Știri
Știri din categoria Imobiliare
Primăria Capitalei accelerează demolările de construcții ilegale, cu efect direct asupra operatorilor de terase și comerț stradal, după ce primarul general Ciprian Ciucu spune că a semnat, în ultima lună, dispoziții de desființare pentru circa 55 de astfel de amplasamente, potrivit G4Media.
Măsurile vizează terase, chioșcuri și dependințe amplasate pe domeniul public, fără autorizații și fără respectarea regulamentului urbanistic, conform postării edilului general de vineri, pe Facebook. Ciucu susține că ar fi „probabil” un record pentru București și anunță că Parcul Herăstrău „va trece prin același proces”.
Primarul afirmă că a semnat autorizația de construire pentru punerea în siguranță a malurilor lacului din Parcul Herăstrău, însă proiectul tehnic „se oprește” la zona teraselor „cu cântec”. Proiectul ar fi fost comandat cu mai mulți ani în urmă.
Edilul spune că a ales să trateze intervenția în etape: faza I ar urma să fie executată anul acesta, iar pentru faza II – care include zona teraselor – va cere Administrației Lacuri, Parcuri și Agrement București (ALPAB) o expertiză și contractarea proiectării, invocând riscuri de siguranță ale malurilor. În același context, Ciucu indică posibilitatea ca proiectarea inițială să fi evitat zona teraselor pentru a nu bloca întregul proiect în litigii.
Ciucu mai anunță că luni va cere Poliției Locale o situație privind terasele, despre care spune că, potrivit informațiilor sale, doar unele ar fi legale. Primarul afirmă că va prezenta public situația și va dispune măsuri pentru intrarea în legalitate.
În două-trei săptămâni, edilul spune că va lansa în dezbatere publică un regulament pentru terase, inclusiv cele din parcuri, însoțit de un ghid de elemente permise, precum:
Totodată, Ciucu afirmă că, „pe modelul Brașovului”, în colaborare cu patronatul HORA, autoritățile ar urma să reglementeze „stradă cu stradă” în centrul Bucureștiului cât și cum se pot extinde terasele, în funcție de trama stradală și dimensiunea trotuarelor, cu obiectivul de a oferi „predictibilitate” și „control”.
Recomandate
ANPC cere verificări juridice și contractuale înainte de cumpărarea unei locuințe, pentru a limita riscul de litigii și pierderi financiare , potrivit Știrile Pro TV , care prezintă un ghid dedicat consumatorilor. Mesajul central: tranzacția trebuie pregătită ca o decizie financiară majoră, cu documente verificate și clauze care protejează cumpărătorul. Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor arată că verificarea situației juridice a imobilului și a actelor aferente este esențială înainte de semnarea contractului. În ghid, ANPC recomandă parcurgerea etapelor tranzacției astfel încât cumpărătorul să poată identifica riscurile și să ia decizia în cunoștință de cauză. „Achiziţionarea unei locuinţe reprezintă una dintre cele mai importante decizii financiare din viaţa unui consumator. În acest context, Ghidul cumpărătorului de locuinţe este primul document pe care îl recomandăm tuturor consumatorilor să îl parcurgă cu atenţie înainte de a lua decizia de achiziţie.” Rolul notarului: verificări care reduc riscul de litigii În document, ANPC pune accent pe rolul notarului public în asigurarea legalității și siguranței tranzacției. Notarul verifică actele și istoricul juridic al imobilului, existența sarcinilor (de exemplu ipoteci), interdicțiilor și litigiilor, consultă registre publice relevante și verifică documente administrative precum certificatul fiscal, adeverința de la asociația de proprietari sau certificatul energetic. Totodată, notarul oferă consiliere juridică imparțială, redactează și autentifică actele și se ocupă de înscrierea dreptului de proprietate în cartea funciară. ANPC amintește că actele autentice notariale au forță juridică sporită și pot constitui titlu executoriu. Înainte de antecontract: ce trebuie verificat și ce trebuie să conțină Ghidul recomandă ca, înainte de semnarea antecontractului, cumpărătorii să verifice dacă vânzătorul este proprietarul și să analizeze extrasul de carte funciară, inclusiv existența