Știri
Știri din categoria Inflație
Scumpirea carburanților a redevenit principalul motor al inflației la nealimentare, cu motorina în urcare cu 30,7% și benzina cu 23,15% în iulie 2026 față de iulie 2025, potrivit datelor INS citate de Economedia. Mișcarea mută presiunea de pe energie electrică spre costurile de transport și distribuție, cu efecte în lanț pentru companii și consumatori.
Creșterile la carburanți au venit pe fondul majorării prețurilor la pompă în perioada analizată, influențate de cotațiile internaționale ale petrolului, de fiscalitate și de cursul de schimb, conform aceleiași surse.
În contrast cu carburanții, energia electrică s-a scumpit cu 3,39% în perioada iulie 2025–iulie 2026. INS explică temperarea prin „încetarea efectului de bază” după eliminarea schemei de sprijin (plafonare-compensare), care a expirat la 30 iunie 2025, iar de la 1 iulie 2025 consumatorii au revenit la prețurile din piață.
În anul de după eliminarea plafonării, tariful energiei electrice ajunsese și la niveluri de peste 50% an/an, mai notează INS.
Rata anuală a inflației a scăzut la 8,2% în iulie, cu 2,2 puncte procentuale față de iunie, potrivit unui material separat al Economedia despre datele INS (link în sursă: Economedia).
În categoria mărfurilor nealimentare, pe lângă carburanți, INS indică și alte scumpiri relevante în ultimul an:
Pentru economie, mesajul principal este că, deși inflația totală încetinește, scumpirea accelerată a carburanților poate menține ridicate costurile operaționale în sectoarele dependente de transport.
Recomandate
Inflația anuală a urcat la 10,9% în mai 2026, iar scăderea consumului indică o frânare a economiei , pe fondul scumpirilor puternice la energie și carburanți, potrivit Ziarul Financiar , care citează datele Institutului Național de Statistică (INS) . În termeni lunari, indicele prețurilor de consum a crescut cu 0,6% în mai 2026 față de aprilie, în timp ce indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicatorul folosit la nivelul UE pentru comparabilitatea inflației între state) a avansat cu 0,7%. Publicația notează că, în loc să scadă, inflația „crește de la lună la lună”. Pe comparația anuală, inflația s-a dublat față de mai 2025, urcând de la 5,5% la 10,9% în mai 2026. În același timp, ZF arată că inflația a crescut de la 9,7% în decembrie la „aproape 11%” în mai. Scumpirile la utilități și carburanți, presiune directă pe bugete În structura scumpirilor evidențiate, cele mai mari creșteri sunt la energie și combustibili: energia electrică: +55%; benzina: +30%; motorina: +36%. Aceste evoluții se văd deja în cerere: consumul a început să scadă, iar în aprilie este menționată o contracție de 5,4%. Efecte în prognoze și buget: creștere economică revizuită în jos Comisia Națională de Strategie și Prognoză a redus estimarea de creștere economică pentru acest an la 0,1%, de la 1% în decembrie, mai notează ZF. În acest context, publicația indică faptul că rectificarea bugetară din această vară ar urma să fie „cel mai probabil” negativă. Contextul extern invocat este escaladarea tensiunilor din Iran, care a împins în sus inflația la nivel global și a tras în jos previziunile de creștere economică. [...]
