Știri
Știri din categoria Inflație
Creșterea inflației peste 4% în SUA riscă să blocheze scăderea dobânzilor, pe fondul scumpirilor alimentate de războiul cu Iranul și de tensiunile din Strâmtoarea Ormuz, potrivit Digi24. În acest context, Donald Trump a declarat că „iubește” inflația și a susținut că prețurile vor scădea după încheierea conflictului.
Datele guvernului american citate în material arată că inflația la nivelul prețurilor de consum a avut în luna mai cea mai rapidă creștere din ultimii trei ani. Întrebat dacă această evoluție îi poate afecta pe republicani înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului din noiembrie, Trump a răspuns: „Iubesc inflația”.
Trump a legat scumpirile de războiul cu Iranul și de riscul asupra unei rute maritime esențiale, după ce închiderea de către Teheran a afectat fluxurile și a împins în sus prețurile la benzină, îngrășăminte și alte bunuri, contribuind la inflație.
În același timp, liderul de la Casa Albă a spus că a aprobat un plan de tranzitare „în secret” a petrolierelor prin Strâmtoarea Ormuz, în pofida preocupărilor privind costurile și inflația, justificând decizia prin succesul operațiunii.
„Când se va termina, veți vedea că prețul petrolului va reveni la nivelul de dinainte. Va scădea. Va cădea ca o piatră.”
Materialul notează că scumpirile pot împiedica Rezerva Federală a SUA să reducă dobânzile, ceea ce ar menține mai ridicate costurile de împrumut. Trump a cerut reducerea ratelor încă de la revenirea sa la putere anul trecut, în condițiile în care dobânzile mai mici ar diminua costurile de finanțare pentru gospodării și companii.
Pe plan politic, republicanii încearcă să-și păstreze controlul asupra Camerei Reprezentanților și Senatului, însă se tem de o reacție negativă a consumatorilor, având în vedere că „costul vieții” rămâne o preocupare majoră pentru alegători. Digi24 mai arată că Trump a câștigat alegerile din 2024 în mare parte pe promisiunea de a reduce inflația, dar popularitatea sa pe această temă a scăzut.
Eforturile de redeschidere a Strâmtorii Ormuz pentru traficul de petroliere sunt, deocamdată, în impas, iar reprezentanți ai industriei și analiști avertizează că în următoarele săptămâni ar putea apărea un nou șoc al prețului petrolului, cu potențial de a afecta piețele financiare în ansamblu.
Chiar și în scenariul unui acord rapid între Trump și Teheran, publicația menționează estimări potrivit cărora ar putea dura luni până la normalizarea aprovizionării, iar perturbările ar putea continua până în 2026. În plus, menținerea prețurilor ridicate la energie ar putea afecta cheltuielile de consum pe termen lung.
