Știri
Știri din categoria Piața valutară (FX)
Depășirea pragului de 5,2 lei/euro în tranzacțiile „after-hours” indică presiuni încă ridicate pe leu, într-un context de lichiditate redusă și volatilitate accentuată, potrivit Economedia. Pe platformele internaționale, cotațiile au urcat vineri seara la aproximativ 5,20–5,203 lei pentru un euro, după închiderea pieței interbancare din România.
Mișcarea este relevantă mai ales ca semnal de tensiune în piață, nu ca nivel „bătut în cuie”: tranzacțiile după închiderea pieței locale se fac în condiții de lichiditate mai mică, ceea ce poate amplifica variațiile și poate produce cotații care „nu reflectă neapărat niveluri consolidate de tranzacționare”, notează publicația.
Episodul vine după o zi de joi descrisă de Banca Națională a României drept „o zi foarte agitată”, în care leul a atins un minim istoric față de euro, iar BNR a publicat un curs oficial de 5,1417 lei/euro. În timpul zilei, în piața interbancară, euro a urcat până la 5,2 lei.
La unele case de schimb, pragul de 5,25 lei pentru un euro a fost depășit, conform datelor citate.
Pentru context suplimentar despre episodul de depreciere, Economedia a relatat anterior aici: Economedia.
Potrivit informațiilor prezentate, deprecierea accelerată a leului a fost alimentată de criza politică declanșată după retragerea sprijinului PSD pentru premierul Ilie Bolojan, demisiile miniștrilor și depunerea moțiunii de cenzură. În acest context, investitorii au devenit mai precauți, iar presiunea pe curs s-a amplificat.
Date agregate de Bloomberg arată că scăderea de joi a fost una dintre cele mai abrupte mișcări intraday din ultimele luni.
BNR a transmis că situația „ar urma să se calmeze”, însă cotațiile din after-hours sugerează că piața rămâne sensibilă la incertitudinea politică și la condițiile de lichiditate, cel puțin pe termen foarte scurt.
Recomandate
Euro a coborât sub 5,2 lei în tranzacții cu lichiditate redusă, semn că tensiunile politice continuă să apese pe leu , chiar dacă mișcarea are loc înainte de deschiderea pieței interbancare din România, potrivit Economedia . La ora 11:20, moneda europeană a scăzut sub pragul de 5,2 lei, până la 5,197 lei. Mai devreme, cotațiile din platformele internaționale indicau aproximativ 5,202–5,2055 lei pentru un euro, înainte de deschiderea pieței locale (date Investing). De ce contează: cursul reacționează la risc politic, nu la „fundamente” pe termen scurt Economedia notează că piața interbancară din România era încă închisă, iar lichiditatea redusă poate amplifica volatilitatea. În astfel de condiții, mișcările pot fi mai bruște și „nu reflectă neapărat niveluri consolidate de tranzacționare”. Presiunea pe leu este pusă în contextul votului așteptat marți, prin moțiunea împotriva premierului Ilie Bolojan , ceea ce menține un nivel ridicat de incertitudine și prudență în rândul investitorilor. Context: după minimul istoric și un episod „foarte agitat” în piață Evoluția de luni vine după ce, joi, leul a atins un minim istoric față de euro, iar Banca Națională a României a publicat un curs oficial de 5,1417 lei/euro. În aceeași zi, în piața interbancară, euro a urcat până la 5,2 lei, iar la unele case de schimb a fost depășit pragul de 5,25 lei. Vineri a fost zi liberă, iar băncile din România au fost închise, ceea ce a mutat o parte din formarea prețului în afara pieței locale. Reprezentanții BNR au descris sesiunea de joi drept „o zi foarte agitată”, tipică perioadelor de incertitudine, și au transmis că situația ar urma să se calmeze. Potrivit datelor agregate de Bloomberg, scăderea de joi a fost una dintre cele mai abrupte mișcări intraday din ultimele luni. [...]
