Știri
Știri din categoria Piața valutară (FX)
Leul are șanse reduse să revină spre 5 lei/euro chiar și după calmarea scenei politice, pe fondul unui dezechilibru structural între cererea de valută pentru importuri și intrările insuficiente de euro în economie, potrivit unei analize Wall-Street, care citează poziția Andreei Nica, vicepreședinte al Asociației CFA România.
După ce anul trecut moneda națională a depășit pragul psihologic de 5 lei/euro și s-a stabilizat în intervalul 5–5,05 lei/euro, tensiunile politice generate de moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan au adăugat un nou impuls de depreciere. În ziua menționată în articol, leul a trecut de 5,2 lei/euro.
Ideea centrală din analiza citată este că mișcarea cursului nu ține doar de episoadele de volatilitate politică, ci de o problemă de fond: România are nevoie de euro pentru a-și plăti importurile, iar sursele de valută nu acoperă această cerere.
Andreea Nica arată că intrările de euro vin din exporturi, fonduri europene și investiții străine directe, însă:
În acest context, chiar și după formarea unui nou guvern, scenariul unei întăriri a leului este considerat „puțin probabil”, iar tendința indicată rămâne de depreciere.
Un alt element relevant pentru companii și populație este modul de ajustare al cursului. Potrivit analizei, deprecierea euro/leu nu se produce neapărat lin, ci mai degrabă în „praguri”: piața poate sta o perioadă în jurul unui nivel, apoi cursul face un salt și se stabilizează mai sus.
În această logică, odată depășite anumite niveluri, revenirea sub ele devine tot mai dificilă fără o îmbunătățire a fundamentelor economice. În plus, specialista citată afirmă că, în mod obișnuit, BNR nu intervine „în momente de panică”, ci așteaptă calmarea pieței și apoi încearcă să mențină cursul în zona în care se stabilizează.
Articolul notează că nu există o prognoză actualizată după criza politică, însă nivelul de 5,2 lei/euro fusese estimat anterior, când cursul era în jur de 5,05 lei/euro. În noul context, în care incertitudinea politică se suprapune peste dezechilibrele externe, acest nivel ajunge să fie văzut mai degrabă ca un scenariu „optimist” decât unul pesimist.
Recomandate
Presiunile pe leu și costurile de finanțare pot rămâne ridicate dacă instabilitatea politică pune sub semnul întrebării disciplina fiscală și absorbția banilor europeni , avertizează ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , potrivit Digi24 . Oficialul leagă deprecierea monedei naționale față de euro de felul în care investitorii, finanțatorii și agențiile de rating evaluează credibilitatea țintelor asumate de România în contextul „turbulențelor politice”. Nazare spune că, în ultimele zile și săptămâni, a transmis „suficiente avertismente” despre riscurile unei perioade de instabilitate politică, iar reacția pieței vine din atenția acordată de actorii externi unor repere considerate esențiale pentru România. Cele două „ținte” urmărite de investitori Ministrul indică două elemente pe care investitorii, finanțatorii și agențiile de rating le urmăresc în mod special: credibilitatea traiectoriei fiscal-bugetare pentru 2026 și anii următori , inclusiv respectarea țintelor de deficit „indiferent de situație”; capacitatea României de a absorbi bani europeni , cu accent pe maximizarea absorbției din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) . În această logică, programul de consolidare și disciplina fiscal-bugetară, împreună cu îndeplinirea țintelor pentru 2026 și absorbția fondurilor europene, sunt prezentate ca factori-cheie pentru stabilizarea percepției de risc. Mesajele politice și efectul în piață Nazare afirmă că mesajele publice transmise de clasa politică în ultima perioadă „nu au fost deloc încurajatoare” pentru investitori și finanțatori și că turbulențele politice sunt văzute drept un factor principal care ar putea afecta cele două ținte. În plus, ministrul spune că a semnalat anterior riscuri legate de cuantumul finanțărilor , nivelul dobânzilor și posibile presiuni asupra cursului de schimb , presiuni care „se materializează”. Ce urmează, în viziunea ministrului Potrivit lui Nazare, există o legătură directă între presiunea pe curs și stabilizarea politică: dacă situația politică se stabilizează și apare predictibilitate, atunci presiunile asupra cursului și creșterea dobânzilor ar urma să se tempereze. Declarațiile au fost făcute luni, după ședința de guvern, pe fondul discuțiilor despre cursul leu-euro. [...]
