Știri
Știri din categoria Piața valutară (FX)
Divergența de dobândă față de SUA împinge în 2026 mai multe monede peste dolar, într-un context în care Rezerva Federală rămâne „pe loc” după șocul energetic generat de conflictul din Iran, iar alte bănci centrale se îndreaptă spre înăsprire monetară, potrivit unei analize preluate de Antena 3. Efectul: un dolar în scădere și un „top 10” al monedelor care se apreciază, de la realul brazilian până la forintul maghiar.
Schimbarea de regim pe piața valutară este legată de explozia prețurilor la energie și de repoziționarea așteptărilor privind inflația. În timp ce Fed este descrisă ca fiind constrânsă între inflația alimentată de energie și incertitudinile de creștere, mai multe bănci centrale din Europa și Pacific sunt așteptate să majoreze dobânzile în 2026, pe baza estimărilor Goldman Sachs citate în material (via Euronews).
În fruntea performanțelor este realul brazilian, cu un avans de aproape 11% față de dolar de la începutul anului. Explicația centrală este „carry trade” (strategie prin care investitorii se împrumută într-o monedă cu dobândă mai mică și plasează în alta cu dobândă mai mare): rata Selic din Brazilia este la 14,75% chiar și după o reducere de 25 de puncte de bază pe 18 martie, rămânând cu aproximativ 11 puncte procentuale peste ținta Fed, ceea ce creează un stimulent puternic pentru intrări de capital. În plus, Brazilia beneficiază de profilul de exportator de materii prime (soia, minereu de fier, carne de vită, zahăr și petrol), într-un moment în care energia și materiile prime sunt din nou un factor major de preț.
Un tipar similar apare la dolarul australian și coroana norvegiană, ambele cu plus de aproape 7% de la începutul anului. În Australia, banca centrală a urcat dobânda la 4,1% pe 17 martie (după o creștere în februarie), ceea ce a dus diferențialul de dobândă față de SUA în teritoriu pozitiv pentru prima dată din 2017. În Norvegia, statutul de exportator de petrol și mesajele cu tentă de înăsprire monetară ale Norges Bank susțin moneda, iar „prima” pe energie rămâne un catalizator. Peso-ul columbian este menționat în același registru, pe fondul dependenței de exporturile de petrol.
Forintul maghiar este prezentat drept una dintre cele mai spectaculoase mișcări: +6,32% de la începutul anului, dar cu un salt de aproximativ 8% doar în ultimele două săptămâni, ceea ce ar face din aprilie 2026 cea mai bună lună pentru forint din iulie 2020.
Catalizatorul indicat este politic: alegerile parlamentare din 12 aprilie, în care Viktor Orbán a pierdut în fața lui Péter Magyar, care ar fi obținut o majoritate de două treimi. Pentru piață, schimbarea este interpretată ca o reevaluare a riscului politic și ca o posibilă normalizare a relației cu Uniunea Europeană, inclusiv perspectiva deblocării fondurilor structurale înghețate, care au apăsat asupra activelor ungare în ultimii ani.
Materialul leagă aprecierea acestor monede de faptul că șocul inflaționist s-a concentrat până acum în energie. Sunt citate date pentru SUA: inflația generală a urcat cu 0,9% lună la lună în martie (3,3% anual), cu energia în creștere cu 10,9%, în timp ce inflația de bază a fost 0,2% lună la lună (sub consensul de 0,3%), iar indicatorul „super core” al serviciilor a coborât la 0,18%.
În paralel, piețele de predicții de pe Polymarket sunt citate cu probabilități pentru majorări de dobândă în 2026: 76% pentru BCE, 57% pentru Banca Angliei, 36% pentru Banca Canadei și 15% pentru Fed — o imagine a divergenței de politică monetară care, în mod tipic, se reflectă direct în cursurile de schimb.
Riscul major indicat este o normalizare mai rapidă a aprovizionării cu energie, care ar reduce „prima” pe materii prime și ar tăia din sprijinul pentru monedele legate de petrol. BBVA citează estimarea Agenției Internaționale a Energiei potrivit căreia, după redeschiderea strâmtorii Hormuz, ar fi necesare două săptămâni pentru restabilirea a 50% din volumele de export dinainte de război și o lună pentru a ajunge la 80%.
În plus, ING avertizează că piețele sunt deja poziționate „optimist”, ceea ce crește riscul unei reveniri a dolarului dacă tensiunile se reaprind și o parte din veștile bune, deja incluse în preț, se inversează.