BNR separă discuția despre „curs ținut” de cea despre stabilitate , argumentând că nivelul cursului leu/euro și volatilitatea din piața valutară sunt concepte diferite, cu efecte diferite asupra economiei și care nu ar trebui tratate ca echivalente în dezbaterile publice, potrivit unei analize semnate de prim-viceguvernatorul Leonardo Badea , publicată de Economedia . În contextul episoadelor frecvente de volatilitate pe piețele internaționale și al tensiunilor politice și economice interne din ultimul an, Badea notează că tema cursului de schimb revine recurent în prim-plan, inclusiv prin ipoteze privind „supraaprecierea” leului și prin discuții despre intervențiile băncii centrale. Problema, susține el, este că aceste două subiecte sunt adesea puse în relație de echivalență, deși nu descriu același lucru. De ce contează distincția: efecte diferite în economie, fiscal și finanțe Punctul central al analizei este că nivelul cursului și volatilitatea cursului influențează diferit echilibrele macro-financiare și, implicit, calibrul politicilor economice. Cursul de schimb este descris ca un „nod” de interacțiuni între economia reală, politica fiscală și monetară și sistemul financiar, ceea ce face ca interpretările simplificate să fie riscante. Pentru a discuta despre „nivel”, Badea introduce conceptul de curs real de schimb , care exprimă prețul relativ al bunurilor între două țări, și oferă un exemplu didactic (compararea prețului unui croissant în Franța și România) pentru a arăta cum se poate aproxima această relație. În aceeași logică, el indică cursul real efectiv de schimb (REER) ca indicator utilizat pentru evaluarea competitivității externe, deoarece compară moneda națională cu un coș de valute ale partenerilor comerciali și ajustează diferențele de inflație. Evaluarea „sub/supraaprecierii” nu se face dintr-un singur indicator Analiza trece apoi la ideea de curs de schimb de echilibru , unde sunt menționate mai multe metode din literatura de specialitate, inclusiv: BEER (Behavioural Equilibrium Exchange Rate): abordare empirică ce combină factori fundamentali de lungă durată (productivitate, poziția activelor externe nete, datoria publică etc.) cu factori temporari/ciclici, mai apropiați de dinamica piețelor financiare; FEER (Fundamental Equilibrium Exchange Rate): urmărește un nivel al cursului compatibil simultan cu echilibrul intern (funcționare aproape de PIB potențial) și echilibrul extern (poziție sustenabilă a contului curent pe termen mediu). Badea argumentează că o discuție despre sub/supraapreciere ar trebui să pornească de la comparații între REER și estimări de tip FEER/BEER, înainte de a ajunge la cursul nominal. El preia și un exemplu dintr-o prezentare a FMI („Macroeconomic Balance Approach”), pentru a ilustra că astfel de evaluări depind de ipoteze precum nivelul „de echilibru” al contului curent și elasticități estimate econometric, iar rezultatul surprinde doar o parte a tabloului (dezechilibrul extern). În plus, Badea dă un exemplu de canal fiscal: dacă o parte importantă a datoriei publice este în valută, deprecierea monedei poate deteriora automat situația bugetară, cu efecte ulterioare și asupra contului curent. Intervențiile valutare pot reduce volatilitatea fără să „demonstreze” un curs greșit Pe componenta de volatilitate, Badea citează lucrări care discută rolul intervențiilor băncii centrale în piața valutară din perspectiva stabilizării și a costurilor/beneficiilor de bunăstare (în termeni de consum). Concluzia pe care o extrage este că intervențiile pot fi benefice în anumite circumstanțe , dar nu indică automat că moneda este subevaluată sau supraevaluată față de o monedă de referință. El adaugă că ipotezele despre evaluarea monedei trebuie privite și prin prisma rezervelor internaționale : o reducere