Știri
Știri din categoria Piața valutară (FX)
Divergența de dobândă față de SUA împinge în 2026 mai multe monede peste dolar, într-un context în care Rezerva Federală rămâne „pe loc” după șocul energetic generat de conflictul din Iran, iar alte bănci centrale se îndreaptă spre înăsprire monetară, potrivit unei analize preluate de Antena 3. Efectul: un dolar în scădere și un „top 10” al monedelor care se apreciază, de la realul brazilian până la forintul maghiar.
Schimbarea de regim pe piața valutară este legată de explozia prețurilor la energie și de repoziționarea așteptărilor privind inflația. În timp ce Fed este descrisă ca fiind constrânsă între inflația alimentată de energie și incertitudinile de creștere, mai multe bănci centrale din Europa și Pacific sunt așteptate să majoreze dobânzile în 2026, pe baza estimărilor Goldman Sachs citate în material (via Euronews).
În fruntea performanțelor este realul brazilian, cu un avans de aproape 11% față de dolar de la începutul anului. Explicația centrală este „carry trade” (strategie prin care investitorii se împrumută într-o monedă cu dobândă mai mică și plasează în alta cu dobândă mai mare): rata Selic din Brazilia este la 14,75% chiar și după o reducere de 25 de puncte de bază pe 18 martie, rămânând cu aproximativ 11 puncte procentuale peste ținta Fed, ceea ce creează un stimulent puternic pentru intrări de capital. În plus, Brazilia beneficiază de profilul de exportator de materii prime (soia, minereu de fier, carne de vită, zahăr și petrol), într-un moment în care energia și materiile prime sunt din nou un factor major de preț.
Un tipar similar apare la dolarul australian și coroana norvegiană, ambele cu plus de aproape 7% de la începutul anului. În Australia, banca centrală a urcat dobânda la 4,1% pe 17 martie (după o creștere în februarie), ceea ce a dus diferențialul de dobândă față de SUA în teritoriu pozitiv pentru prima dată din 2017. În Norvegia, statutul de exportator de petrol și mesajele cu tentă de înăsprire monetară ale Norges Bank susțin moneda, iar „prima” pe energie rămâne un catalizator. Peso-ul columbian este menționat în același registru, pe fondul dependenței de exporturile de petrol.
Forintul maghiar este prezentat drept una dintre cele mai spectaculoase mișcări: +6,32% de la începutul anului, dar cu un salt de aproximativ 8% doar în ultimele două săptămâni, ceea ce ar face din aprilie 2026 cea mai bună lună pentru forint din iulie 2020.
Catalizatorul indicat este politic: alegerile parlamentare din 12 aprilie, în care Viktor Orbán a pierdut în fața lui Péter Magyar, care ar fi obținut o majoritate de două treimi. Pentru piață, schimbarea este interpretată ca o reevaluare a riscului politic și ca o posibilă normalizare a relației cu Uniunea Europeană, inclusiv perspectiva deblocării fondurilor structurale înghețate, care au apăsat asupra activelor ungare în ultimii ani.
Materialul leagă aprecierea acestor monede de faptul că șocul inflaționist s-a concentrat până acum în energie. Sunt citate date pentru SUA: inflația generală a urcat cu 0,9% lună la lună în martie (3,3% anual), cu energia în creștere cu 10,9%, în timp ce inflația de bază a fost 0,2% lună la lună (sub consensul de 0,3%), iar indicatorul „super core” al serviciilor a coborât la 0,18%.
În paralel, piețele de predicții de pe Polymarket sunt citate cu probabilități pentru majorări de dobândă în 2026: 76% pentru BCE, 57% pentru Banca Angliei, 36% pentru Banca Canadei și 15% pentru Fed — o imagine a divergenței de politică monetară care, în mod tipic, se reflectă direct în cursurile de schimb.
Riscul major indicat este o normalizare mai rapidă a aprovizionării cu energie, care ar reduce „prima” pe materii prime și ar tăia din sprijinul pentru monedele legate de petrol. BBVA citează estimarea Agenției Internaționale a Energiei potrivit căreia, după redeschiderea strâmtorii Hormuz, ar fi necesare două săptămâni pentru restabilirea a 50% din volumele de export dinainte de război și o lună pentru a ajunge la 80%.
