Știri
Știri din categoria Piața valutară (FX)
Dolarul este pe cale să încheie a doua săptămână la rând pe minus, pe fondul reducerii cererii pentru active de refugiu după semnale de detensionare în Orientul Mijlociu, potrivit Reuters.
În tranzacții prudente în Asia, investitorii au început să iasă din pozițiile defensive după intrarea în vigoare a unui armistițiu de 10 zile între Israel și Liban și pe fondul perspectivelor unor noi discuții între SUA și Iran. Președintele Donald Trump a declarat că următoarea întâlnire SUA–Iran ar putea avea loc în weekend.
În același timp, negociatorii americani și iranieni și-au redus ambițiile pentru un acord de pace cuprinzător și urmăresc acum un „memorandum temporar” care să prevină reluarea conflictului, în condițiile în care dosarul nuclear rămâne un obstacol central.
Indicele dolarului (care măsoară moneda americană față de șase valute majore) era stabil la 98,235, dar se îndrepta spre a doua scădere săptămânală consecutivă, după ce a cedat cea mai mare parte din avansul alimentat de război.
În Europa, principalele valute au rămas aproape de maximele ultimelor săptămâni:
Ambele au recuperat în mare parte pierderile declanșate de conflictul din Iran și se tranzacționau aproape de cele mai ridicate niveluri din ultimele șapte săptămâni.
Strategul FX Sim Moh Siong (OCBC) a spus că piețele sunt într-o fază de consolidare, după ce au „prețuit” deja o parte din optimismul privind prelungirea armistițiului, iar pentru o mișcare mai direcțională este nevoie de un nou catalizator.
Dolarul australian, considerat mai sensibil la apetitul pentru risc, era la 0,7167 dolari, aproape de maximele ultimilor patru ani, pe fondul unui sentiment pozitiv în piețe. Dolarul neozeelandez scădea cu aproximativ 0,1%, la 0,5887 dolari.
Față de yen, dolarul urca ușor la 159,47 yeni, după ce guvernatorul Băncii Japoniei, Kazuo Ueda, a evitat să sugereze că o majorare de dobândă ar fi iminentă în această lună, ceea ce a crescut probabilitatea ca banca centrală să amâne cel puțin până în iunie.
Deși tensiunile geopolitice au redus cererea de refugiu pentru dolar, investitorii urmăresc în paralel cum vor răspunde băncile centrale la riscurile inflaționiste induse de război, în special prin prețurile energiei.
Randamentele titlurilor de stat americane au rămas stabile vineri, după creșterea din sesiunea anterioară, pe fondul menținerii unor prețuri ridicate la petrol. Randamentul pe 2 ani era la 3,7816%, iar cel pe 10 ani la 4,3193%.
Contractele futures pe dobânda Fed indică faptul că piața continuă să parieze pe menținerea dobânzilor neschimbate în acest an, după o schimbare abruptă față de așteptările de două tăieri de dobândă care erau incluse în prețuri înainte de război.
În plan internațional, miniștrii de finanțe și guvernatorii băncilor centrale din G7 au convenit să rămână pregătiți să acționeze pentru a atenua riscurile economice și inflaționiste generate de șocurile de preț și de ofertă din energie, potrivit ministrului francez de finanțe Roland Lescure. În Europa, oficiali ai BCE au minimalizat șansele unei majorări de dobândă chiar din această lună, argumentând că este nevoie de mai multe date.
În SUA, cererile noi de ajutor de șomaj au scăzut mai mult decât se aștepta săptămâna trecută, semn că piața muncii rămâne stabilă, ceea ce ar putea oferi Rezervei Federale spațiu să păstreze dobânzile neschimbate în timp ce evaluează efectele inflaționiste ale conflictului.