Euro a coborât sub 5,2 lei în tranzacții cu lichiditate redusă, semn că tensiunile politice continuă să apese pe leu , chiar dacă mișcarea are loc înainte de deschiderea pieței interbancare din România, potrivit Economedia . La ora 11:20, moneda europeană a scăzut sub pragul de 5,2 lei, până la 5,197 lei. Mai devreme, cotațiile din platformele internaționale indicau aproximativ 5,202–5,2055 lei pentru un euro, înainte de deschiderea pieței locale (date Investing). De ce contează: cursul reacționează la risc politic, nu la „fundamente” pe termen scurt Economedia notează că piața interbancară din România era încă închisă, iar lichiditatea redusă poate amplifica volatilitatea. În astfel de condiții, mișcările pot fi mai bruște și „nu reflectă neapărat niveluri consolidate de tranzacționare”. Presiunea pe leu este pusă în contextul votului așteptat marți, prin moțiunea împotriva premierului Ilie Bolojan , ceea ce menține un nivel ridicat de incertitudine și prudență în rândul investitorilor. Context: după minimul istoric și un episod „foarte agitat” în piață Evoluția de luni vine după ce, joi, leul a atins un minim istoric față de euro, iar Banca Națională a României a publicat un curs oficial de 5,1417 lei/euro. În aceeași zi, în piața interbancară, euro a urcat până la 5,2 lei, iar la unele case de schimb a fost depășit pragul de 5,25 lei. Vineri a fost zi liberă, iar băncile din România au fost închise, ceea ce a mutat o parte din formarea prețului în afara pieței locale. Reprezentanții BNR au descris sesiunea de joi drept „o zi foarte agitată”, tipică perioadelor de incertitudine, și au transmis că situația ar urma să se calmeze. Potrivit datelor agregate de Bloomberg, scăderea de joi a fost una dintre cele mai abrupte mișcări intraday din ultimele luni. [...]
Depășirea pragului de 5,2 lei/euro în tranzacțiile „after-hours” indică presiuni încă ridicate pe leu , într-un context de lichiditate redusă și volatilitate accentuată, potrivit Economedia . Pe platformele internaționale, cotațiile au urcat vineri seara la aproximativ 5,20–5,203 lei pentru un euro, după închiderea pieței interbancare din România. Mișcarea este relevantă mai ales ca semnal de tensiune în piață, nu ca nivel „bătut în cuie”: tranzacțiile după închiderea pieței locale se fac în condiții de lichiditate mai mică, ceea ce poate amplifica variațiile și poate produce cotații care „nu reflectă neapărat niveluri consolidate de tranzacționare”, notează publicația. Context: minim istoric și volatilitate intraday Episodul vine după o zi de joi descrisă de Banca Națională a României drept „o zi foarte agitată”, în care leul a atins un minim istoric față de euro, iar BNR a publicat un curs oficial de 5,1417 lei/euro. În timpul zilei, în piața interbancară, euro a urcat până la 5,2 lei. La unele case de schimb, pragul de 5,25 lei pentru un euro a fost depășit, conform datelor citate. Pentru context suplimentar despre episodul de depreciere, Economedia a relatat anterior aici: Economedia . De ce contează: risc politic și reacția investitorilor Potrivit informațiilor prezentate, deprecierea accelerată a leului a fost alimentată de criza politică declanșată după retragerea sprijinului PSD pentru premierul Ilie Bolojan, demisiile miniștrilor și depunerea moțiunii de cenzură. În acest context, investitorii au devenit mai precauți, iar presiunea pe curs s-a amplificat. Date agregate de Bloomberg arată că scăderea de joi a fost una dintre cele mai abrupte mișcări intraday din ultimele luni. Ce urmează BNR a transmis că situația „ar urma să se calmeze”, însă cotațiile din after-hours sugerează că piața rămâne sensibilă la incertitudinea politică și la condițiile de lichiditate, cel puțin pe termen foarte scurt. [...]