semnificativă a rezervelor valutare poate semnala dificultăți în susținerea cursului și creșterea vulnerabilității externe, iar literatura despre crize valutare arată episoade în care diminuarea rezervelor a precedat crize. Convergența economică poate schimba atât nivelul, cât și regimul de volatilitate În cazul economiilor emergente aflate în „catching-up” (recuperare față de economiile dezvoltate), Badea indică relevanța efectului Balassa–Samuelson : pe măsură ce productivitatea și salariile cresc mai repede, cursul real efectiv se poate aprecia, ceea ce poate eroda competitivitatea externă. Ajustarea poate veni ulterior prin deprecierea cursului nominal, fără ca acest lucru să fie, în sine, dovada unei monede „supraevaluate”. În același timp, etapa de convergență poate influența și volatilitatea. Concluzia analizei este că volatilitatea redusă într-o perioadă nu spune, direct, dacă nivelul cursului este „corect” , iar o volatilitate mică nu este echivalentă cu „menținerea artificială” a unui anumit nivel. Din această perspectivă, Badea susține că adecvarea politicii de curs nu poate fi evaluată decât prin abordări riguroase și rezultate robuste, care pot lua în calcul atât nivelul cursului, cât și eventuale intervenții pentru reducerea volatilității. [...]
Leul are șanse reduse să revină spre 5 lei/euro chiar și după calmarea scenei politice , pe fondul unui dezechilibru structural între cererea de valută pentru importuri și intrările insuficiente de euro în economie, potrivit unei analize Wall-Street , care citează poziția Andreei Nica, vicepreședinte al Asociației CFA România . După ce anul trecut moneda națională a depășit pragul psihologic de 5 lei/euro și s-a stabilizat în intervalul 5–5,05 lei/euro, tensiunile politice generate de moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan au adăugat un nou impuls de depreciere. În ziua menționată în articol, leul a trecut de 5,2 lei/euro. Dezechilibrul extern rămâne presiunea principală Ideea centrală din analiza citată este că mișcarea cursului nu ține doar de episoadele de volatilitate politică, ci de o problemă de fond: România are nevoie de euro pentru a-și plăti importurile, iar sursele de valută nu acoperă această cerere. Andreea Nica arată că intrările de euro vin din exporturi, fonduri europene și investiții străine directe, însă: investițiile străine directe „s-au redus” și sunt descrise ca fiind la un nivel „foarte mic”, în jur de 1–1,5% din PIB; exporturile sunt „mult mai mici” decât importurile, ceea ce menține presiunea pe curs. În acest context, chiar și după formarea unui nou guvern, scenariul unei întăriri a leului este considerat „puțin probabil”, iar tendința indicată rămâne de depreciere. De ce cursul se mișcă „în trepte”, nu gradual Un alt element relevant pentru companii și populație este modul de ajustare al cursului. Potrivit analizei, deprecierea euro/leu nu se produce neapărat lin, ci mai degrabă în „praguri”: piața poate sta o perioadă în jurul unui nivel, apoi cursul face un salt și se stabilizează mai sus. În această logică, odată depășite anumite niveluri, revenirea sub ele devine tot mai dificilă fără o îmbunătățire a fundamentelor economice. În plus, specialista citată afirmă că, în mod obișnuit, BNR nu intervine „în momente de panică”, ci așteaptă calmarea pieței și apoi încearcă să mențină cursul în zona în care se stabilizează. 5,2 lei/euro, din „prag” estimat înainte de criză, spre scenariu „optimist” Articolul notează că nu există o prognoză actualizată după criza politică, însă nivelul de 5,2 lei/euro fusese estimat anterior, când cursul era în jur de 5,05 lei/euro. În noul context, în care incertitudinea politică se suprapune peste dezechilibrele externe, acest nivel ajunge să fie văzut mai degrabă ca un scenariu „optimist” decât unul pesimist. [...]