Recomandate
Euro a coborât la 1,1765 dolari, cel mai redus nivel din ultima lună , pe fondul escaladării tensiunilor dintre Statele Unite și Iran, care au împins investitorii către active considerate sigure, precum dolarul, potrivit CNBC . Moneda unică este pe cale să încheie săptămâna cu o depreciere de aproximativ 0,8%, în timp ce indicele dolarului american se îndreaptă spre cea mai bună performanță săptămânală din octombrie 2025. Declinul vine după ce președintele american Donald Trump a avertizat Iranul că are între 10 și 15 zile pentru a ajunge la un acord privind programul nuclear, în caz contrar riscând consecințe severe, relatează Reuters. În paralel, SUA au desfășurat două grupuri de portavioane, nave de război și zeci de avioane de luptă în regiune, iar Iranul a efectuat exerciții navale comune cu Rusia în apropierea strâmtorii Hormuz, rută prin care tranzitează circa 20% din petrolul mondial. Petrolul urcă, presiunea pe euro crește Tensiunile geopolitice au împins petrolul Brent spre 72 de dolari pe baril și țițeiul WTI spre 66 de dolari, maxime ale ultimelor șase luni. Analiștii ING avertizează că moneda europeană este vulnerabilă la scumpirea energiei, având în vedere dependența ridicată a Europei de importuri. Potrivit unei analize citate de Investing.com , perechea euro/dolar ar putea coborî până la 1,160 în cazul unei escaladări majore. În același timp, minutele recente ale Rezervei Federale americane și datele solide de pe piața muncii din SUA au susținut dolarul, amplificând presiunea asupra monedei unice. Incertitudini la Banca Centrală Europeană Euro a fost afectat și de speculațiile privind o posibilă plecare anticipată a președintei Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, înainte de încheierea mandatului din octombrie 2027. Deși aceasta a declarat pentru The Wall Street Journal că intenția sa este să își ducă mandatul la capăt, incertitudinea a sporit volatilitatea. Datele economice din zona euro oferă semnale mixte: prețurile producătorilor din Germania au scăzut cu 3% în ianuarie, peste așteptări; indicele preliminar al managerilor de achiziții arată revenirea sectorului manufacturier peste pragul de 50 de puncte, pentru prima dată din octombrie. Pentru moment, piețele valutare rămân concentrate pe evoluțiile din Orientul Mijlociu. Analiștii consideră că doar semnale clare de detensionare diplomatică ar putea reduce cererea pentru dolar și tempera scăderea euro. [...]
Dolarul a pierdut aproape toate câștigurile acumulate de la începutul războiului cu Iranul , coborând spre minimele ultimelor șase săptămâni, pe fondul speranțelor că Washington și Teheran ar putea relua discuțiile în zilele următoare, ceea ce a alimentat apetitul pentru risc, potrivit Reuters . Mișcarea arată că piețele încep să „privească dincolo” de șocul petrolului și să trateze conflictul mai degrabă ca pe un risc temporar, în condițiile în care investitorii se repoziționează din active defensive către monede și instrumente mai sensibile la risc. Ce se vede în piața valutară În tranzacțiile de miercuri, euro a urcat la 1,1791 dolari, aproape de cel mai ridicat nivel din 2 martie, iar lira sterlină a fost aproape neschimbată la 1,35715 dolari. Indicele dolarului (care compară dolarul cu un coș de șase valute majore) era la 98,13, în apropierea celui mai scăzut nivel din peste șase săptămâni. Reuters notează că dolarul, preferat ca „refugiu” în martie, a scăzut cu 1,7% în această lună față de rivalii majori, pe fondul optimismului legat de o încetare a focului și de perspectiva unei soluții diplomatice. De ce contează: „risk-on” revine, iar dolarul pierde rolul de refugiu Contextul rămâne tensionat: Teheranul a închis practic Strâmtoarea Hormuz — rută esențială pentru aproximativ o cincime din transporturile globale de petrol și gaze — de la începutul războiului SUA-Israel cu Iranul, la 28 februarie, ceea ce a împins în sus prețurile energiei și a afectat sentimentul investitorilor. Totuși, speranțele de reluare a negocierilor au crescut după ce președintele SUA, Donald Trump, a spus marți că discuțiile pentru încheierea războiului ar putea fi reluate în Pakistan în zilele următoare, după ce negocierile din weekendul trecut, la Islamabad, nu au adus un progres. În piață, acest lucru s-a tradus printr-un raliu „risk-on” (asumare mai mare de risc), inclusiv prin întărirea dolarului australian, care a atins cel mai ridicat nivel din 12 martie și era în jur de 0,7124 dolari. Petrolul și riscul macro: ce urmăresc investitorii Pe partea de energie, Brent a urcat cu 0,8% la 95,53 dolari (aprox. 438 lei) barilul, după o scădere de 4,6% în sesiunea anterioară. WTI a crescut cu 0,24% la 91,46 dolari (aprox. 421 lei), după un declin de 7,9% marți. Investitorii urmăresc cât de mult va afecta șocul energetic economia globală. Fondul Monetar Internațional și-a redus perspectiva de creștere din cauza scumpirilor la energie generate de război și a avertizat că economia mondială se îndreaptă deja spre un scenariu mai nefavorabil, cu creștere mult mai slabă. În scenariul „cel mai rău” al FMI, economia globală se apropie de recesiune, cu un preț mediu al petrolului de 110 dolari (aprox. 506 lei) în 2026 și 125 dolari (aprox. 575 lei) în 2027. Implicații pentru dobânzile din SUA Fosta secretară a Trezoreriei SUA, Janet Yellen, a declarat că vede posibilă o reducere de dobândă a Rezervei Federale în acest an, chiar dacă șocurile de ofertă asociate războiului pot pune presiune pe inflație. În același timp, Reuters arată că traderii au eliminat în mare parte din prețuri șansele unei tăieri de dobândă în 2026, față de așteptările de două reduceri înainte de război, deși o încetare a focului și perspectiva unei rezolvări ar putea readuce relaxarea monetară „în cărți”. [...]
