezenta o oportunitate de ordinul mai multor miliarde de dolari.
Recomandate
Rusia investește miliarde în infrastructura din teritoriile ocupate din Ucraina, consolidând controlul și integrarea economică pe termen lung , potrivit Kyiv Post . Aceste investiții masive în drumuri, căi ferate, porturi și proiecte de resurse din regiunile ocupate din estul și sudul Ucrainei subliniază intenția Kremlinului de a menține aceste teritorii sub controlul său, complicând perspectivele unei eventuale soluționări viitoare. Proiecte de infrastructură în regiunile ocupate Campania de investiții acoperă regiunile ocupate Donetsk, Luhansk, Zaporijia și Herson, precum și teritoriile rusești adiacente. Conform unui raport Reuters, între 2022 și 2025 au fost construite, reparate sau modernizate peste 2.500 de kilometri de căi ferate, autostrăzi și drumuri. Printre proiectele emblematice se numără sistemul feroviar Novorossiya, cu o rută planificată de 525 de kilometri lansată în 2023 pentru a lega părțile ocupate. Un alt proiect important este autostrada Novorossiya, parte a unui „Inel Azov” de 1.400 de kilometri, destinat să conecteze sudul Rusiei cu regiunile ucrainene ocupate și Crimeea. Oficialii ruși susțin că ruta mai amplă va fi finalizată până în 2030. Impactul economic și militar Investițiile nu sunt doar economice, ci și strategice. Vadym Skibitskyi, adjunctul șefului agenției de informații militare a Ucrainei, a declarat că infrastructura de transport este esențială pentru susținerea efortului de război al Rusiei. Potrivit raportului, Rusia a alocat aproximativ 11,8 miliarde de dolari pentru regiunile ucrainene ocupate între 2024 și 2026, sumă de aproape trei ori mai mare decât cea destinată altor regiuni federale rusești. Reînvierea porturilor și exploatarea resurselor naturale Rusia a redeschis porturile ucrainene ocupate Mariupol și Berdiansk la Marea Azov pentru vase internaționale, un pas criticat de Kiev. Proiectele de dragare și adâncire a canalelor sunt în desfășurare pentru a permite revenirea navelor mai mari. Între martie 2022 și martie 2025, au fost exportate din regiunile ocupate cel puțin 508.500 de tone metrice de cărbune, cocs și antracit, cu principalii cumpărători fiind firme din Turcia și Emiratele Arabe Unite. Modelul Crimeea și provocările pentru viitor Oficialii ucraineni afirmă că Kremlinul urmează un model stabilit după anexarea Crimeei în 2014, dar pe un calendar mult mai rapid. Olha Kuryshko, reprezentantul prezidențial al Ucrainei pentru Crimeea, a explicat că Rusia a realizat în trei ani în noile teritorii ocupate ceea ce a durat aproximativ un deceniu în Crimeea. Președintele Volodimir Zelenski a descris această dezvoltare ca o fațadă militarizată, mai degrabă decât un progres real pentru locuitori. Transformarea fizică a Ucrainei ocupate complică peisajul diplomatic, făcând mai dificilă o eventuală soluționare pașnică a conflictului. Cu rute noi care permit Rusiei să mute oameni și bunuri fără a se baza doar pe Podul Crimeei, procesul de integrare a acestor teritorii în statul rus devine tot mai greu de inversat. [...]
Programul de reabilitare a gărilor a fost redus de la 47 la 22 de stații , iar în multe locuri lucrările întârzie sau nu au început, potrivit Euronews România , într-un material din campania „România pierde trenul”. Inițial, CFR și autoritățile au avut în vedere modernizarea a 47 de gări, în principal cu finanțare europeană. Ulterior, pe baza valorilor rezultate din studiile de fezabilitate, s-a constatat că bugetul nu acoperă toate investițiile, astfel că lista a fost redusă la 22 de stații. Din acestea, au fost semnate contracte pentru 20, însă semnarea nu s-a tradus automat în șantiere deschise și ritm de execuție. Un exemplu este gara din Sinaia, unde, deși există finanțare „cel puțin în teorie”, lucrările nu începuseră la momentul filmării. Jurnalistul Euronews Andre Rotaru indică o valoare de 3,6 milioane de lei pentru proiectare și execuție și arată că proiectul a fost publicat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice în mai 2023, fără ca lucrările să fi demarat. Contractul dintre CFR și constructor a fost semnat în februarie 2024, cu 6 luni pentru proiectare și un an și jumătate pentru execuție, ceea ce ar fi însemnat finalizarea în februarie 2026, termen care nu a fost respectat. La Bușteni, o altă gară inclusă pe lista de reabilitare, materialul consemnează că există activitate pe șantier, iar muncitorii intervievați vorbesc despre un termen de un an și jumătate și despre faptul că lucrările ar fi început cu aproximativ două săptămâni înainte. În paralel, condițiile pentru călători rămân precare, inclusiv la nivelul dotărilor de bază din zona de așteptare. Reducerea programului este explicată de Ionuț Săvoiu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, care afirmă că proiectele au pornit în faza de studii de fezabilitate în 2022–2023, au fost aprobate, dar „banii nu sunt suficienți”, motiv pentru care programul a fost restrâns la 22 de stații. Euronews anunță că detalii despre gările rămase în afara finanțării și despre distribuția regională a investițiilor urmează să fie prezentate într-un episod viitor al campaniei. [...]