ipotecilor, interdicțiilor sau litigiilor. ANPC precizează că antecontractul stabilește condițiile principale ale tranzacției și ar trebui să includă, între altele: identificarea imobilului și a părților; prețul total; valoarea avansului și termenul pentru semnarea contractului final; modalitatea de plată; racordarea la utilități; situația juridică a imobilului; data predării locuinței. Pentru locuințele aflate în fază de proiect, ghidul menționează că antecontractul trebuie încheiat în formă autentică și notat în cartea funciară, cu respectarea condițiilor legale privind avansul. Documente, garanții și costuri: ce intră în „nota de plată” a tranzacției Pentru a evita probleme juridice la încheierea contractului, ANPC indică verificarea existenței autorizației de construire, a procesului-verbal de recepție a lucrărilor și a certificatului de atestare a edificării construcției. În plus, antecontractul sau contractul trebuie să menționeze clar prețul total, suma plătită ca avans, momentul plății diferenței, precum și moneda și cursul valutar aplicabil. În cazul locuințelor noi, cumpărătorii beneficiază de: 3 ani garanție pentru bună execuție; 10 ani garanție pentru vicii ascunse ale construcției; 2 ani garanție pentru bunurile achiziționate împreună cu locuința. La costul locuinței se pot adăuga onorariul notarial și TVA, tarifele de intabulare și costuri suplimentare pentru credite ipotecare, mai arată ghidul. Clauze de protecție și pașii de după semnare ANPC recomandă includerea unor clauze care să protejeze cumpărătorul, precum restituirea avansului dacă vânzătorul nu își respectă obligațiile, posibilitatea retragerii din tranzacție în anumite condiții, penalități pentru întârzierea predării și descrierea clară a dotărilor și finisajelor. După finalizarea tranzacției, consumatorii ar trebui să verifice înscrierea dreptului de proprietate în cartea funciară, să obțină un duplicat al contractului autentificat, să înregistreze imobilul la autoritățile fiscale, să schimbe contractele de utilități și să anunțe asociația de proprietari. „Nu semnaţi documente fără a le înţelege. Verificaţi finalizarea lucrărilor şi racordarea la utilităţi etc. Siguranţa unei tranzacţii imobiliare este condiţionată de o analiză minuţioasă şi de verificări riguroase.” [...]
România a avut în 2025 a cincea cea mai mare creștere a chiriilor din UE, cu +8,2% , într-un context în care scumpirile cele mai puternice s-au concentrat în Europa de Sud-Est, potrivit G4Media . În clasament, România este depășită de Croația (+17,6%), Grecia (+10,1%), Ungaria (+9,8%) și Bulgaria (+9,6%). Datele indică o presiune regională pe costul locuirii, peste media Uniunii Europene : la nivelul UE-27, în 2025, chiriile au crescut cu 3,2%, iar prețurile locuințelor cu 5,5%, conform concluziilor analizei citate. Unde s-au văzut cele mai mari scumpiri la chirii în 2025 Primele cinci țări din UE după creșterea chiriilor, conform materialului, sunt: Croația: +17,6% Grecia: +10,1% Ungaria: +9,8% Bulgaria: +9,6% România: +8,2% La polul opus, cele mai mici creșteri ale chiriilor au fost înregistrate în Italia, Franța și Finlanda, fără ca articolul să detalieze procentele. Grecia, exemplu de „tensiune” între venituri și chirii Pentru Grecia, articolul oferă și un indicator de accesibilitate: raportul chirie/venit lunar în Atena ar fi ajuns la 70,2% pentru un apartament cu un dormitor și la 93,6% pentru un apartament cu două dormitoare (date pentru 2024). Prin comparație, media UE ar fi de 31–34%, respectiv 46%. Creșterea accelerată a chiriilor în Grecia este pusă pe seama unei combinații de factori, între care: cererea ridicată alimentată de turism și închirieri pe termen scurt (precum Airbnb ), oferta limitată de locuințe noi construită în perioada crizei, investițiile străine (inclusiv prin programul Golden Visa), existența unui număr mare de apartamente închise și redresarea economiei, care ar fi împins cererea în sus. Materialul citează un „policy brief” al Centrului pentru Studii Liberale (KEFIM), preluat de Insider.gr și citat de Rador Radio România. [...]