Dolarul a urcat în Asia spre cel mai mare câștig lunar din iulie , pe fondul cererii de active considerate sigure în contextul războiului din Orientul Mijlociu, potrivit Reuters . Mișcarea vine într-un moment în care scumpirea petrolului a apăsat pe majoritatea celorlalte piețe și a amplificat temerile privind o recesiune globală. Un articol din Wall Street Journal, care citează oficiali neidentificați, a indicat că președintele SUA, Donald Trump, ar fi dispus să oprească atacurile asupra Iranului fără a forța deschiderea Strâmtorii Hormuz. Petrolul a scăzut ușor în tranzacționarea asiatică, însă dolarul a rămas practic neclintit. Dolarul se întărește pe valul de aversiune la risc Dolarul s-a apreciat cu 1% față de wonul sud-coreean, până la 1.534 woni, niveluri atinse rar, în special în perioade de stres financiar major, precum criza financiară globală din 2009 și criza asiatică din 1997-1998. În același timp, euro a rămas sub 1,15 dolari, iar lira sterlină, dolarul australian și dolarul neozeelandez au fost menținute la minime de mai multe luni. Reuters notează că dolarul a fost sprijinit de statutul SUA de exportator de energie, de creșterea randamentelor titlurilor de stat americane și de orientarea investitorilor către numerar în ultima lună de conflict, în condițiile în care monedele asiatice au suferit unele dintre cele mai mari pierderi. „În lipsa unor mesaje clare, conciliatoare din partea iraniană, este greu de văzut cum dolarul ar putea ceda prea curând câștigurile din această lună”, a spus Chris Turner, șeful global al piețelor la ING. Yenul își revine pe amenințări de intervenție, dar rămâne sub presiune Amenințările reînnoite de intervenție din partea autorităților de la Tokyo au limitat presiunea suplimentară de vânzare pe yen. Moneda japoneză atinsese luni cel mai slab nivel din iulie 2024, iar marți se tranzacționa la 159,52 yeni pentru un dolar. Reuters subliniază că șocul energetic a afectat termenii de schimb ai Japoniei, ceea ce a redus rolul tradițional al yenului ca monedă de refugiu în această perioadă. În paralel, autoritățile elvețiene au indicat că ar interveni pentru a opri eventuale aprecieri abrupte ale francului, într-un context în care și acesta a fost sub presiune. Indicatorii cheie: indicele dolarului, francul și monedele din Oceania Indicele dolarului a atins luni 100,61, cel mai ridicat nivel din mai 2025, iar ultima cotație menționată de Reuters era 100,47. Pe ansamblul lunii martie, indicele este în creștere cu 2,9%, cea mai puternică apreciere lunară din iulie. În raport cu francul elvețian, dolarul este în urcare cu aproape 4% în martie, la 0,80 franci. În ultimele ședințe, dolarul a depășit niveluri tehnice importante față de dolarul australian și cel neozeelandez: kiwi, în scădere de șase sesiuni consecutive, se apropie de pragul de 57 de cenți, iar dolarul australian a coborât opt sesiuni la rând, atingând un minim pe două luni de 0,6834 dolari, în scădere cu 3,7% în martie și sub un nivel de sprijin major la 0,6897. Ce poate schimba direcția: datele din piața muncii și relația dolar–acțiuni Principalul risc pentru dolar ar putea veni din datele despre piața muncii, care urmează să fie publicate într-o perioadă cu lichiditate redusă de Vinerea Mare, potrivit Reuters. O altă vulnerabilitate, avertizează strategii de la Union Bancaire Privee, ar fi o posibilă deteriorare a relației obișnuite dintre dolar și bursă, în care dolarul tinde să se aprecieze când acțiunile scad. În Europa, datele privind inflația din martie sunt așteptate mai târziu în cursul zilei și ar putea urca din nou peste ținta de 2% a Băncii Centrale Europene, un element care poate influența așteptările de dobândă și, implicit, cursurile valutare. În acest tablou, Reuters sintetizează principalele forțe care au împins dolarul în față în martie: escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu și scumpirea petrolului, cu risc mai mare de recesiune globală; creșterea randamentelor titlurilor de stat americane; orientarea investitorilor către numerar și către dolar ca activ considerat de refugiu; presiunea asupra monedelor asiatice și slăbirea monedelor din Oceania la minime de mai multe luni. [...]