Dolarul a pierdut teren în fața principalelor valute, pe fondul unui blocaj diplomatic SUA–Iran și al unei săptămâni încărcate de decizii ale băncilor centrale , potrivit Reuters . Mișcarea reflectă o piață prinsă între episoade de „risk-off” (căutare de active considerate sigure) și speranța că negocierile pot fi repornite, în timp ce investitorii se pregătesc pentru ședința Fed de miercuri, care ar putea fi ultima condusă de Jerome Powell. Pakistanul, care mediază între Washington și Teheran după ce a intermediat un armistițiu la începutul lunii, și-a intensificat eforturile de relansare a discuțiilor după ce negocierile față în față au eșuat săptămâna trecută. Iranul a propus luni amânarea discuțiilor despre programul nuclear până la rezolvarea conflictului mai larg și a disputelor privind transportul prin Strâmtoarea Hormuz , o abordare pe care Reuters notează că este puțin probabil să o satisfacă pe președintele Donald Trump, care a pus dezarmarea nucleară în centrul cererilor sale. În acest context, indicele dolarului (care măsoară moneda americană față de șase valute majore) a scăzut cu 0,37%, la 98,27. Dolarul a avut două luni consecutive de creștere, dar este pe cale să închidă aprilie în scădere, după ce câștigurile din martie, alimentate de fluxuri de refugiu pe fondul escaladării ostilităților, s-au estompat odată cu speranțele privind un acord de pace. Față de francul elvețian, dolarul a fost aproape neschimbat, la 0,78465. Petrolul urcă, iar riscul energetic apasă mai mult pe Europa și Japonia Brent a crescut cu 2,6%, la 108 dolari pe baril (aprox. 497 lei), cu atenția pieței pe Strâmtoarea Hormuz, prin care trece, în mod normal, circa o cincime din transporturile globale de petrol și gaze. Reuters subliniază că SUA sunt mai puțin expuse la un șoc al prețului energiei decât zona euro sau Japonia, mai dependente de importuri, ceea ce se vede și în dinamica valutelor. Euro a urcat cu 0,11%, la 1,1733 dolari, înaintea ședinței de politică monetară a Băncii Centrale Europene, unde este așteptată menținerea dobânzilor. Lira sterlină a câștigat 0,16%, la 1,3553 dolari, iar dolarul canadian s-a întărit cu 0,49%, la 1,362 dolari canadieni pentru un dolar american. Săptămână de bănci centrale: Fed în prim-plan, cu miză și pe succesiunea lui Powell Rezerva Federală se reunește la Washington, iar decizia de dobândă este așteptată miercuri; piața anticipează că Fed va păstra dobânzile neschimbate. În paralel, Reuters relatează că senatorul Thom Tillis este pregătit să renunțe la blocajul său privind nominalizarea lui Kevin Warsh la conducerea Fed, după ce Departamentul de Justiție a renunțat la investigația penală legată de Powell. Cu sprijinul lui Tillis, republicanii din Comisia bancară a Senatului ar avea majoritatea necesară pentru a avansa nominalizarea, iar confirmarea în plen este așteptată. Warsh a semnalat că ar acționa rapid pentru a implementa schimbări la Fed, iar piețele au început să includă în prețuri un ciclu de reduceri de dobândă mai agresiv sub o posibilă conducere a acestuia, notează Reuters. În același timp, strategul Marc Chandler (Bannockburn Global Forex) a avertizat că piața ar putea exagera impactul de dobândă asociat acestei perspective. În Asia, yenul a urcat cu 0,11%, la 159,2 yeni pentru un dolar, rămânând aproape de pragul de 160 pe care traderii îl asociază cu un risc crescut de intervenție a autorităților de la Tokyo pe piața valutară. Banca Japoniei este așteptată să mențină dobânzile marți, dar să semnalizeze disponibilitatea de a majora dobânda chiar din iunie. Bank of England și Bank of Canada sunt, de asemenea, așteptate să păstreze dobânzile, însă comentariile despre perspectivele economice vor fi urmărite atent, în condițiile în care conflictul influențează energia și comerțul. [...]