Elveția pregătește înăsprirea regulilor pentru cumpărătorii străini de locuințe , printr-o consultare publică ce ar putea introduce obligația unei autorizații prealabile pentru cetățenii din afara UE și AELS, pe fondul deficitului de locuințe și al presiunii pe piața rezidențială, potrivit Economedia . Miza este una de reglementare, cu efect direct asupra cererii din segmentul cumpărătorilor non-europeni: Consiliul Federal a lansat consultarea privind noile măsuri, iar propunerea rămâne deschisă pentru observații publice până la 15 iulie. Ce schimbări sunt avute în vedere Conform informațiilor citate în material, măsurile ar urma să impună cetățenilor din afara UE și AELS să obțină o autorizație înainte de a cumpăra o locuință în Elveția. Inițiativa este prezentată ca răspuns la agravarea deficitului de locuințe și la presiunea în creștere asupra pieței rezidențiale. Context politic: referendum și presiune pe piața rezidențială Guvernul a anunțat noile reglementări înaintea referendumului programat pentru 14 iunie, care vizează inițiativa „10 milioane” – un proiect ce urmărește plafonarea populației rezidente permanente. În dezbaterea publică sunt invocate supraaglomerarea, creșterea traficului și majorarea chiriilor, iar o parte a populației leagă scăderea nivelului de trai de creșterea demografică și presiunea pe infrastructură. „ Lex Koller ”, înăsprită din nou Executivul elvețian arată că modificările propuse reprezintă o înăsprire suplimentară a legislației existente, cunoscută ca „Lex Koller”, care deja restricționează achizițiile imobiliare de către străini și condiționează astfel de tranzacții de obținerea unei autorizații. Legea a fost introdusă pentru a proteja accesul populației locale la locuințe și pentru a limita speculațiile. În paralel, autoritățile semnalează un interes mai ridicat al cumpărătorilor din afara UE și AELS, inclusiv al investitorilor bogați din Orientul Mijlociu, care caută stabilitate pe fondul tensiunilor geopolitice din regiune, ceea ce alimentează îngrijorările privind creșterea ponderii proprietăților deținute de străini. Materialul Economedia citează informații preluate de la Mediafax și menționează Bloomberg ca sursă pentru detaliile privind consultarea și măsurile discutate. [...]
România a avut în 2025 una dintre cele mai ridicate creșteri ale chiriilor din UE , cu o inflație anuală a chiriilor de 8,2%, într-un context european în care cererea de locuințe de închiriat avansează mai repede decât oferta, potrivit unei analize Economedia , care citează date și declarații preluate de Euronews și Eurostat . Miza economică: presiunea pe bugetele gospodăriilor se accentuează, iar costurile proprietarilor tind să fie transferate în chirii. În UE, chiriile au crescut în medie cu 3,1% în 2025, însă diferențele între țări au fost mari. România se află în grupul statelor cu scumpiri ridicate, alături de Grecia (10%), Ungaria (9,8%) și Bulgaria (9,6%). De ce urcă chiriile: cerere mai mare, ofertă sub presiune Explicația centrală indicată de experți este dezechilibrul dintre cerere și ofertă. Potrivit lui Kate Everett-Allen (Knight Frank), citată de Euronews Business, dobânzile ipotecare încă relativ ridicate și presiunile de accesibilitate din piața de vânzare au împins mai multe gospodării către închiriere, în special cumpărătorii la prima achiziție. În același timp, oferta a fost afectată de mai mulți factori, inclusiv: modificări fiscale și de reglementare, care au redus interesul proprietarilor în unele piețe; cerințe de eficiență energetică și costuri de renovare, care cresc povara pentru proprietarii de locuințe închiriate; restricții asupra închirierilor pe termen scurt, care „ajută marginal”, dar fără să schimbe semnificativ oferta totală. „Rezultatul este o piață a chiriilor mai strânsă și o presiune continuă de creștere a prețurilor.” Cum se vede România în tabloul european La nivelul UE, variația chiriilor efective pentru locuințe a mers, potrivit analizei, de la 1% în Finlanda până la 17,6% în Croația. România, cu 8,2%, se poziționează în partea superioară a clasamentului european. În zona euro și în marile economii, creșterile au fost, în general, mai temperate: Germania (2,1%), Franța (2,3%) și Spania (2,4%) sunt sub