Știri
Știri din categoria Imobiliare
Primăria Oradea vrea un parc industrial pe 53 de hectare lângă aeroport, după ce Consiliul Local a aprobat un acord de principiu pentru trecerea terenului în proprietatea orașului, potrivit Libertatea.
Terenul aparține Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă de pe Calea Aradului nr. 5 și include trei clădiri, pe o suprafață amplasată între DN79 și viitorul drum expres Oradea–Arad. Primarul Florin Birta a spus că poziționarea, „peste drum de aeroport”, ar putea susține dezvoltarea unui nou parc industrial, cu potențial de atragere a investitorilor.
Transferul nu se poate face doar printr-o hotărâre de Consiliu Local, deoarece stațiunile de cercetare sunt în subordinea Ministerului Agriculturii sau a Academiei, iar procedura necesită o lege specială sau o hotărâre de guvern. În acest caz, municipalitatea mizează pe o procedură rapidă în Senat, printr-un proiect de lege inițiat cu sprijinul senatorului Gheorghe Bota, relatează Bihoreanul, citat de Libertatea.
Dacă documentația va fi aprobată, Primăria Oradea ar urma să preia stațiunea administrată în prezent de Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”. Libertatea amintește că Legea 45/2009 prevedea trecerea stațiunii și a patrimoniului în administrarea Universității din Oradea, însă demersul început oficial în 2012 nu s-a finalizat, rămânând blocat timp de 14 ani.
Pe lângă teren, amplasamentul include un laborator de 1.650 mp, o clădire administrativă de 770 mp și o magazie. Primarul a arătat că municipalitatea va prelua „terenul, clădirile și datoriile”, iar administrația locală își va asuma obligațiile stațiunii către bugetul de stat, estimate la circa 1,2 milioane lei.
Recomandate
Fosta vilă de protocol a lui Nicolae Ceaușescu din Timișoara a ajuns o ruină , potrivit Digi24 . Imobilul, situat aproape de kilometrul zero al orașului și dotat cu buncăr și piscină interioară, a fost abandonat timp de zeci de ani, iar acum a intrat în patrimoniul autorităților județene. Clădirea a fost expropriată pentru 500.000 de euro, sumă menționată de Digi24, și urmează să fie reabilitată. Autoritățile spun că intenția este transformarea vilei într-un hub cultural și includerea ei în circuitul turistic, după realizarea proiectului tehnic. În materialul Digi24, starea actuală a imobilului este descrisă prin degradări vizibile, precum mizerie, ferestre lipsă și obiecte aruncate. Reportajul amintește că vila a fost construită în 1968 ca locuință de protocol pentru familia Ceaușescu, într-un regim de acces restricționat. „Povestea vilei începe în anul 1968, atunci autoritățile au construit-o ca locuință de protocol pentru familia Ceaușescu. O vilă cu circuit închis, simbol al luxului din perioada socialistă de unde se luau decizii importante pentru țară. Astăzi, doar o ruină care păstrează amintirea acelor vremuri”, transmite jurnalistul Digi24, Mihai Vălușescu. Pe termen scurt, următorul pas este pregătirea documentației, iar lucrările de restaurare ar urma să fie scoase la licitație în 2027, conform informațiilor din reportaj. Până atunci, autoritățile indică faptul că destinația finală va fi stabilită pe baza evaluărilor de specialitate. Președintele Consiliului Județean Timiș, Alfred Simonis, a declarat pentru Digi24 că decizia privind utilizarea clădirii va fi fundamentată de experți. În reportaj se mai menționează că, de-a lungul timpului, vilei i-au trecut pragul și foști demnitari, între care Ion Iliescu, Emil Constantinescu și Petre Roman, precum și ambasadori din mai multe țări. [...]
Trump Organization analizează un proiect imobiliar în Transilvania , potrivit Digi24 , care preia informații din The New York Times despre un amplasament din zona Clujului, lângă o fostă groapă de gunoi și o fostă groapă de deșeuri medicale. Proiectul nu a fost anunțat oficial, dar ar urma să reînvie o dezvoltare blocată anterior, afectată de acuzații de corupție. Conform The New York Times, planul ar lega numele Trump de apartamente de lux și un teren de golf, în apropierea așezării informale Pata Rât , unde o parte a comunității rome trăiește de ani buni în vecinătatea deșeurilor. Publicația americană notează că alegerea amplasamentului și contextul social au alimentat controverse, inclusiv discuții despre relocarea populației din zonă. Potrivit aceleiași surse, demersul se înscrie într-o extindere internațională accelerată a mărcii Trump prin acorduri de licențiere, care permit folosirea numelui în proiecte dezvoltate de parteneri locali. The New York Times amintește că, în primul mandat prezidențial al lui Donald Trump, compania se angajase să nu mai încheie noi acorduri în străinătate, angajament care nu a mai fost reiterat după revenirea sa la putere. News.ro relatează că proiectul din Cluj ar putea implica și un litigiu între foști parteneri, pe lângă disputele legate de groapa de gunoi și de situația comunității din Pata Rât. Un activist pentru dreptul la locuință, Alex Fechete, citat în articol, acuză că dezvoltatorii „încearcă să vândă oamenilor iluzii” și că prezentările pun accent pe clădiri moderne, fără a arăta proximitatea față de groapa de gunoi și condițiile din zonă. Trump Organization, spune că este „extrem de entuziasmată” de proiectele din București și Cluj, pe care le descrie drept primele inițiative în România, făcând trimitere și la planuri deja anunțate pentru un Trump Tower în Capitală. În ceea ce privește partenerii locali, publicația americană menționează SDC Properties, care ar fi început demersurile pentru autorizații, și pe Avram Gal, prezentat ca facilitator al unor aspecte ale tranzacției; acesta susține că este implicat „în calitate de prieten al familiei, nu de consultant”. [...]