Inflația anuală a urcat la 10,9% în mai 2026, împinsă în principal de scumpiri abrupte la energie și locuire , potrivit datelor Institutului Național de Statistică citate de Digi24 . Cele mai mari creșteri de prețuri din ultimul an au fost la energia electrică (55,49%), chirii (43,56%) și motorină (36,85%), ceea ce mută presiunea inflaționistă spre costuri recurente pentru gospodării și companii. INS arată că, față de mai 2025, rata anuală a inflației a fost 10,85%, cu cele mai mari creșteri la servicii (13,53%). Mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 12,54%, iar mărfurile alimentare cu 6,78%. Unde s-au concentrat scumpirile: energie, combustibili și chirii În zona mărfurilor nealimentare, energia electrică rămâne principalul factor de presiune, cu o creștere de 55,49%, pe fondul eliminării schemei de sprijin privind plafonarea prețurilor la electricitate. La combustibili, INS indică majorări de 30,55% la benzină și 36,85% la motorină. Energia termică a urcat cu 10,70%, iar gazele au crescut cu 1,53% în intervalul mai 2026 – mai 2025. La servicii, chiriile au avut cea mai mare creștere, de 43,56%. Alte scumpiri importante: apă, canal și salubritate (15,35%), reparații auto (15,31%), servicii de igienă și cosmetică (14,72%), confecționat și reparat încălțăminte și îmbrăcăminte (14,81%), asistență medicală (12,81%). În aceeași categorie, tarifele serviciilor aeriene au scăzut cu 9,92% față de mai 2025 și cu 7,08% față de aprilie 2026. Alimente: creșteri la cafea și ouă, dar și ieftiniri la cartofi și făină La alimente, cele mai mari scumpiri au fost la cafea (21,12%), ouă (14,12%) și carne de bovine (11,58%). INS mai notează creșteri la lapte de vacă (11,98%), pâine (8,18%), fructe proaspete (7,04%) și carne de pasăre (6,88%). În același timp, au existat și ieftiniri față de mai 2025 la cartofi (-11,32%), făină (-4,38%), mălai (-5,27%), fasole boabe și alte leguminoase (-3,08%) și zahăr (-1,32%). Untul a fost mai ieftin cu 0,11%. Context de reglementare și așteptări: BNR a ridicat prognoza pentru finalul lui 2026 INS precizează că, în calculul inflației începând cu august 2025, a fost inclusă încetarea schemei de sprijin pentru plafonarea prețurilor la energia electrică (O.U.G. nr. 6/2025). Pentru gazele naturale, plafonarea prețului pentru consumatorii casnici a încetat de la 1 aprilie și a fost înlocuită cu un nou mecanism de protejare, prevăzut în OUG 12/2026. Pe partea de anticipații, Banca Națională a României a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul lui 2026 la 5,5% (de la 3,9% anterior) și estimează 2,9% la sfârșitul lui 2027, conform datelor prezentate în luna mai de guvernatorul Mugur Isărescu. [...]
Scumpirile la alimente rămân concentrate pe câteva produse-cheie , în condițiile în care cafeaua, ouăle și carnea de vită au avut cele mai mari creșteri de preț în ultimul an, potrivit unei analize Economedia bazate pe datele Institutului Național de Statistică (INS) . În paralel, scăderile cele mai vizibile au fost la cartofi și fructe proaspete, semn că presiunea din coșul alimentar nu este uniformă. În iulie 2026 față de iulie 2025, cafeaua a rămas alimentul cu cea mai mare creștere de preț, cu 19,47%. Urmează ouăle, cu 13,9%, și carnea de bovine, cu 11,67%. Tot în aceeași perioadă, laptele de vacă s-a scumpit cu 11,28%, iar „țuica și alte băuturi spirtoase” au fost mai scumpe cu 8,87%. Grupa produselor din zahăr și miere de albine a înregistrat o creștere de 8,81%. Pe lista altor majorări anuale apar pâinea (7,93%), peștele proaspăt (7,54%), conservele din carne (6,77%), uleiul comestibil (6,57%), carnea de pasăre (6,24%) și carnea de porc (3,4%). La băuturi, berea s-a scumpit cu 7,88%, iar vinul cu 6,66%. Unde s-au văzut ieftiniri În același interval, INS consemnează și reduceri de preț la mai multe produse, inclusiv la unele de bază: zahăr: -0,25% unt: -0,53% făină: -4,3% mălai: -4,92% cartofi: -13,68% fructe proaspete: -13,82% Context: inflația anuală a coborât în iulie Pe fondul acestor evoluții din zona alimentară, rata anuală a inflației a scăzut la 8,2% în iulie , cu 2,2 puncte procentuale față de iunie, conform unui material separat al Economedia: Rata anuală inflației a scăzut la 8,2% în iulie . În termeni practici, datele arată că, deși inflația generală încetinește, anumite produse continuă să tragă în sus costul coșului alimentar. [...]