Dolarul este pe cale să încheie a doua săptămână la rând pe minus , pe fondul reducerii cererii pentru active de refugiu după semnale de detensionare în Orientul Mijlociu, potrivit Reuters . În tranzacții prudente în Asia, investitorii au început să iasă din pozițiile defensive după intrarea în vigoare a unui armistițiu de 10 zile între Israel și Liban și pe fondul perspectivelor unor noi discuții între SUA și Iran. Președintele Donald Trump a declarat că următoarea întâlnire SUA–Iran ar putea avea loc în weekend. În același timp, negociatorii americani și iranieni și-au redus ambițiile pentru un acord de pace cuprinzător și urmăresc acum un „memorandum temporar” care să prevină reluarea conflictului, în condițiile în care dosarul nuclear rămâne un obstacol central. Ce se vede în piața valutară: dolar mai slab, euro și lira își revin Indicele dolarului (care măsoară moneda americană față de șase valute majore) era stabil la 98,235, dar se îndrepta spre a doua scădere săptămânală consecutivă, după ce a cedat cea mai mare parte din avansul alimentat de război. În Europa, principalele valute au rămas aproape de maximele ultimelor săptămâni: euro era stabil la 1,1782 dolari și se îndrepta spre a treia creștere săptămânală la rând; lira sterlină era la 1,3525 dolari. Ambele au recuperat în mare parte pierderile declanșate de conflictul din Iran și se tranzacționau aproape de cele mai ridicate niveluri din ultimele șapte săptămâni. Strategul FX Sim Moh Siong (OCBC) a spus că piețele sunt într-o fază de consolidare, după ce au „prețuit” deja o parte din optimismul privind prelungirea armistițiului, iar pentru o mișcare mai direcțională este nevoie de un nou catalizator. Monede sensibile la risc și yenul: Australia rămâne sus, Japonia ține piața în suspans Dolarul australian, considerat mai sensibil la apetitul pentru risc, era la 0,7167 dolari, aproape de maximele ultimilor patru ani, pe fondul unui sentiment pozitiv în piețe. Dolarul neozeelandez scădea cu aproximativ 0,1%, la 0,5887 dolari. Față de yen, dolarul urca ușor la 159,47 yeni, după ce guvernatorul Băncii Japoniei, Kazuo Ueda , a evitat să sugereze că o majorare de dobândă ar fi iminentă în această lună, ceea ce a crescut probabilitatea ca banca centrală să amâne cel puțin până în iunie. De ce contează: dobânzile și inflația rămân „a doua linie” a șocului geopolitic Deși tensiunile geopolitice au redus cererea de refugiu pentru dolar, investitorii urmăresc în paralel cum vor răspunde băncile centrale la riscurile inflaționiste induse de război, în special prin prețurile energiei. Randamentele titlurilor de stat americane au rămas stabile vineri, după creșterea din sesiunea anterioară, pe fondul menținerii unor prețuri ridicate la petrol. Randamentul pe 2 ani era la 3,7816%, iar cel pe 10 ani la 4,3193%. Contractele futures pe dobânda Fed indică faptul că piața continuă să parieze pe menținerea dobânzilor neschimbate în acest an, după o schimbare abruptă față de așteptările de două tăieri de dobândă care erau incluse în prețuri înainte de război. În plan internațional, miniștrii de finanțe și guvernatorii băncilor centrale din G7 au convenit să rămână pregătiți să acționeze pentru a atenua riscurile economice și inflaționiste generate de șocurile de preț și de ofertă din energie, potrivit ministrului francez de finanțe Roland Lescure. În Europa, oficiali ai BCE au minimalizat șansele unei majorări de dobândă chiar din această lună, argumentând că este nevoie de mai multe date. În SUA, cererile noi de ajutor de șomaj au scăzut mai mult decât se aștepta săptămâna trecută, semn că piața muncii rămâne stabilă, ceea ce ar putea oferi Rezervei Federale spațiu să păstreze dobânzile neschimbate în timp ce evaluează efectele inflaționiste ale conflictului. [...]