Presiunile pe leu și costurile de finanțare pot rămâne ridicate dacă instabilitatea politică pune sub semnul întrebării disciplina fiscală și absorbția banilor europeni , avertizează ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , potrivit Digi24 . Oficialul leagă deprecierea monedei naționale față de euro de felul în care investitorii, finanțatorii și agențiile de rating evaluează credibilitatea țintelor asumate de România în contextul „turbulențelor politice”. Nazare spune că, în ultimele zile și săptămâni, a transmis „suficiente avertismente” despre riscurile unei perioade de instabilitate politică, iar reacția pieței vine din atenția acordată de actorii externi unor repere considerate esențiale pentru România. Cele două „ținte” urmărite de investitori Ministrul indică două elemente pe care investitorii, finanțatorii și agențiile de rating le urmăresc în mod special: credibilitatea traiectoriei fiscal-bugetare pentru 2026 și anii următori , inclusiv respectarea țintelor de deficit „indiferent de situație”; capacitatea României de a absorbi bani europeni , cu accent pe maximizarea absorbției din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) . În această logică, programul de consolidare și disciplina fiscal-bugetară, împreună cu îndeplinirea țintelor pentru 2026 și absorbția fondurilor europene, sunt prezentate ca factori-cheie pentru stabilizarea percepției de risc. Mesajele politice și efectul în piață Nazare afirmă că mesajele publice transmise de clasa politică în ultima perioadă „nu au fost deloc încurajatoare” pentru investitori și finanțatori și că turbulențele politice sunt văzute drept un factor principal care ar putea afecta cele două ținte. În plus, ministrul spune că a semnalat anterior riscuri legate de cuantumul finanțărilor , nivelul dobânzilor și posibile presiuni asupra cursului de schimb , presiuni care „se materializează”. Ce urmează, în viziunea ministrului Potrivit lui Nazare, există o legătură directă între presiunea pe curs și stabilizarea politică: dacă situația politică se stabilizează și apare predictibilitate, atunci presiunile asupra cursului și creșterea dobânzilor ar urma să se tempereze. Declarațiile au fost făcute luni, după ședința de guvern, pe fondul discuțiilor despre cursul leu-euro. [...]
Euro a coborât la cel mai scăzut nivel din ultimele opt luni față de dolar , pe fondul tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu și al creșterii cererii pentru active considerate sigure. Potrivit datelor citate de mai multe publicații financiare internaționale, cursul EUR/USD a ajuns în jurul valorii de 1,1438 , nivel nemaiatins din august 2025. Declinul vine după ce moneda unică europeană atinsese un maxim în ianuarie 2026, în apropierea nivelului de 1,2080 dolari pentru un euro . De atunci, euro a pierdut peste 5% din valoare , pe măsură ce investitorii s-au orientat spre dolarul american, considerat în mod tradițional un refugiu în perioade de criză. Războiul din Orientul Mijlociu a schimbat piețele Escaladarea conflictului dintre Statele Unite, Israel și Iran , început la sfârșitul lunii februarie, a influențat puternic piețele valutare. Extinderea tensiunilor în regiune și riscul pentru transporturile de energie prin Strâmtoarea Hormuz au determinat creșterea prețului petrolului și au generat volatilitate pe piețele financiare. În acest context, investitorii au mutat capital către active denominate în dolari, ceea ce a consolidat moneda americană. Potrivit unor analiști citați de Reuters, economiile care depind puternic de importurile de energie – precum cele din Europa și Japonia – sunt deosebit de vulnerabile la astfel de șocuri. „Istoria arată că monedele precum euro sau yenul tind să performeze mai slab atunci când prețurile energiei cresc brusc”, a explicat Rodrigo Catril, strateg valutar la National Australia Bank. Petrolul peste 100 de dolari amplifică presiunea Creșterea dolarului este alimentată și de scumpirea petrolului. Cotația Brent a depășit pragul de 100 de dolari pe baril , după atacurile americane asupra infrastructurii petroliere iraniene, inclusiv asupra terminalului de export de la Kharg Island. Strategii macroeconomici consideră că această combinație – conflict militar, șoc energetic și incertitudine economică – favorizează dolarul, care rămâne principala monedă de refugiu la nivel global. Deciziile băncilor centrale ar putea influența cursul Piețele urmăresc acum cu atenție deciziile marilor bănci centrale. Rezerva Federală a SUA urmează să anunțe politica monetară miercuri, iar majoritatea analiștilor se așteaptă ca dobânda să rămână între 3,50% și 3,75% . O zi mai târziu, Banca Centrală Europeană va anunța propriile decizii, într-un moment complicat pentru economia zonei euro, afectată de costurile ridicate ale energiei și de perspective economice mai slabe decât în SUA. Diferența dintre ritmul economiei americane și cel al Europei, combinată cu presiunile inflaționiste generate de energie, continuă să apese asupra monedei europene. [...]