Deși IPC a rămas neschimbat în mai, inflația din Bulgaria continuă să redistribuie costurile între sectoare , cu scumpiri în servicii și utilități și ieftiniri la alimente, un mix care complică bugetarea pentru companii și gospodării, potrivit Mediafax . În mai 2026, indicele prețurilor de consum (IPC) a fost stabil față de aprilie, însă inflația anuală a ajuns la 6,9%, menținând un nivel ridicat, dar relativ stabilizat. Publicația notează că inflația cumulată de la începutul anului (mai 2026 raportat la decembrie 2025) s-a situat la 3,8%, iar inflația medie anuală pentru perioada iunie 2025 – mai 2026 a fost de 5%. Stabilitate „la total”, volatilitate în interiorul coșului Datele arată o temperare față de luna anterioară: în aprilie 2026 , inflația lunară a fost de 1,8%, iar cea anuală de 6,8%. Estimările preliminare indicau valori mai ridicate, însă datele finale au confirmat o ajustare în jos, conform materialului citat. În același timp, evoluția anuală din lunile precedente a fost volatilă, cu oscilații între 3,3% și 4,1% (după 3,5% în ianuarie), ceea ce sugerează o stabilizare graduală, dar cu mișcări încă ample de la o lună la alta. Cine împinge prețurile în sus și unde apar ieftiniri Pe componente, semnalele sunt mixte. În mai, au fost consemnate creșteri de prețuri în mai multe zone, inclusiv: restaurante și hoteluri; băuturi alcoolice și tutun; transporturi și comunicații; sănătate; utilități; bunuri de uz casnic și îmbrăcăminte. În sens opus, scăderi de prețuri au fost observate la: divertisment și activități culturale; produse alimentare și băuturi nealcoolice; produse de îngrijire personală. Prețurile din educație și servicii financiare au rămas stabile, potrivit aceleiași surse. La alimente, dinamica a fost împărțită: cartofii, citricele, cafeaua, zahărul și produsele din carne s-au scumpit, în timp ce legumele proaspete, ouăle, carnea de porc, orezul și unele lactate s-au ieftinit. Presiunea acumulată rămâne mare pe termen lung Chiar dacă luna mai a adus o pauză la nivelul indicelui general, presiunea acumulată rămâne semnificativă: inflația cumulată pe ultimii trei ani a ajuns la 13,4%, iar pe cinci ani la 44,3%, arată datele prezentate. Pentru mediul de afaceri, această „moștenire” a scumpirilor se vede în costuri mai greu de readus la nivelurile anterioare, chiar și atunci când inflația lunară încetinește. [...]
Creșterea inflației peste 4% în SUA riscă să blocheze scăderea dobânzilor , pe fondul scumpirilor alimentate de războiul cu Iranul și de tensiunile din Strâmtoarea Ormuz , potrivit Digi24 . În acest context, Donald Trump a declarat că „iubește” inflația și a susținut că prețurile vor scădea după încheierea conflictului. Datele guvernului american citate în material arată că inflația la nivelul prețurilor de consum a avut în luna mai cea mai rapidă creștere din ultimii trei ani. Întrebat dacă această evoluție îi poate afecta pe republicani înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului din noiembrie, Trump a răspuns: „Iubesc inflația”. Războiul și energia, canalul prin care se transmite presiunea în prețuri Trump a legat scumpirile de războiul cu Iranul și de riscul asupra unei rute maritime esențiale, după ce închiderea de către Teheran a afectat fluxurile și a împins în sus prețurile la benzină, îngrășăminte și alte bunuri, contribuind la inflație. În același timp, liderul de la Casa Albă a spus că a aprobat un plan de tranzitare „în secret” a petrolierelor prin Strâmtoarea Ormuz, în pofida preocupărilor privind costurile și inflația, justificând decizia prin succesul operațiunii. „Când se va termina, veți vedea că prețul petrolului va reveni la nivelul de dinainte. Va scădea. Va cădea ca o piatră.” De ce contează: dobânzile pot rămâne sus, cu efect direct în costul creditării Materialul notează că scumpirile pot împiedica Rezerva Federală a SUA să reducă dobânzile, ceea ce ar menține mai ridicate costurile de împrumut. Trump a cerut reducerea ratelor încă de la revenirea sa la putere anul trecut, în condițiile în care dobânzile mai mici ar diminua costurile de finanțare pentru gospodării și companii. Pe plan politic, republicanii încearcă să-și păstreze controlul asupra Camerei Reprezentanților și Senatului, însă se tem de o reacție negativă a consumatorilor, având în vedere că „costul vieții” rămâne o preocupare majoră pentru alegători. Digi24 mai arată că Trump a câștigat alegerile din 2024 în mare parte pe promisiunea de a reduce inflația, dar popularitatea sa pe această temă a scăzut. Ce urmează: risc de nou șoc petrolier și perturbări prelungite Eforturile de redeschidere a Strâmtorii Ormuz pentru traficul de petroliere sunt, deocamdată, în impas, iar reprezentanți ai industriei și analiști avertizează că în următoarele săptămâni ar putea apărea un nou șoc al prețului petrolului, cu potențial de a afecta piețele financiare în ansamblu. Chiar și în scenariul unui acord rapid între Trump și Teheran, publicația menționează estimări potrivit cărora ar putea dura luni până la normalizarea aprovizionării, iar perturbările ar putea continua până în 2026. În plus, menținerea prețurilor ridicate la energie ar putea afecta cheltuielile de consum pe termen lung. [...]