Euro a coborât la cel mai scăzut nivel din ultimele opt luni față de dolar , pe fondul tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu și al creșterii cererii pentru active considerate sigure. Potrivit datelor citate de mai multe publicații financiare internaționale, cursul EUR/USD a ajuns în jurul valorii de 1,1438 , nivel nemaiatins din august 2025. Declinul vine după ce moneda unică europeană atinsese un maxim în ianuarie 2026, în apropierea nivelului de 1,2080 dolari pentru un euro . De atunci, euro a pierdut peste 5% din valoare , pe măsură ce investitorii s-au orientat spre dolarul american, considerat în mod tradițional un refugiu în perioade de criză. Războiul din Orientul Mijlociu a schimbat piețele Escaladarea conflictului dintre Statele Unite, Israel și Iran , început la sfârșitul lunii februarie, a influențat puternic piețele valutare. Extinderea tensiunilor în regiune și riscul pentru transporturile de energie prin Strâmtoarea Hormuz au determinat creșterea prețului petrolului și au generat volatilitate pe piețele financiare. În acest context, investitorii au mutat capital către active denominate în dolari, ceea ce a consolidat moneda americană. Potrivit unor analiști citați de Reuters, economiile care depind puternic de importurile de energie – precum cele din Europa și Japonia – sunt deosebit de vulnerabile la astfel de șocuri. „Istoria arată că monedele precum euro sau yenul tind să performeze mai slab atunci când prețurile energiei cresc brusc”, a explicat Rodrigo Catril, strateg valutar la National Australia Bank. Petrolul peste 100 de dolari amplifică presiunea Creșterea dolarului este alimentată și de scumpirea petrolului. Cotația Brent a depășit pragul de 100 de dolari pe baril , după atacurile americane asupra infrastructurii petroliere iraniene, inclusiv asupra terminalului de export de la Kharg Island. Strategii macroeconomici consideră că această combinație – conflict militar, șoc energetic și incertitudine economică – favorizează dolarul, care rămâne principala monedă de refugiu la nivel global. Deciziile băncilor centrale ar putea influența cursul Piețele urmăresc acum cu atenție deciziile marilor bănci centrale. Rezerva Federală a SUA urmează să anunțe politica monetară miercuri, iar majoritatea analiștilor se așteaptă ca dobânda să rămână între 3,50% și 3,75% . O zi mai târziu, Banca Centrală Europeană va anunța propriile decizii, într-un moment complicat pentru economia zonei euro, afectată de costurile ridicate ale energiei și de perspective economice mai slabe decât în SUA. Diferența dintre ritmul economiei americane și cel al Europei, combinată cu presiunile inflaționiste generate de energie, continuă să apese asupra monedei europene. [...]