Euro a coborât spre 1,14 dolari după o săptămână de scăderi accelerate , evoluție care indică o slăbire a monedei europene pe piețele valutare internaționale. Potrivit MEXC , perechea EUR/USD a încheiat tranzacțiile de vineri la 1,1417, după patru sesiuni consecutive de depreciere, iar analiștii urmăresc acum posibilitatea ca moneda europeană să coboare spre nivelul de 1,13 dolari. Factori geopolitici și prețul petrolului Declinul euro este legat în mare parte de tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu. Conflictul militar dintre Statele Unite și Israel împotriva Iranului, declanșat la sfârșitul lunii februarie 2026, a împins prețul petrolului peste pragul de 100 de dolari pe baril . Situația tensionată din strâmtoarea Hormuz – prin care trece aproximativ o cincime din transporturile maritime globale de petrol – a amplificat incertitudinea pe piețe. În astfel de perioade, investitorii tind să se orienteze către active considerate mai sigure, iar dolarul american este unul dintre principalele refugii financiare . Creșterea cererii pentru moneda SUA a contribuit astfel la deprecierea euro. Politica monetară din Statele Unite Un alt factor important îl reprezintă așteptările privind politica monetară a Rezervei Federale a SUA (Fed). Datele publicate pe 11 martie arată că inflația anuală în Statele Unite s-a menținut la 2,4% în februarie , în timp ce inflația de bază a rămas la 2,5% , potrivit Biroului american de Statistică a Muncii. Pe fondul acestor evoluții și al scumpirii energiei, piețele estimează o probabilitate de peste 99% ca Fed să mențină dobânda de referință în intervalul 3,50% – 3,75% la ședința de politică monetară programată săptămâna viitoare. Slăbiciuni economice în zona euro În paralel, datele economice din Europa arată semne de încetinire. Conform informațiilor citate de Reuters , economia zonei euro a început anul 2026 cu evoluții modeste, iar Germania – cea mai mare economie a blocului – a înregistrat scăderi ale comerțului exterior. În luna ianuarie: exporturile Germaniei au scăzut cu 2,3% ; importurile s-au redus cu 5,9% ; producția industrială a înregistrat a doua lună consecutivă de declin . Economiștii avertizează că scumpirea energiei ar putea accentua presiunile asupra industriei europene în perioada următoare. Ce niveluri urmăresc investitorii După scăderile din ultimele zile, analiștii urmăresc câteva repere importante pentru evoluția cursului EUR/USD: Nivel aproximativ Semnificație 1,13 dolari primul nivel important de sprijin pentru euro 1,12 dolari minimul anual al perechii valutare 1,15 dolari nivel care ar indica o posibilă revenire a monedei europene Următoarele zile ar putea aduce fluctuații semnificative pe piața valutară, deoarece atât Rezerva Federală a SUA , cât și Banca Centrală Europeană urmează să anunțe decizii de politică monetară, iar diferențele dintre evoluția economiei americane și cea a zonei euro continuă să influențeze cursul dintre cele două monede. [...]