În plus, ING avertizează că piețele sunt deja poziționate „optimist”, ceea ce crește riscul unei reveniri a dolarului dacă tensiunile se reaprind și o parte din veștile bune, deja incluse în preț, se inversează.
Recomandate
Marile bănci de pe Wall Street își repoziționează pariurile pe valută , mizând pe o continuare a întăririi dolarului și pe o scădere a euro spre 1,10 dolari, pe fondul diferențelor de politică monetară dintre SUA și zona euro, potrivit Biziday , care citează o analiză Bloomberg . Schimbarea de perspectivă vine după ce investitorii au început să creadă că Rezerva Federală (Fed) va menține o linie mai dură decât Banca Centrală Europeană (BCE) în privința dobânzilor în restul anului. În acest context, Bloomberg notează că raportul euro/dolar ar putea coborî de la circa 1,13 în prezent către 1,10. De ce contează: diferențialul de dobândă mută fluxurile spre dolar Analiza indică faptul că BCE a adoptat o abordare mai prudentă și a semnalat că ar putea să nu mai fie nevoie de noi majorări ale dobânzilor, în condițiile în care inflația ar urma să revină în intervalul-țintă pe termen mediu. În paralel, piața a crescut probabilitatea unei majorări de dobândă în SUA în acest an, ceea ce face dolarul mai atractiv pentru investitori. Un element suplimentar care apasă pe moneda europeană este scumpirea petrolului, pe fondul războiului din Golf. Cum petrolul se tranzacționează în dolari, un dolar mai puternic înseamnă costuri mai mari pentru importurile energetice ale Europei, în termeni de euro. Context: de la euro „prea puternic” la presiuni de depreciere La final de ianuarie, euro depășise 1,20 dolari, cel mai ridicat nivel din aproape cinci ani, ceea ce complica inclusiv exporturile europene către SUA. Potrivit Bloomberg, războiul dintre SUA și Iran a inversat tendința, iar combinația dintre tensiunile geopolitice și perspectiva de dobânzi mai ridicate în SUA a susținut dolarul. Ținte de curs menționate în analiză JPMorgan și-a redus ținta pentru mijlocul anului 2027 la 1,10 dolari. Royal Bank of Canada estimează că nivelul de 1,10 ar putea fi atins până la sfârșitul anului viitor. În SUA, înainte de prima reuniune a Fed sub noul președinte Kevin Warsh (numit de Donald Trump), piețele au luat în calcul riscul ca acesta să fie influențat de presiuni pentru reducerea dobânzilor. Ulterior, Warsh a transmis că banca centrală „nu va tolera” o inflație ridicată, mesaj care a întărit așteptările privind o posibilă creștere de dobândă în acest an. [...]
Dolarul a rămas aproape de maximul ultimelor 18 luni , iar mișcările din piața valutară au fost temperate în debutul sesiunii asiatice, pe fondul minutelor „hawkish” (cu mesaj mai dur privind inflația și dobânzile) ale Rezervei Federale, potrivit Reuters . Pentru companii și investitori, semnalul principal este că dolarul rămâne susținut de perspectiva dobânzilor ridicate în SUA, chiar dacă piața nu vede ca probabilă o nouă majorare la următoarea ședință. Indicele dolarului, care măsoară moneda americană față de un coș de șase valute, era stabil la 102,23, după un avans de 0,3% miercuri. Dolarul se menține la câțiva „pips” (cea mai mică unitate uzuală de variație a unui curs) de cele mai puternice niveluri din 9 aprilie 2025, după turbulențele de piață asociate anunțului de tarife numit „Liberation Day” din săptămâna precedentă. Ce au transmis minutele Fed și de ce contează pentru curs Minutele ședinței Fed din 15-16 septembrie arată că decizia de majorare a dobânzii cu 25 de puncte de bază a fost unanimă, însă au existat diferențe de opinie privind rațiunea acestei mișcări. Westpac notează că documentul a întărit tonul „hawkish” al majorării din septembrie, majoritatea participanților considerând în continuare potrivită o înăsprire suplimentară, iar aproape toți văzând riscurile privind inflația înclinate în sus la momentul ședinței. Cu toate acestea, minutele „au făcut puțin” pentru a schimba așteptările că Fed va evita o nouă creștere a dobânzii la ședința de la finalul lunii. Contractele futures pe dobânda Fed indică o probabilitate implicită de 19% pentru o majorare de 25 de puncte de bază la următoarea ședință de două zile care se încheie pe 28 octombrie, neschimbată față de ziua anterioară, potrivit instrumentului FedWatch al CME Group. Cum s-au mișcat principalele valute În piața valutară, reacțiile au fost limitate: față de yen, dolarul a scăzut cu 0,2%, la 157,815 yeni, după ce datele au arătat că excedentul de cont curent al Japoniei a fost de 4,062 trilioane yeni (25,7 miliarde dolari, aprox. 