Recomandate
Șocul energetic din Strâmtoarea Ormuz împinge inflația peste ritmul salariilor în SUA, Marea Britanie și alte economii dezvoltate, ceea ce riscă să frâneze consumul și să pună presiune pe piața muncii, potrivit Economedia , care citează o analiză Financial Times. Creșterile bruște la benzină și la biletele de avion, declanșate de închiderea Strâmtorii Ormuz pe fondul războiului din Iran, au reaprins problema salariilor reale (puterea de cumpărare a veniturilor după inflație) în țări care abia începeau să recupereze pierderile din valul inflaționist anterior. SUA și Marea Britanie: salariile rămân în urmă În SUA, inflația anuală a urcat la 3,8% în aprilie, în timp ce câștigurile orare medii au crescut cu 3,6% în ultimul an. Diferența arată că, pentru prima dată în doi ani, prețurile au avansat mai repede decât veniturile, ceea ce erodează puterea de cumpărare. Diane Swonk, economist-șef la KPMG US, avertizează că efectele conflictului asupra lanțurilor de aprovizionare pot menține presiunea pe prețuri chiar și în scenariul redeschiderii rapide a strâmtorii: „Războiul zdruncină lanțurile de aprovizionare și va împinge prețurile mai sus decât înainte, chiar dacă strâmtoarea s-ar deschide mâine.” În Marea Britanie, câștigurile medii au crescut cu doar 0,1% în termeni reali în cele trei luni până în martie (fără bonusuri) și sunt așteptate să scadă pe măsură ce inflația accelerează, pe fondul unor angajări foarte slabe. James Smith, economist-șef la Resolution Foundation, spune că măsurile anunțate de guvern (inclusiv reduceri de TVA pentru unele cheltuieli de vară și amânarea unei creșteri a accizei la combustibil) ajută, dar nu ar preveni o nouă perioadă de scădere a salariilor reale. Zona euro: risc de stagnare a salariilor reale și recesiune ușoară În zona euro, șocul energetic este descris ca un nou regres pentru lucrători, după ce aceștia abia își recuperaseră terenul pierdut în 2022. Claus Vistesen (Pantheon Macroeconomics) se așteaptă ca avansul salariilor reale să fie aproape de zero în 2026 la nivelul zonei euro și avertizează că în unele țări ar putea deveni „profund negativ”, dând exemplul Franței, unde spațiul fiscal pentru măsuri de protecție a consumatorilor este limitat. Deși remunerația pe angajat a crescut cu aproape 2% în 2025, o măsură a salariilor negociate urmărită de Banca Centrală Europeană sugerează că sindicatele obțin mai greu creșteri în acest an, pe fondul îngrijorărilor legate de siguranța locului de muncă. Andrew Kenningham (Capital Economics) apreciază că devine tot mai probabil ca zona euro să intre într-o recesiune ușoară. De ce contează pentru economie: două riscuri pentru decidenți Analiza indică două scenarii care complică deciziile de politică economică: dacă gospodăriile își reduc cheltuielile, șocul energetic poate amplifica încetinirea creșterii economice și poate împinge companiile să taie din locuri de muncă; dacă angajații reușesc să obțină majorări salariale, acestea pot alimenta o inflație mai persistentă, chiar și după o eventuală scădere a prețurilor la energie. Michael Feroli, economist-șef american la JPMorgan, leagă scăderea salariilor reale „în totalitate” de conflictul din Orientul Mijlociu și anticipează că redeschiderea Strâmtorii Ormuz și ieftinirea energiei ar putea permite reluarea creșterii salariilor reale. În schimb, Swonk avertizează că episoadele de inflație ridicată pot ajunge să lovească direct în marjele companiilor și în angajări, transformând inflația într-o problemă a pieței muncii. [...]
Inflația din România rămâne alimentată de servicii și carburanți , iar diferența față de Ungaria – unde inflația anuală a coborât la 1,6% – pune presiune pe costurile companiilor și pe puterea de cumpărare, potrivit Ziarul Financiar . În septembrie, România a avut o inflație anuală de 6,6%, de circa patru ori peste nivelul din Ungaria. România: scumpirile vin din servicii și energie, nu din alimente După o scădere rapidă în vară (de la 10,4% în iunie la 6,2% în august), inflația a urcat din nou în septembrie la 6,6%, pe măsură ce s-au estompat efectele unor factori temporari (eliminarea plafonului la energie și majorările de TVA și accize din anul trecut), conform datelor INS citate de publicație. Structura scumpirilor indică o