Șocul energetic din Strâmtoarea Ormuz împinge inflația peste ritmul salariilor în SUA, Marea Britanie și alte economii dezvoltate, ceea ce riscă să frâneze consumul și să pună presiune pe piața muncii, potrivit Economedia , care citează o analiză Financial Times. Creșterile bruște la benzină și la biletele de avion, declanșate de închiderea Strâmtorii Ormuz pe fondul războiului din Iran, au reaprins problema salariilor reale (puterea de cumpărare a veniturilor după inflație) în țări care abia începeau să recupereze pierderile din valul inflaționist anterior. SUA și Marea Britanie: salariile rămân în urmă În SUA, inflația anuală a urcat la 3,8% în aprilie, în timp ce câștigurile orare medii au crescut cu 3,6% în ultimul an. Diferența arată că, pentru prima dată în doi ani, prețurile au avansat mai repede decât veniturile, ceea ce erodează puterea de cumpărare. Diane Swonk, economist-șef la KPMG US, avertizează că efectele conflictului asupra lanțurilor de aprovizionare pot menține presiunea pe prețuri chiar și în scenariul redeschiderii rapide a strâmtorii: „Războiul zdruncină lanțurile de aprovizionare și va împinge prețurile mai sus decât înainte, chiar dacă strâmtoarea s-ar deschide mâine.” În Marea Britanie, câștigurile medii au crescut cu doar 0,1% în termeni reali în cele trei luni până în martie (fără bonusuri) și sunt așteptate să scadă pe măsură ce inflația accelerează, pe fondul unor angajări foarte slabe. James Smith, economist-șef la Resolution Foundation, spune că măsurile anunțate de guvern (inclusiv reduceri de TVA pentru unele cheltuieli de vară și amânarea unei creșteri a accizei la combustibil) ajută, dar nu ar preveni o nouă perioadă de scădere a salariilor reale. Zona euro: risc de stagnare a salariilor reale și recesiune ușoară În zona euro, șocul energetic este descris ca un nou regres pentru lucrători, după ce aceștia abia își recuperaseră terenul pierdut în 2022. Claus Vistesen (Pantheon Macroeconomics) se așteaptă ca avansul salariilor reale să fie aproape de zero în 2026 la nivelul zonei euro și avertizează că în unele țări ar putea deveni „profund negativ”, dând exemplul Franței, unde spațiul fiscal pentru măsuri de protecție a consumatorilor este limitat. Deși remunerația pe angajat a crescut cu aproape 2% în 2025, o măsură a salariilor negociate urmărită de Banca Centrală Europeană sugerează că sindicatele obțin mai greu creșteri în acest an, pe fondul îngrijorărilor legate de siguranța locului de muncă. Andrew Kenningham (Capital Economics) apreciază că devine tot mai probabil ca zona euro să intre într-o recesiune ușoară. De ce contează pentru economie: două riscuri pentru decidenți Analiza indică două scenarii care complică deciziile de politică economică: dacă gospodăriile își reduc cheltuielile, șocul energetic poate amplifica încetinirea creșterii economice și poate împinge companiile să taie din locuri de muncă; dacă angajații reușesc să obțină majorări salariale, acestea pot alimenta o inflație mai persistentă, chiar și după o eventuală scădere a prețurilor la energie. Michael Feroli, economist-șef american la JPMorgan, leagă scăderea salariilor reale „în totalitate” de conflictul din Orientul Mijlociu și anticipează că redeschiderea Strâmtorii Ormuz și ieftinirea energiei ar putea permite reluarea creșterii salariilor reale. În schimb, Swonk avertizează că episoadele de inflație ridicată pot ajunge să lovească direct în marjele companiilor și în angajări, transformând inflația într-o problemă a pieței muncii. [...]