116 miliarde lei) în august, peste estimarea mediană a economiștilor (3,19 trilioane yeni); dolarul australian și dolarul neozeelandez au fost neschimbate, la 0,6960 dolari, respectiv 0,5600 dolari; față de yuanul chinezesc, dolarul a fost stabil la 6,7015 yuani în tranzacțiile offshore; euro a fost stabil la 1,1201 dolari, iar lira sterlină a rămas la 1,3215 dolari. În zona cripto, bitcoin a scăzut cu 0,2%, la 83.233,40 dolari (aprox. 383.000 lei), iar ether a coborât cu 0,1%, la 2.571,07 dolari (aprox. 11.800 lei). La ce să se uite companiile și investitorii Mesajul combinat din piață este că dolarul rămâne sprijinit de percepția unei Fed încă preocupate de inflație, chiar dacă probabilitatea unei noi majorări pe termen foarte scurt nu a crescut. Pentru firmele cu plăți în dolari sau expunere pe importuri, asta menține riscul unor costuri ridicate în valută, iar pentru investitori rămâne relevantă orice actualizare a așteptărilor privind traiectoria dobânzilor în SUA până la ședința din 28 octombrie. [...]
Japonia și SUA pregătesc un semnal de intervenție coordonată pe yen , într-un moment în care moneda japoneză a ajuns la cele mai slabe niveluri față de dolar din 1986, iar piețele tratează mișcarea drept prima acțiune comună de acest tip din ultimii 15 ani, potrivit Washington Post , care citează Reuters. Satsuki Katayama , ministrul japonez al Finanțelor, ar urma să anunțe luni că Tokyo și Washington au întreprins acțiuni comune pe piața valutară pentru a opri deprecierea yenului. Informațiile provin de la doi oficiali ai guvernului japonez, citați de Reuters sub protecția anonimatului. Potrivit acelorași surse, mesajul ministrului va viza „hotărârea” celor două țări de a combate ceea ce consideră o depreciere excesivă a yenului, pe fondul presiunilor acumulate în piață. Ce indică sursele din piață despre intervenție O sursă de pe piață a declarat pentru Reuters că guvernul de la Tokyo ar fi cumpărat yeni în schimbul dolarilor în timpul sesiunii de tranzacționare de joi de la New York. Dacă se confirmă, ar fi un semnal de sprijin direct pentru moneda japoneză, într-un context de volatilitate ridicată. Separat, Reuters mai relatează că Trezoreria SUA a informat o serie de bănci că ar putea interveni pe piața yenului și că acestea ar trebui să fie „pregătite pentru acțiuni viitoare”, potrivit unei surse. Context: politica monetară și diferențialul de dobândă Intervenția descrisă ar fi avut loc cu doar câteva ore înainte ca Banca Japoniei (BOJ) să decidă vineri menținerea politicii monetare neschimbate, dar semnalând o probabilitate ridicată de majorare a dobânzilor în viitorul apropiat, notează Reuters. Publicația pune în context și diferența de dobândă față de SUA, unde Rezerva Federală a avut o poziție mai restrictivă, ca factor-cheie care a susținut aprecierea dolarului în raport cu yenul. După conferința de presă a guvernatorului BOJ, Kazuo Ueda, yenul a avut o creștere bruscă. De ce contează: legătura cu piața obligațiunilor Unii analiști citați de Reuters leagă semnalele de cooperare Japonia–SUA de îngrijorarea Washingtonului privind creșterea randamentelor titlurilor de stat. Riscul, în această interpretare, este ca presiunea să se amplifice dacă Tokyo nu reușește să prevină o vânzare masivă a yenului și a obligațiunilor de stat japoneze. În acest stadiu, informațiile sunt prezentate de Reuters pe baza unor surse anonime, iar detaliile despre amploarea sau calendarul exact al acțiunilor nu sunt publice. [...]