Inteligența artificială schimbă logica cererii pe piața imobiliară , nu doar felul în care sunt administrate clădirile, potrivit Ziarul Financiar , care citează o analiză Cushman & Wakefield . Efectele sunt descrise ca fiind structurale și se văd în mai multe segmente, de la birouri și retail până la logistică și dezvoltare urbană. În zona de birouri, schimbarea pornește din felul în care companiile creează valoare și își organizează munca, ceea ce se traduce direct în cerere și în modul de utilizare a spațiilor. Dacă în ciclurile anterioare multe clădiri erau proiectate pentru un „chiriaș mediu”, cu cerințe relativ similare, adoptarea tehnologiei în ritmuri diferite și noile modele de lucru duc la o fragmentare accentuată a nevoilor. O parte dintre companii își consolidează prezența fizică și investesc în spații care susțin colaborarea, experiența clienților și interacțiunile cu valoare adăugată ridicată. În paralel, alte organizații își reproiectează activitatea în jurul unor modele descentralizate, cu accent pe flexibilitate și optimizarea costurilor, ceea ce împinge piața spre cerințe tot mai variate, inclusiv din perspectiva infrastructurii IT, a securității digitale și a capacităților de colectare a datelor. În România, această tranziție se vede, potrivit analizei, într-o orientare mai puternică spre calitate și funcționalitate, în detrimentul volumului. Clădirile ajung să fie evaluate tot mai mult după capacitatea de a susține activități cu valoare adăugată ridicată, prin spații de colaborare, infrastructură digitală și condiții care sprijină luarea rapidă a deciziilor. „Inteligența artificială nu schimbă doar modul în care sunt operate clădirile, ci și logica de bază a cererii de pe piața imobiliară. Vedem o polarizare tot mai clară între activele care pot fi adaptate noilor cerințe – flexibilitate, infrastructură, conectivitate – și cele care rămân ancorate în modele depășite. Pentru proprietari, chiriași și investitori, capacitatea de adaptare va fi un criteriu decisiv în următorii ani. Pentru piața imobiliară din România, AI reprezintă un catalizator al schimbării, nu o tendință izolată. Clădirile și proiectele care vor reuși să integreze aceste transformări vor beneficia de o poziționare mai bună pe termen lung, într-o piață din ce în ce mai selectivă.” Dincolo de birouri, raportul indică și o repoziționare în retail, unde magazinele fizice sunt descrise ca parte a unui ecosistem care combină experiența de brand, serviciile și logistica. În logistică și industrial, depozitele sunt văzute tot mai mult ca „noduri inteligente” care gestionează fluxuri în timp real, ceea ce crește importanța amplasării, a accesului la infrastructură și a specificațiilor tehnice, cu efecte asupra modului în care sunt evaluate și tranzacționate aceste active. [...]
Hala Ford din București se redeschide ca un complex modern cu restaurante și spații comerciale , potrivit B365 , după un amplu proces de restaurare care transformă clădirea istorică într-unul dintre cele mai mari proiecte de regenerare urbană din Capitală. Noua destinație, denumită One Gallery, va include peste 50 de restaurante, un food hall – primul de acest tip din București – dar și magazine, spații de birouri, zone de wellness și o sală multifuncțională pentru evenimente culturale. Proiectul, dezvoltat de One United Properties, depășește 100 de milioane de euro și readuce în circuit un simbol al industriei interbelice. Clădirea, situată în zona Floreasca, a fost consolidată și restaurată cu materiale similare celor originale, după ce fusese încadrată în clasa a doua de risc seismic și risca degradarea. În același timp, au fost construite două niveluri subterane care vor asigura aproximativ 400 de locuri de parcare. Ce va include noul complex One Gallery: peste 14.000 mp de spații comerciale aproximativ 50 de restaurante și terase food hall operat de Tomcat Hospitality supermarket Auchan concept store sală de fitness și spații de wellness birouri și spații pentru evenimente culturale Dincolo de transformarea modernă, hala păstrează o puternică valoare istorică. Construită în anii 1930 pe un teren achiziționat de Henry Ford, aici a funcționat prima linie de asamblare Ford din Europa de Est. Între 1936 și 1948, fabrica producea anual mii de automobile, până la naționalizarea regimului comunist. În acea perioadă, inclusiv Regele Mihai a lucrat în cadrul uzinei. Proiectul actual marchează astfel o reconversie a unui reper industrial într-un spațiu dedicat consumului și petrecerii timpului liber, într-un context urban în care astfel de transformări devin tot mai frecvente. [...]