presiune persistentă în zone greu de „răcit” rapid prin politici monetare: serviciile s-au scumpit cu 11% într-un an; carburanții au accelerat: motorina este cu 37,6% mai scumpă decât acum un an, iar benzina cu 28,4% ; chiriile au urcat cu 39% . În schimb, alimentele au avut o dinamică mai temperată, cu o creștere medie de 3% , iar unele produse s-au ieftinit (fructe proaspete -16%, cartofi -3,6%, făină -3%). La polul opus, cafeaua s-a scumpit cu 13,7%, iar ouăle cu 10,8%. Un element-cheie pentru consum și pentru costurile firmelor este că salariile nu țin pasul cu inflația : salariul mediu net a crescut în august cu 5,6% față de anul trecut, iar câștigul real a scăzut pentru a 14-a lună la rând. Ungaria: de la vârf de 26% la 1,6%, pe fondul stabilizării forintului În Ungaria, inflația anuală a ajuns la 1,6% în septembrie, după ce în 2022–2023 urcase spre 26% , cel mai ridicat nivel din UE la acel moment, notează ZF. Publicația pune explozia de atunci pe seama cheltuielilor electorale, deficitelor, deprecierii forintului (care a scumpit importurile de energie) și a eșecului primelor măsuri antiinflație. Ulterior, guvernul a ajustat măsurile, iar executivul condus de Péter Magyar le-a păstrat, într-un context în care forintul s-a apreciat de la începutul anului și este „cel mai bun performer din regiune”, potrivit articolului. Banca centrală a coborât ținta de inflație la 2,5%. Ce urmează: dobânzi neschimbate și risc de inflație mai sus până la final de an BNR a menținut pe 8 octombrie dobânda-cheie la 6,50% și estimează că inflația va urca până la finalul anului, pe fondul scumpirii carburanților, energiei și altor materii prime, inclusiv agroalimentare, influențate de conflictul din Orientul Mijlociu și de seceta din acest an. Economiștii citați de ZF nu se așteaptă la o reducere a dobânzii înainte de primăvara lui 2027. În proiecțiile FMI menționate în articol, România ar urma să aibă o inflație de 8,2% în 2026 și 4,1% în 2027 , printre cele mai ridicate din UE, în timp ce pentru Ungaria FMI vede 1,9% în 2026 și 2,8% în 2027 . [...]
România rămâne liderul nedorit al inflației în UE, chiar dacă ritmul anual a coborât la 6,2% în august , potrivit HotNews , care citează o analiză BestBrokers . Scăderea de la 8,2% în iulie la 6,2% în august este descrisă ca posibil „cel puțin parțial” legată de măsurile recente de austeritate, însă nivelul rămâne cel mai ridicat din Uniunea Europeană. Analiza BestBrokers (bazată pe date IPC/indicele prețurilor de consum pentru august 2026) plasează România pe locul 24 la nivel global, într-un eșantion de 93 de țări pentru care existau date disponibile. Autorii spun că au folosit informații de la birourile naționale de statistică și de la Trading Economics. De ce contează: dezinflație rapidă, dar insuficientă pentru a ieși din „topul” UE Pentru economie și companii, mesajul este dublu: pe de o parte, o temperare a inflației poate reduce presiunea pe costuri și pe bugetele gospodăriilor; pe de altă parte, faptul că România rămâne pe primul loc în UE sugerează că ajustarea prețurilor este încă mai dificilă decât în restul blocului comunitar, cu efecte asupra consumului și a deciziilor de preț din retail, servicii și industrie. În text este menționat explicit că România a avut în august o inflație anualizată de 6,2%, iar scăderea față de iulie este caracterizată drept „bruscă”. Contextul comparației: unde sunt cele mai mari presiuni în lume și în Europa La nivel global, cele mai ridicate rate ale inflației din august sunt în Argentina (33,5%) și Turcia (31,51%), conform concluziilor cheie ale analizei. În Europa (într-un grup de 43 de țări analizate), Ucraina este indicată cu cea mai mare rată (8,1%), urmată de Kosovo (7,3%), România (6,2%) și Lituania (6,1%). Autorii notează și cazuri de inflație foarte redusă sau chiar scădere a prețurilor: Costa Rica este menționată ca singura țară cu deflație față de august 2025 (minus 0,17%), iar Benin (0,1%) și Suedia (0,3%) au creșteri „nesemnificative”. Metodologie și surse de date BestBrokers precizează că a analizat 93 de țări cu date IPC disponibile pentru luna august, folosind cifre din statisticile naționale și Trading Economics. În articol este inclus și un link către documentul INS privind datele pentru august. [...]