Dolarul a pierdut teren în fața principalelor valute, pe fondul unui blocaj diplomatic SUA–Iran și al unei săptămâni încărcate de decizii ale băncilor centrale , potrivit Reuters . Mișcarea reflectă o piață prinsă între episoade de „risk-off” (căutare de active considerate sigure) și speranța că negocierile pot fi repornite, în timp ce investitorii se pregătesc pentru ședința Fed de miercuri, care ar putea fi ultima condusă de Jerome Powell. Pakistanul, care mediază între Washington și Teheran după ce a intermediat un armistițiu la începutul lunii, și-a intensificat eforturile de relansare a discuțiilor după ce negocierile față în față au eșuat săptămâna trecută. Iranul a propus luni amânarea discuțiilor despre programul nuclear până la rezolvarea conflictului mai larg și a disputelor privind transportul prin Strâmtoarea Hormuz , o abordare pe care Reuters notează că este puțin probabil să o satisfacă pe președintele Donald Trump, care a pus dezarmarea nucleară în centrul cererilor sale. În acest context, indicele dolarului (care măsoară moneda americană față de șase valute majore) a scăzut cu 0,37%, la 98,27. Dolarul a avut două luni consecutive de creștere, dar este pe cale să închidă aprilie în scădere, după ce câștigurile din martie, alimentate de fluxuri de refugiu pe fondul escaladării ostilităților, s-au estompat odată cu speranțele privind un acord de pace. Față de francul elvețian, dolarul a fost aproape neschimbat, la 0,78465. Petrolul urcă, iar riscul energetic apasă mai mult pe Europa și Japonia Brent a crescut cu 2,6%, la 108 dolari pe baril (aprox. 497 lei), cu atenția pieței pe Strâmtoarea Hormuz, prin care trece, în mod normal, circa o cincime din transporturile globale de petrol și gaze. Reuters subliniază că SUA sunt mai puțin expuse la un șoc al prețului energiei decât zona euro sau Japonia, mai dependente de importuri, ceea ce se vede și în dinamica valutelor. Euro a urcat cu 0,11%, la 1,1733 dolari, înaintea ședinței de politică monetară a Băncii Centrale Europene, unde este așteptată menținerea dobânzilor. Lira sterlină a câștigat 0,16%, la 1,3553 dolari, iar dolarul canadian s-a întărit cu 0,49%, la 1,362 dolari canadieni pentru un dolar american. Săptămână de bănci centrale: Fed în prim-plan, cu miză și pe succesiunea lui Powell Rezerva Federală se reunește la Washington, iar decizia de dobândă este așteptată miercuri; piața anticipează că Fed va păstra dobânzile neschimbate. În paralel, Reuters relatează că senatorul Thom Tillis este pregătit să renunțe la blocajul său privind nominalizarea lui Kevin Warsh la conducerea Fed, după ce Departamentul de Justiție a renunțat la investigația penală legată de Powell. Cu sprijinul lui Tillis, republicanii din Comisia bancară a Senatului ar avea majoritatea necesară pentru a avansa nominalizarea, iar confirmarea în plen este așteptată. Warsh a semnalat că ar acționa rapid pentru a implementa schimbări la Fed, iar piețele au început să includă în prețuri un ciclu de reduceri de dobândă mai agresiv sub o posibilă conducere a acestuia, notează Reuters. În același timp, strategul Marc Chandler (Bannockburn Global Forex) a avertizat că piața ar putea exagera impactul de dobândă asociat acestei perspective. În Asia, yenul a urcat cu 0,11%, la 159,2 yeni pentru un dolar, rămânând aproape de pragul de 160 pe care traderii îl asociază cu un risc crescut de intervenție a autorităților de la Tokyo pe piața valutară. Banca Japoniei este așteptată să mențină dobânzile marți, dar să semnalizeze disponibilitatea de a majora dobânda chiar din iunie. Bank of England și Bank of Canada sunt, de asemenea, așteptate să păstreze dobânzile, însă comentariile despre perspectivele economice vor fi urmărite atent, în condițiile în care conflictul influențează energia și comerțul. [...]