Investitorii maghiari își extind tot mai mult prezența pe piața imobiliară din România, cu investiții de sute de milioane de euro. Capitalul provenit din Ungaria este implicat în numeroase proiecte de birouri, retail și rezidențiale, concentrate în special în București și în câteva orașe regionale importante. Investitori precum Indotek, Adventum și Gránit Asset Management au acumulat în ultimii ani un portofoliu semnificativ de active imobiliare pe piața locală. În total, proiectele controlate de aceste grupuri însumează aproximativ 200.000 de metri pătrați de spații comerciale și de birouri , dintre care peste 140.000 de metri pătrați sunt clădiri de birouri în București, iar aproximativ 57.000 de metri pătrați reprezintă spații de retail. Valoarea cumulată a acestor active este estimată la 370–400 de milioane de euro , potrivit tranzacțiilor publice și evaluărilor de piață. Principalii investitori și proiectele lor Mai multe companii maghiare și-au consolidat poziția în România prin achiziții și dezvoltări importante: Indotek Group – negociază cumpărarea spațiilor în care funcționează patru hipermarketuri ATAC din Brașov, Ploiești, Târgu Mureș și Satu Mare, într-o tranzacție estimată la circa 40 de milioane de euro. Grupul deține deja Plaza M din Târgu Mureș și două clădiri de birouri din București. Adventum – a intrat pe piața românească în 2021 prin achiziția complexului Hermes Business Campus din Pipera, o tranzacție estimată la peste 150 de milioane de euro. Gránit Asset Management – compania controlată de omul de afaceri István Tiborcz, ginerele premierului ungar Viktor Orbán , a cumpărat clădirile Equilibrium 1 și 2 din București pentru aproximativ 89 de milioane de euro. Investiții în locuințe și proiecte noi Capitalul maghiar se extinde și pe segmentul rezidențial. Compania KÉSZ Group dezvoltă în nordul Bucureștiului proiectul Corallis Apartments , o investiție estimată la aproximativ 51 de milioane de euro, cu finalizare programată la sfârșitul anului 2026 și livrări în 2027. În paralel, Cordia , parte din grupul Futureal, pregătește mai multe proiecte rezidențiale în Capitală, inclusiv dezvoltarea Centropolitan , lângă București Mall, cu 274 de apartamente și spații comerciale. Compania pregătește și un proiect mai amplu în Pipera, în zona Școlii Americane, cu aproximativ 900 de locuințe. România, piață atractivă pentru capitalul regional Interesul investitorilor din Europa Centrală pentru piața românească se explică prin randamentele mai ridicate și potențialul de creștere economică , comparativ cu alte piețe din regiune. În timp ce segmentul industrial și logistic este considerat cel mai dinamic, retailul și birourile continuă să atragă capital important. Prezența investitorilor maghiari pe piața locală nu este nouă. Un exemplu mai vechi este dezvoltatorul TriGranit , care a inaugurat în 2007 centrul comercial Polus Center din Cluj-Napoca, ulterior rebranduit Vivo!. [...]
Numărul locuințelor finalizate în România a scăzut în 2025 , când au fost terminate 59.062 de unități, cu 1.916 mai puține decât în 2024, pe baza statisticilor Institutului Național de Statistică . Scăderea confirmă încetinirea ritmului de dezvoltare pe piața rezidențială, după mai mulți ani în care construcțiile de locuințe au crescut constant. În ultimul trimestru al anului trecut au fost date în folosință 18.740 de locuințe, cu 73 mai multe decât în aceeași perioadă din 2024. Majoritatea au fost construite în mediul urban, care a concentrat 52,2% din totalul locuințelor finalizate în această perioadă. Analiza finanțării arată o evoluție diferită între sectorul public și cel privat. În trimestrul IV din 2025, numărul locuințelor realizate din fonduri private a crescut cu 262 de unități comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, în timp ce locuințele construite din fonduri publice au scăzut cu 189 de unități. Distribuția regională indică evoluții neuniforme la nivelul țării. Unele regiuni au înregistrat creșteri ale numărului de locuințe finalizate, în timp ce altele au consemnat scăderi. Regiunile în care s-au construit mai multe locuințe în trimestrul IV 2025: Nord-Est: +460 locuințe Centru: +182 Nord-Vest: +39 Sud-Vest Oltenia: +34 Regiunile în care numărul locuințelor finalizate a scăzut: Vest: −268 locuințe Sud-Muntenia: −184 București–Ilfov: −134 Sud-Est: −56 La nivelul întregului an 2025, structura construcțiilor rezidențiale s-a modificat și din punct de vedere al mediului de rezidență. Ponderea locuințelor finalizate în mediul rural a crescut la 46,3%, față de 43,2% în 2024. În același timp, ponderea locuințelor din mediul urban a scăzut de la 56,8% la 53,7%. Datele arată astfel o încetinire moderată a pieței construcțiilor de locuințe, însoțită de o redistribuire geografică și de o creștere a interesului pentru proiecte rezidențiale în mediul rural. [...]