Euro a coborât spre 1,14 dolari după o săptămână de scăderi accelerate , evoluție care indică o slăbire a monedei europene pe piețele valutare internaționale. Potrivit MEXC , perechea EUR/USD a încheiat tranzacțiile de vineri la 1,1417, după patru sesiuni consecutive de depreciere, iar analiștii urmăresc acum posibilitatea ca moneda europeană să coboare spre nivelul de 1,13 dolari. Factori geopolitici și prețul petrolului Declinul euro este legat în mare parte de tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu. Conflictul militar dintre Statele Unite și Israel împotriva Iranului, declanșat la sfârșitul lunii februarie 2026, a împins prețul petrolului peste pragul de 100 de dolari pe baril . Situația tensionată din strâmtoarea Hormuz – prin care trece aproximativ o cincime din transporturile maritime globale de petrol – a amplificat incertitudinea pe piețe. În astfel de perioade, investitorii tind să se orienteze către active considerate mai sigure, iar dolarul american este unul dintre principalele refugii financiare . Creșterea cererii pentru moneda SUA a contribuit astfel la deprecierea euro. Politica monetară din Statele Unite Un alt factor important îl reprezintă așteptările privind politica monetară a Rezervei Federale a SUA (Fed). Datele publicate pe 11 martie arată că inflația anuală în Statele Unite s-a menținut la 2,4% în februarie , în timp ce inflația de bază a rămas la 2,5% , potrivit Biroului american de Statistică a Muncii. Pe fondul acestor evoluții și al scumpirii energiei, piețele estimează o probabilitate de peste 99% ca Fed să mențină dobânda de referință în intervalul 3,50% – 3,75% la ședința de politică monetară programată săptămâna viitoare. Slăbiciuni economice în zona euro În paralel, datele economice din Europa arată semne de încetinire. Conform informațiilor citate de Reuters , economia zonei euro a început anul 2026 cu evoluții modeste, iar Germania – cea mai mare economie a blocului – a înregistrat scăderi ale comerțului exterior. În luna ianuarie: exporturile Germaniei au scăzut cu 2,3% ; importurile s-au redus cu 5,9% ; producția industrială a înregistrat a doua lună consecutivă de declin . Economiștii avertizează că scumpirea energiei ar putea accentua presiunile asupra industriei europene în perioada următoare. Ce niveluri urmăresc investitorii După scăderile din ultimele zile, analiștii urmăresc câteva repere importante pentru evoluția cursului EUR/USD: Nivel aproximativ Semnificație 1,13 dolari primul nivel important de sprijin pentru euro 1,12 dolari minimul anual al perechii valutare 1,15 dolari nivel care ar indica o posibilă revenire a monedei europene Următoarele zile ar putea aduce fluctuații semnificative pe piața valutară, deoarece atât Rezerva Federală a SUA , cât și Banca Centrală Europeană urmează să anunțe decizii de politică monetară, iar diferențele dintre evoluția economiei americane și cea a zonei euro continuă să influențeze cursul dintre cele două monede. [...]
Rupia indiană s-a apreciat puternic în tranzacțiile NDF după anunțul unui acord SUA–India , potrivit Reuters , pe fondul așteptărilor că înțelegerea va reduce incertitudinea legată de tarife și va readuce intrări de capital străin în activele indiene. În piața „non-deliverable forward” (NDF) – contracte la termen tranzacționate în afara Indiei, folosite frecvent pentru a exprima așteptări privind cursul – cotațiile pe o lună pentru dolar/rupie indicau o deschidere în jur de 90,15–90,25, față de 91,5125 luni. Mișcarea, de aproximativ 90 de paise, sugerează o schimbare rapidă de sentiment, cu o cerere mai redusă de dolari și o încredere mai bună a investitorilor străini, notează Reuters. Contextul este important pentru că investitorii străini au retras aproape 17,5 miliarde de dolari din acțiunile indiene în 2025, cel mai mare flux anual negativ consemnat, iar rupia a fost sub presiune. Reuters mai arată că banca centrală a Indiei (Reserve Bank of India) a intervenit în ultimele luni pentru a apăra nivelul de 92 de rupii pentru un dolar, iar eliminarea poverii tarifare ar putea schimba ceea ce devenise o „problemă psihologică” pentru monedă, potrivit unui oficial de trezorerie dintr-o bancă privată. Acordul comercial a fost anunțat de președintele SUA Donald Trump și premierul indian Narendra Modi, după luni de tensiuni legate de tarife. Conform CNBC , Trump a spus că SUA vor reduce tariful „reciproc” pentru bunurile indiene de la 25% la 18%, cu efect imediat, iar India ar urma să elimine tarife și bariere netarifare pentru produse americane; Reuters îl citează pe Vishnu Varathan (Lumina Asset Management, Singapore), care afirmă că înțelegerea reduce o parte semnificativă din incertitudinea de politică și tarife ce a apăsat activele indiene, deschizând calea pentru o revenire pe termen scurt a rupiei și a pieței de acțiuni prin sentiment și intrări de capital. [...]