Contractul pentru noul stadion „Dan Păltinișanu” din Timișoara poate fi semnat , după expirarea termenului legal de 10 zile pentru depunerea contestațiilor, potrivit Economedia . Compania Națională de Investiții (CNI) anunțase pe 10 martie 2026 câștigătorul licitației: asocierea Concelex – Construcții Erbașu, Concelex Engineering și Terra Gaz Construct. Alfred Simonis, președintele Consiliului Județean Timiș, a transmis că termenul a expirat fără contestații, ceea ce deblochează semnarea contractului. „E gata! Definitiv! Avem constructor desemnat pentru construirea stadionului Dan Păltinișanu și nimic nu se mai poate schimba. (...) Acest termen a expirat, câștigătorul nu a mai fost contestat și acum totul este clar”, a transmis Simonis. Conform informațiilor prezentate, în următoarele zile ar urma să fie semnat contractul de finanțare și să înceapă faza de proiectare, estimată la opt luni, urmată de 24 de luni pentru execuția lucrărilor. Simonis a mai spus că va cere consilierilor județeni adoptarea unei hotărâri pentru asumarea cofinanțării de 25% din suma necesară finalizării proiectului, iar potrivit documentelor primite de la CNI cofinanțarea Consiliului Județean Timiș este de „puțin peste 126 de milioane de lei”. Noul stadion, cu 32.000 de locuri și tribună acoperită, urmează să fie construit pe amplasamentul vechii arene, demolate în 2025, după ce stadionul ridicat în anii ’60 a fost scos din uz. Lucrările de demolare au fost executate de SMZ Impex din Cluj, iar costul noii arene este indicat la 140 de milioane de euro, urmând să fie cel mai mare stadion din România după Arena Națională. [...]
Lucrările pe tronsonul Chiribiș–Biharia al A3 au ajuns la 35% după 8 luni , potrivit Libertatea , care citează publicația locală Bihon. Pe șantier lucrează aproximativ 400 de muncitori și 250 de utilaje, pe mai multe fronturi de lucru. Conform informațiilor prezentate, pe 10 din cele 18 pasaje au fost deja montate grinzile. Totodată, lucrările pentru construirea nodului rutier de la Spinuș, la intersecția dintre A3 și DN1P, ar urma să fie incluse în contract. Pe partea de terasamente, s-a realizat deja peste un milion de metri cubi de umplutură, adică mai mult de jumătate din volumul total estimat. În teren, lucrările avansează etapizat: se conturează terasamentele, se ridică podurile, iar în zonele mlăștinoase se execută coloane de beton pentru stabilizarea terenului; în paralel continuă taluzarea, montarea grinzilor și, la structurile majore, armarea și turnarea plăcilor de beton. Valoarea proiectului pentru tronsonul Chiribiș–Biharia este de 785,22 milioane lei, fără TVA. Lucrările sunt realizate de asocierea Precon Transilvania și Citadina 98, parte a grupului Selina, care a început execuția la 1 octombrie 2025, iar finalizarea este estimată pentru mai 2027. [...]
