CAT$1,064.49+2.69%

Adoptarea inteligenței artificiale ar putea deveni un diferențiator de productivitate între companiile europene, iar ritmul de implementare va conta la fel de mult ca investițiile, a avertizat Mario Draghi la Timișoara, potrivit G4Media. Fostul președinte al Băncii Centrale Europene a spus că primele studii indică deja un efect pozitiv al AI asupra productivității, însă întrebarea-cheie rămâne cât de repede va ajunge tehnologia să fie folosită pe scară largă în economie.

Draghi, invitat special la conferința Tech Talks organizată de Universitatea Politehnica Timișoara, a discutat cu jurnalistul CNN Richard Quest despre modul în care Europa poate rămâne relevantă într-un context accelerat de inteligența artificială, dar și despre crizele recente și capacitatea instituțiilor de a reacționa.

Ce arată datele invocate de Draghi despre AI și productivitate

Fostul premier italian a indicat câteva cifre care sugerează că adoptarea AI a început să se vadă în performanța companiilor:

• 36% dintre companiile europene adoptă deja AI, procent pe care Draghi l-a descris drept „surprinzător” de mare;
• în SUA, procentul depășește 50%;
• productivitatea companiilor care folosesc AI crește cu aproximativ 4%, potrivit datelor citate de el;
• un studiu OECD arată că 50% din creșterea productivității până în 2030 se va datora adoptării inteligenței artificiale.

„Inteligența artificială va ajuta la creșterea productivității. Primele studii arată că acest lucru se întâmplă deja atât în Europa, cât și în SUA. Întrebarea cea mai importantă este cât timp va dura până când AI-ul va fi adoptat de toate companiile.”

De ce leagă Draghi AI de reforme mai rapide în Europa

În intervenția sa, Draghi a conectat direct presiunea tehnologică de nevoia de reforme accelerate la nivel european. Întrebat despre progresele de după publicarea „Raportului Draghi” (realizat pentru Comisia Europeană), el a spus că există pași înainte, dar că „lumea se mișcă acum mult mai repede”, iar schimbările din comerțul internațional, relația cu SUA și dezvoltarea AI cer un ritm mai alert.

„Concluzia raportului este clară: trebuie să acționăm acum, altfel riscăm să rămânem în urmă.”

Un punct distinct a fost critica la adresa procesului decizional european, descris ca lent și încărcat de etape, cu trimitere la nevoia de reducere a birocrației și de clarificare a responsabilității pentru implementarea deciziilor.

Context: criza energetică, inflația și reacția băncilor centrale

Draghi a vorbit și despre criza energetică și inflație, comparând situația actuală cu anii ’70, dar subliniind că Europa este astăzi mai pregătită (inclusiv prin existența monedei euro și prin lecțiile învățate în politica monetară). Totuși, el a criticat reacția „extrem de lentă” a băncilor centrale la inflația din 2022–2023 și a pus în context perioada post-pandemie, marcată de cheltuieli mari și lichiditate ridicată în economie, la care s-au adăugat costurile războiului și creșterea deficitelor, inclusiv în Europa.

În același dialog, Draghi a remarcat și diferența structurală dintre SUA și Europa, menționând că Statele Unite sunt exportator de energie.

Ce urmează, în logica mesajului lui Draghi

Mesajul central a fost că avantajul economic al AI nu va veni automat: contează viteza de adoptare în companii și capacitatea Europei de a lua și implementa decizii mai rapid. În lipsa accelerării reformelor, riscul, în formularea lui Draghi, este ca Europa să rămână în urmă într-o competiție în care tehnologia comprimă termenele de reacție.