Euro a coborât spre 1,14 dolari după o săptămână de scăderi accelerate , evoluție care indică o slăbire a monedei europene pe piețele valutare internaționale. Potrivit MEXC , perechea EUR/USD a încheiat tranzacțiile de vineri la 1,1417, după patru sesiuni consecutive de depreciere, iar analiștii urmăresc acum posibilitatea ca moneda europeană să coboare spre nivelul de 1,13 dolari. Factori geopolitici și prețul petrolului Declinul euro este legat în mare parte de tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu. Conflictul militar dintre Statele Unite și Israel împotriva Iranului, declanșat la sfârșitul lunii februarie 2026, a împins prețul petrolului peste pragul de 100 de dolari pe baril . Situația tensionată din strâmtoarea Hormuz – prin care trece aproximativ o cincime din transporturile maritime globale de petrol – a amplificat incertitudinea pe piețe. În astfel de perioade, investitorii tind să se orienteze către active considerate mai sigure, iar dolarul american este unul dintre principalele refugii financiare . Creșterea cererii pentru moneda SUA a contribuit astfel la deprecierea euro. Politica monetară din Statele Unite Un alt factor important îl reprezintă așteptările privind politica monetară a Rezervei Federale a SUA (Fed). Datele publicate pe 11 martie arată că inflația anuală în Statele Unite s-a menținut la 2,4% în februarie , în timp ce inflația de bază a rămas la 2,5% , potrivit Biroului american de Statistică a Muncii. Pe fondul acestor evoluții și al scumpirii energiei, piețele estimează o probabilitate de peste 99% ca Fed să mențină dobânda de referință în intervalul 3,50% – 3,75% la ședința de politică monetară programată săptămâna viitoare. Slăbiciuni economice în zona euro În paralel, datele economice din Europa arată semne de încetinire. Conform informațiilor citate de Reuters , economia zonei euro a început anul 2026 cu evoluții modeste, iar Germania – cea mai mare economie a blocului – a înregistrat scăderi ale comerțului exterior. În luna ianuarie: exporturile Germaniei au scăzut cu 2,3% ; importurile s-au redus cu 5,9% ; producția industrială a înregistrat a doua lună consecutivă de declin . Economiștii avertizează că scumpirea energiei ar putea accentua presiunile asupra industriei europene în perioada următoare. Ce niveluri urmăresc investitorii După scăderile din ultimele zile, analiștii urmăresc câteva repere importante pentru evoluția cursului EUR/USD: Nivel aproximativ Semnificație 1,13 dolari primul nivel important de sprijin pentru euro 1,12 dolari minimul anual al perechii valutare 1,15 dolari nivel care ar indica o posibilă revenire a monedei europene Următoarele zile ar putea aduce fluctuații semnificative pe piața valutară, deoarece atât Rezerva Federală a SUA , cât și Banca Centrală Europeană urmează să anunțe decizii de politică monetară, iar diferențele dintre evoluția economiei americane și cea a zonei euro continuă să influențeze cursul dintre cele două monede. [...]
Continental a semnat vânzarea ContiTech, inclusiv operațiunile din România, pentru 4 miliarde de euro (aprox. 20,0 miliarde lei) , într-o tranzacție care mută un activ industrial relevant către o filială a fondului Lone Star Funds , potrivit Profit . Acordul vizează divizia de cauciuc și mase plastice ContiTech și a fost perfectat în weekend, după ce fusese indicat ca fiind în etapa finală vineri, conform aceleiași surse. Ce include prețul și cum se poate majora Pe lângă prețul de bază de 4 miliarde de euro, tranzacția include și componente financiare condiționate de performanță (plăți suplimentare legate de rezultate), de până la 250 de milioane de euro (aprox. 1,25 miliarde lei), care ar urma să fie plătite către Continental în anii următori. [...]