Accelerarea inflației la 3,3% în zona euro crește presiunea pentru dobânzi mai mari , ceea ce poate scumpi finanțarea pentru companii și state în perioada următoare, potrivit Ziarul Financiar . Datele vin pe fondul unui nou șoc energetic legat de tensiunile din Orientul Mijlociu, care reaprinde temerile investitorilor privind o inflație mai persistentă. Eurostat a publicat o estimare preliminară care arată că inflația anuală din zona euro a urcat la 3,3% în august, de la 2,9% în iulie. Nivelul este în linie cu prognoza economiștilor consultați de Reuters, conform materialului. Ce urmează la BCE: încă o majorare a dobânzii Banca Centrală Europeană este așteptată să majoreze săptămâna viitoare dobânda cu 0,25 puncte procentuale, până la 2,5%, ceea ce ar fi a doua creștere a costurilor de împrumut „din 2023 încoace”, notează publicația, care citează Financial Times. Economiștii de la Oxford Economics anticipează că accelerarea inflației face această decizie foarte probabilă: „În condiţiile în care inflaţia continuă să accelereze, BCE este aproape sigură că va majora dobânda la şedinţa de săptămâna viitoare.” August a fost a șasea lună consecutivă în care inflația din zona euro a rămas peste ținta de 2% pe termen mediu a BCE. Energia împinge din nou prețurile în sus În timp ce inflația de bază (care exclude prețurile volatile ale alimentelor și energiei) a scăzut la 2,4%, de la 2,5% în iulie, componenta energetică a accelerat puternic: de la 10,3% în iulie la 14,3% în august. Potrivit articolului, acesta este cel mai rapid ritm de creștere a prețurilor din energie de la începutul lui 2023, în contextul crizei energetice europene declanșate după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. Publicația mai arată că prețurile petrolului au crescut cu peste 15% de la începutul lunii august, pe fondul restricțiilor persistente ale transporturilor maritime prin Strâmtoarea Hormuz . Reacția piețelor: randamente în urcare, costuri mai mari de finanțare Evoluțiile au alimentat temerile investitorilor că economia globală ar putea intra într-o perioadă prelungită de inflație și au împins în sus randamentele obligațiunilor, potrivit materialului. Ziarul Financiar notează că, marți, costurile de împrumut ale Marii Britanii au atins cel mai ridicat nivel din 2008, iar randamentele obligațiunilor japoneze au urcat la niveluri nemaiîntâlnite din anii 1990. Pentru companii și guverne, combinația dintre inflație mai ridicată și dobânzi în creștere înseamnă, în practică, un mediu mai scump de finanțare și o presiune suplimentară asupra planurilor de investiții și a bugetelor publice, dacă tendința se menține. [...]