media UE, în timp ce Italia (3,8%) este peste media UE. Presiune pe bugete și transfer de costuri către chiriași Analiza notează că locuințele reprezintă o cincime din venitul mediu al gospodăriilor din UE, iar în unele țări ponderea este mult mai mare – 35% în Grecia, potrivit Eurostat. În acest context, scumpirea chiriilor devine o povară directă pentru populație. Mikk Kalmet (Global Property Guide), citat de Euronews Business, indică și un mecanism de transmisie a costurilor: creșterea costurilor proprietarilor, mai ales pentru cei puternic îndatorați, a fost transferată treptat către chiriași, ceea ce a împins chiriile în sus. Tot el arată că piețele mai puțin reglementate și cu ofertă restrânsă tind să aibă creșteri mai mari, în timp ce acolo unde există control al chiriilor sau niveluri deja ridicate, ritmul de creștere este mai lent. [...]
Chiriile din România au crescut peste media UE în 2025 , într-un context european în care cererea de locuințe la închiriere a depășit oferta, iar proprietarii au transferat către chiriași o parte din costurile mai mari de finanțare și modernizare, potrivit Digi24 . La nivelul Uniunii Europene , chiriile au urcat în medie cu 3,1% în 2025, însă în mai multe state scumpirile au ajuns la două cifre. România este menționată cu o creștere anuală a chiriilor de 8,2% și se află pe locul opt într-un top 10 al statelor cu cele mai mari avansuri ale prețurilor la închiriere, peste media UE. În interiorul Uniunii, variația chiriilor a mers de la 1% în Finlanda până la 17,6% în Croația, iar Grecia (10%), Ungaria (9,8%) și Bulgaria (9,6%) sunt, de asemenea, în zona creșterilor ridicate. De ce se scumpesc chiriile: cerere mai mare, ofertă sub presiune Explicația dominantă indicată de experți este dezechilibrul dintre cerere și ofertă. Kate Everett-Allen, șefa cercetării rezidențiale europene la Knight Frank, a legat presiunea de pe piața chiriilor de accesibilitatea mai slabă la cumpărare, în condițiile unor rate ale creditelor ipotecare încă „relativ ridicate”, care împing mai multe gospodării către închiriere, mai ales cumpărătorii la prima achiziție. Tot pe partea de ofertă, aceeași sursă arată că: modificările fiscale și de reglementare au redus interesul unor proprietari în anumite piețe; cerințele de eficiență energetică și costurile de modernizare cresc povara de a menține locuințe pentru închiriere; restricțiile privind închirierile pe termen scurt au un efect „marginal”, insuficient pentru a schimba semnificativ oferta totală. Costurile proprietarilor se transferă în chirii Un alt factor important este creșterea costurilor suportate de proprietari. Mikk Kalmet, de la Global Property Guide, a spus că scumpirile din 2025 au fost alimentate de cererea puternică, iar costurile mai mari — mai ales pentru proprietarii puternic îndatorați — au fost transferate treptat către chiriași, ceea ce a adăugat presiune suplimentară asupra chiriilor. Kalmet a mai indicat că piețele mai puțin reglementate și cu ofertă limitată tind să aibă creșteri mai rapide, în timp ce acolo unde există control al chiriilor sau niveluri deja ridicate, ritmul de creștere este, de regulă, mai lent. Unde au crescut mai lent chiriile în marile economii În 2025, inflația anuală a chiriilor a fost sub media UE în mai multe state, inclusiv în Germania (2,1%), Franța (2,3%) și Spania (2,4%). Italia (3,8%) este menționată ca singura dintre cele patru mari economii ale UE unde chiriile au crescut peste media UE, dar cu mai puțin de un punct procentual. Turcia , „caz aparte” în regiune Dacă sunt incluse și țările candidate la UE și cele din EFTA, Turcia se detașează puternic, cu o inflație anuală a chiriilor de 77,6% (din 36 de țări), mult peste a doua cea mai mare creștere, în Muntenegru (18,5%). În Turcia, plafonarea creșterilor chiriilor la 25% (măsură valabilă din iulie 2022 și prelungită până în iulie 2024) a avut „efecte neintenționate”, potrivit lui Everett-Allen: proprietarii ar fi încercat să recupereze pierderile prin creșteri abrupte la noile contracte. În ansamblu, materialul indică faptul că Europa de Est și Balcanii au avut, în 2025, creșteri ale chiriilor mai mari decât alte regiuni, cu excepții precum Kosovo (1%) și Macedonia de Nord (3,3%). [...]
Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu mută cererea de locuințe de lux spre Europa , alimentând interesul super-bogaților din Golf pentru piețe considerate „mai sigure”, potrivit HotNews , care citează Bloomberg, preluat de presa greacă. Agenți imobiliari din Londra, Monaco, Elveția și Marbella (Spania) descriu o creștere bruscă a solicitărilor din partea investitorilor și familiilor cu averi mari, care fie caută o relocare temporară, fie iau în calcul stabilirea în străinătate până când situația din regiune se stabilizează. Din perspectivă imobiliară, mișcarea se vede direct în cerere, disponibilitate și prețuri, mai ales pe segmentul de închirieri și achiziții premium. De ce contează: tensiunile geopolitice se traduc în presiune pe stoc și prețuri Schimbarea de direcție vine după o perioadă în care orașe precum Dubai și Abu Dhabi atrăseseră capital internațional, inclusiv prin stimulente fiscale și un nivel de trai ridicat. Acum, o parte dintre investitorii bogați își reconsideră expunerea în regiune și se orientează către destinații europene percepute drept „refugii sigure”. În Elveția, un exemplu concret citat este că agentul imobiliar Jean Florian (Rockwell Properties) caută la Geneva o proprietate de lux de aproximativ 20 de milioane de franci elvețieni pentru un client care dorește să se mute din Orientul Mijlociu, pe fondul interesului în creștere pentru segmentul de lux. Unde se vede cel mai rapid: Marbella și Londra În sudul Spaniei, Engel & Völkers raportează zilnic numeroase cereri noi pentru achiziții și închirieri în Marbella. Clienții caută locuințe cu servicii de tip resort — concierge, săli de sport, restaurante — într-un model de locuire apropiat de cel din orașele din Golf. În Londra, cererea pentru închirieri de lux este în creștere, pe fondul scăderii ofertei disponibile și al menținerii prețurilor la niveluri ridicate. Conform datelor de piață citate, numărul de noi solicitanți pentru locuințe cu valoare ridicată a crescut cu aproape 17% față de anul trecut. Relocare „pe termen scurt”, nu mutare definitivă Deși interesul crește, majoritatea evită deocamdată decizii permanente, invocând dificultăți fiscale și birocratice: schimbarea rezidenței fiscale, înscrierea copiilor la școli, deschiderea de conturi bancare. În consecință, cererea este în principal pentru rezidență temporară — de până la șase luni — mai ales din partea familiilor care s-au mutat recent în Orientul Mijlociu, dar păstrează legături puternice cu Europa. Pe hartă, Italia, Spania, Portugalia și Franța par să beneficieze de această tendință, în timp ce Elveția și Londra rămân poli majori de atracție. Experții citați estimează că direcția se va menține atât timp cât instabilitatea din regiune persistă, piața imobiliară de lux funcționând ca indicator al mișcărilor globale ale averii. [...]