Lotul 4 al A0 Nord (Pantelimon–Glina) a ajuns la 95% execuție , potrivit Economedia , care citează declarațiile directorului general al CNAIR, Cristian Pistol. Segmentul are 4,47 km și ar urma să fie finalizat în vara lui 2026, însă deschiderea circulației depinde de încheierea lucrărilor pe Lotul 3. Pe Lotul 4, constructorul român Spedition UMB este concentrat în special pe podul peste lacul Cernica, unde se lucrează la suprastructură. În paralel, sunt în desfășurare lucrări de detaliu care țin de finalizarea elementelor de siguranță și a conexiunilor locale, iar în șantier sunt mobilizați 220 de muncitori și aproximativ 70 de utilaje, mobilizare pe care șeful CNAIR o consideră suficientă pentru ce a mai rămas de executat. „După ce va fi finalizat în această vară, lotul 4 va asigura conexiunea A0 Nord cu A2 (autostrada Bucureşti-Constanţa). Însă, până la încheierea lucrărilor pe lotul 3 (Afumaţi-Pantelimon) sectorul de autostradă construit de UMB nu va avea descărcare şi ca atare circulaţia nu va putea fi deschisă pe acesta”, a scris Cristian Pistol, potrivit Agerpres. Contractul pentru Lotul 4 este finanțat prin Programul Transport 2021–2027, iar valoarea acestuia este de 312,63 milioane lei (fără TVA), conform informațiilor prezentate în articol. Miza practică este conectarea A0 Nord la A2, dar această funcționalitate rămâne condiționată de continuitatea pe semi-inelul nordic. În schimb, pe Lotul 3 (Afumați–Cernica/Glina), șeful CNAIR a criticat mobilizarea constructorului chinez China Civil Engineering Construction Corporation, deși progresul fizic ar fi ajuns la 80%. Potrivit lui Cristian Pistol, pe cei 8,5 km ai lotului lucrează 170 de muncitori și 70 de utilaje, iar activitatea este concentrată în principal pe terasamente, două pasaje (km 41+750 și km 47+540) și sistemele de scurgere a apelor pluviale, inclusiv podețe. Elementele-cheie menționate în material despre Lotul 3 și efectele întârzierii sunt: pentru finalizarea „în această vară”, CNAIR cere creșterea ritmului de execuție și o mobilizare mai eficientă; descărcarea traficului de pe Lotul 4 se poate face doar după finalizarea Lotului 3, care ar urma să lege și Lotul 2 (Corbeanca–Afumați), pe care se circulă deja; fără Lotul 3, nu se poate asigura o conexiune eficientă între A3 (București–Ploiești, cu legătură spre A7), DN2 și A2 pe semi-inelul nordic al A0. Economedia mai notează că Lotul 3 este singurul lot de autostradă din România construit de un antreprenor chinez și că termenul de deschidere indicat de Cestrin (noiembrie 2025) a fost depășit. Traseul Lotului 3 este în județul Ilfov, între DN2 (zona Afumați) și DN3 (zona Cernica), cu o lungime de 8,6 km. [...]
Patronatele din construcții avertizează că piața se apropie de un blocaj major , pe fondul încetinirii economice, al întârzierilor în finanțare și al lipsei de predictibilitate în derularea investițiilor, potrivit Economedia . Asociația Română a Antreprenorilor în Construcții (ARACO) susține că amânarea deciziilor politice ar amplifica „acut” costurile economico-sociale. În comunicatul transmis prin Agerpres, ARACO descrie o deteriorare a activității din sector: proiecte suspendate sau amânate, plăți întârziate și o încetinire vizibilă a șantierelor, cu risc de efect în lanț asupra economiei. Asociația amintește și ponderea sectorului în economie, arătând că în 2025 construcțiile au reprezentat 8-9% din PIB, „cea mai ridicată pondere din UE”. „Piaţa construcţiilor din România se apropie de un blocaj major pe fondul încetinirii economice, al întârzierilor în finanţare şi al lipsei acute de predictibilitate în derularea investiţiilor.” ARACO leagă presiunile recente și de scumpirea combustibililor, pe care o atribuie războiului din Golful Persic, avertizând că aceasta poate declanșa singură un nou blocaj dacă beneficiarii publici refuză sau întârzie ajustările contractuale și legale. În lipsa unor măsuri „urgente și ferme” din partea Guvernului, organizația spune că sectorul riscă un „blocaj sistemic”, cu impact asupra investițiilor publice, absorbției fondurilor europene și a locurilor de muncă. În acest context, patronatul propune un set de intervenții pentru restabilirea predictibilității financiare și a continuității investițiilor. Printre acestea se află adoptarea unui pact fiscal pe minimum cinci ani pentru stabilitatea taxelor pe muncă, menținerea regimului TVA aplicabil lucrărilor publice și predictibilitate legislativă, precum și cuantificarea și plata periodică a costurilor suportate de antreprenori în perioadele de suspendare a contractelor. Asociația mai atrage atenția asupra denunțărilor unilaterale de contracte, pe care le descrie drept o reacție „legitimă și previzibilă” la suspendarea nejustificată a finanțării de către beneficiari, cu efecte precum conservarea șantierelor, pierderea forței de muncă, riscul devalorizării GBE (Garanția de Bună Execuție) și pericolul pierderii fondurilor europene. Alte propuneri menționate includ plata la timp a lucrărilor publice, consolidarea ajustării dinamice a prețurilor, un program național de investiții pe zece ani, reformarea achizițiilor publice și reducerea rolului criteriului „cel mai mic preț” în licitații. [...]