Divergența de dobândă față de SUA împinge în 2026 mai multe monede peste dolar , într-un context în care Rezerva Federală rămâne „pe loc” după șocul energetic generat de conflictul din Iran, iar alte bănci centrale se îndreaptă spre înăsprire monetară, potrivit unei analize preluate de Antena 3 . Efectul: un dolar în scădere și un „top 10” al monedelor care se apreciază, de la realul brazilian până la forintul maghiar. Schimbarea de regim pe piața valutară este legată de explozia prețurilor la energie și de repoziționarea așteptărilor privind inflația. În timp ce Fed este descrisă ca fiind constrânsă între inflația alimentată de energie și incertitudinile de creștere, mai multe bănci centrale din Europa și Pacific sunt așteptate să majoreze dobânzile în 2026, pe baza estimărilor Goldman Sachs citate în material (via Euronews). Ce câștigă în fața dolarului și de ce contează În fruntea performanțelor este realul brazilian, cu un avans de aproape 11% față de dolar de la începutul anului. Explicația centrală este „carry trade” (strategie prin care investitorii se împrumută într-o monedă cu dobândă mai mică și plasează în alta cu dobândă mai mare): rata Selic din Brazilia este la 14,75% chiar și după o reducere de 25 de puncte de bază pe 18 martie, rămânând cu aproximativ 11 puncte procentuale peste ținta Fed, ceea ce creează un stimulent puternic pentru intrări de capital. În plus, Brazilia beneficiază de profilul de exportator de materii prime (soia, minereu de fier, carne de vită, zahăr și petrol), într-un moment în care energia și materiile prime sunt din nou un factor major de preț. Un tipar similar apare la dolarul australian și coroana norvegiană, ambele cu plus de aproape 7% de la începutul anului. În Australia, banca centrală a urcat dobânda la 4,1% pe 17 martie (după o creștere în februarie), ceea ce a dus diferențialul de dobândă față de SUA în teritoriu pozitiv pentru prima dată din 2017. În Norvegia, statutul de exportator de petrol și mesajele cu tentă de înăsprire monetară ale Norges Bank susțin moneda, iar „prima” pe energie rămâne un catalizator. Peso-ul columbian este menționat în același registru, pe fondul dependenței de exporturile de petrol. Forintul: raliu rapid, alimentat de risc politic mai mic Forintul maghiar este prezentat drept una dintre cele mai spectaculoase mișcări: +6,32% de la începutul anului, dar cu un salt de aproximativ 8% doar în ultimele două săptămâni, ceea ce ar face din aprilie 2026 cea mai bună lună pentru forint din iulie 2020. Catalizatorul indicat este politic: alegerile parlamentare din 12 aprilie, în care Viktor Orbán a pierdut în fața lui Péter Magyar, care ar fi obținut o majoritate de două treimi. Pentru piață, schimbarea este interpretată ca o reevaluare a riscului politic și ca o posibilă normalizare a relației cu Uniunea Europeană, inclusiv perspectiva deblocării fondurilor structurale înghețate, care au apăsat asupra activelor ungare în ultimii ani. Motorul comun: Fed constrânsă, restul lumii discută majorări Materialul leagă aprecierea acestor monede de faptul că șocul inflaționist s-a concentrat până acum în energie. Sunt citate date pentru SUA: inflația generală a urcat cu 0,9% lună la lună în martie (3,3% anual), cu energia în creștere cu 10,9%, în timp ce inflația de bază a fost 0,2% lună la lună (sub consensul de 0,3%), iar indicatorul „super core” al serviciilor a coborât la 0,18%. În paralel, piețele de predicții de pe Polymarket sunt citate cu probabilități pentru majorări de dobândă în 2026: 76% pentru BCE, 57% pentru Banca Angliei, 36% pentru Banca Canadei și 15% pentru Fed — o imagine a divergenței de politică monetară care, în mod tipic, se reflectă direct în cursurile de schimb. Ce poate întoarce trendul Riscul major indicat este o normalizare mai rapidă a aprovizionării cu energie, care ar reduce „prima” pe materii prime și ar tăia din sprijinul pentru monedele legate de petrol. BBVA citează estimarea Agenției Internaționale a Energiei potrivit căreia, după redeschiderea strâmtorii Hormuz, ar fi necesare două săptămâni pentru restabilirea a 50% din volumele de export dinainte de război și o lună pentru a ajunge la 80%. În plus, ING avertizează că piețele sunt deja poziționate „optimist”, ceea ce crește riscul unei reveniri a dolarului dacă tensiunile se reaprind și o parte din veștile bune, deja incluse în preț, se inversează. [...]