BCE vede inflația aproape de 3% în 2026, ceea ce menține presiunea pentru dobânzi mai mari , pe fondul incertitudinilor legate de războiul din Iran și de costurile energiei, potrivit Ziarul Financiar . Mesajul băncii centrale sugerează că relaxarea monetară rămâne dificilă, iar finanțarea în euro ar putea rămâne scumpă mai mult timp decât anticipau companiile și piețele. Declarațiile îi aparțin lui Philip Lane , economistul-șef al Băncii Centrale Europene (BCE), citat de Bloomberg, care avertizează că evoluția inflației depinde „foarte mult” de modul în care se va încheia criza din Iran, ceea ce face perspectiva „foarte incertă”. „Cel mai probabil, inflaţia va rămâne în jurul nivelului de 3% pentru restul acestui an. Dar evoluţia depinde foarte mult de modul în care se va rezolva această criză. Este, prin urmare, o situaţie foarte incertă.“ În iulie, inflația din zona euro a accelerat ușor la 2,9%, îndepărtându-se de ținta BCE de 2%. În același timp, economia zonei euro a avut o evoluție peste așteptări în trimestrul al doilea, cu o creștere de 0,4%, pe care Lane a descris-o drept „relativ bună”, dar cu riscul ca presiunile asupra prețurilor să continue. Ce înseamnă pentru dobânzi și costul finanțării Lane nu a indicat explicit dacă BCE va continua să majoreze dobânzile după creșterea de 0,25 puncte procentuale din iunie, însă a transmis că instituția va face „ceea ce este necesar” pentru a readuce inflația sub control. În acest context, piețele financiare anticipează cel puțin încă o majorare de 0,25 puncte procentuale până la finalul anului, conform aceleiași surse. „În acest moment, economia europeană se descurcă relativ bine. Să vedem care va fi impactul războiului mai târziu în acest an.” Dincolo de energie: alimentele și riscurile meteo Presiunile inflaționiste nu sunt limitate la energie. Lane a avertizat că prețurile alimentelor ar putea deveni unul dintre principalii factori care mențin inflația ridicată anul viitor, inclusiv pe fondul unor posibile efecte ale fenomenelor meteorologice precum El Niño . În paralel, BCE trebuie să țină cont și de impactul dobânzilor ridicate asupra populației cu credite ipotecare, însă prioritatea rămâne readucerea inflației sub control și evitarea unei perioade prelungite de scumpiri accelerate. Ce urmează: actualizarea proiecțiilor în septembrie Perspectivele prezentate de Lane sunt, în linii mari, aliniate cu proiecțiile BCE din iunie, care urmează să fie actualizate în septembrie. Până atunci, evoluția războiului din Iran, a prețurilor la energie și a inflației rămâne un element central pentru următoarele decizii de politică monetară. [...]
Scumpirile la alimente rămân concentrate pe câteva produse-cheie , în condițiile în care cafeaua, ouăle și carnea de vită au avut cele mai mari creșteri de preț în ultimul an, potrivit unei analize Economedia bazate pe datele Institutului Național de Statistică (INS) . În paralel, scăderile cele mai vizibile au fost la cartofi și fructe proaspete, semn că presiunea din coșul alimentar nu este uniformă. În iulie 2026 față de iulie 2025, cafeaua a rămas alimentul cu cea mai mare creștere de preț, cu 19,47%. Urmează ouăle, cu 13,9%, și carnea de bovine, cu 11,67%. Tot în aceeași perioadă, laptele de vacă s-a scumpit cu 11,28%, iar „țuica și alte băuturi spirtoase” au fost mai scumpe cu 8,87%. Grupa produselor din zahăr și miere de albine a înregistrat o creștere de 8,81%. Pe lista altor majorări anuale apar pâinea (7,93%), peștele proaspăt (7,54%), conservele din carne (6,77%), uleiul comestibil (6,57%), carnea de pasăre (6,24%) și carnea de porc (3,4%). La băuturi, berea s-a scumpit cu 7,88%, iar vinul cu 6,66%. Unde s-au văzut ieftiniri În același interval, INS consemnează și reduceri de preț la mai multe produse, inclusiv la unele de bază: zahăr: -0,25% unt: -0,53% făină: -4,3% mălai: -4,92% cartofi: -13,68% fructe proaspete: -13,82% Context: inflația anuală a coborât în iulie Pe fondul acestor evoluții din zona alimentară, rata anuală a inflației a scăzut la 8,2% în iulie , cu 2,2 puncte procentuale față de iunie, conform unui material separat al Economedia: Rata anuală inflației a scăzut la 8,2% în iulie . În termeni practici, datele arată că, deși inflația generală încetinește, anumite produse continuă să tragă în sus costul coșului alimentar. [...]