Recomandate
Euro a coborât spre 1,14 dolari după o săptămână de scăderi accelerate , evoluție care indică o slăbire a monedei europene pe piețele valutare internaționale. Potrivit MEXC , perechea EUR/USD a încheiat tranzacțiile de vineri la 1,1417, după patru sesiuni consecutive de depreciere, iar analiștii urmăresc acum posibilitatea ca moneda europeană să coboare spre nivelul de 1,13 dolari. Factori geopolitici și prețul petrolului Declinul euro este legat în mare parte de tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu. Conflictul militar dintre Statele Unite și Israel împotriva Iranului, declanșat la sfârșitul lunii februarie 2026, a împins prețul petrolului peste pragul de 100 de dolari pe baril . Situația tensionată din strâmtoarea Hormuz – prin care trece aproximativ o cincime din transporturile maritime globale de petrol – a amplificat incertitudinea pe piețe. În astfel de perioade, investitorii tind să se orienteze către active considerate mai sigure, iar dolarul american este unul dintre principalele refugii financiare . Creșterea cererii pentru moneda SUA a contribuit astfel la deprecierea euro. Politica monetară din Statele Unite Un alt factor important îl reprezintă așteptările privind politica monetară a Rezervei Federale a SUA (Fed). Datele publicate pe 11 martie arată că inflația anuală în Statele Unite s-a menținut la 2,4% în februarie , în timp ce inflația de bază a rămas la 2,5% , potrivit Biroului american de Statistică a Muncii. Pe fondul acestor evoluții și al scumpirii energiei, piețele estimează o probabilitate de peste 99% ca Fed să mențină dobânda de referință în intervalul 3,50% – 3,75% la ședința de politică monetară programată săptămâna viitoare. Slăbiciuni economice în zona euro În paralel, datele economice din Europa arată semne de încetinire. Conform informațiilor citate de Reuters , economia zonei euro a început anul 2026 cu evoluții modeste, iar Germania – cea mai mare economie a blocului – a înregistrat scăderi ale comerțului exterior. În luna ianuarie: exporturile Germaniei au scăzut cu 2,3% ; importurile s-au redus cu 5,9% ; producția industrială a înregistrat a doua lună consecutivă de declin . Economiștii avertizează că scumpirea energiei ar putea accentua presiunile asupra industriei europene în perioada următoare. Ce niveluri urmăresc investitorii După scăderile din ultimele zile, analiștii urmăresc câteva repere importante pentru evoluția cursului EUR/USD: Nivel aproximativ Semnificație 1,13 dolari primul nivel important de sprijin pentru euro 1,12 dolari minimul anual al perechii valutare 1,15 dolari nivel care ar indica o posibilă revenire a monedei europene Următoarele zile ar putea aduce fluctuații semnificative pe piața valutară, deoarece atât Rezerva Federală a SUA , cât și Banca Centrală Europeană urmează să anunțe decizii de politică monetară, iar diferențele dintre evoluția economiei americane și cea a zonei euro continuă să influențeze cursul dintre cele două monede. [...]
Dolarul este pe cale să încheie a doua săptămână la rând pe minus , pe fondul reducerii cererii pentru active de refugiu după semnale de detensionare în Orientul Mijlociu, potrivit Reuters . În tranzacții prudente în Asia, investitorii au început să iasă din pozițiile defensive după intrarea în vigoare a unui armistițiu de 10 zile între Israel și Liban și pe fondul perspectivelor unor noi discuții între SUA și Iran. Președintele Donald Trump a declarat că următoarea întâlnire SUA–Iran ar putea avea loc în weekend. În același timp, negociatorii americani și iranieni și-au redus ambițiile pentru un acord de pace cuprinzător și urmăresc acum un „memorandum temporar” care să prevină reluarea conflictului, în condițiile în care dosarul nuclear rămâne un obstacol central. Ce se vede în piața valutară: dolar mai slab, euro și lira își revin Indicele dolarului (care măsoară moneda americană față de șase valute majore) era stabil la 98,235, dar se îndrepta spre a doua scădere săptămânală consecutivă, după ce a cedat cea mai mare parte din avansul alimentat de război. În Europa, principalele valute au rămas aproape de maximele ultimelor săptămâni: euro era stabil la 1,1782 dolari și se îndrepta spre a treia creștere săptămânală la rând; lira sterlină era la 1,3525 dolari. Ambele au recuperat în mare parte pierderile declanșate de conflictul din Iran și se tranzacționau aproape de cele mai ridicate niveluri din ultimele șapte săptămâni. Strategul FX Sim Moh Siong (OCBC) a spus că piețele sunt într-o fază de consolidare, după ce au „prețuit” deja o parte din optimismul privind prelungirea armistițiului, iar pentru o mișcare mai direcțională este nevoie de un nou catalizator. Monede sensibile la risc și yenul: Australia rămâne sus, Japonia ține piața în suspans Dolarul australian, considerat mai sensibil la apetitul pentru risc, era la 0,7167 dolari, aproape de maximele ultimilor patru ani, pe fondul unui sentiment pozitiv în piețe. Dolarul neozeelandez scădea cu aproximativ 0,1%, la 0,5887 dolari. Față de yen, dolarul urca ușor la 159,47 yeni, după ce guvernatorul Băncii Japoniei, Kazuo Ueda , a evitat să sugereze că o majorare de dobândă ar fi iminentă în această lună, ceea ce a crescut probabilitatea ca banca centrală să amâne cel puțin până în iunie. De ce contează: dobânzile și inflația rămân „a doua linie” a șocului geopolitic Deși tensiunile geopolitice au redus cererea de refugiu pentru dolar, investitorii urmăresc în paralel cum vor răspunde băncile centrale la riscurile inflaționiste induse de război, în special prin prețurile energiei. Randamentele titlurilor de stat americane au rămas stabile vineri, după creșterea din sesiunea anterioară, pe fondul menținerii unor prețuri ridicate la petrol. Randamentul pe 2 ani era la 3,7816%, iar cel pe 10 ani la 4,3193%. Contractele futures pe dobânda Fed indică faptul că piața continuă să parieze pe menținerea dobânzilor neschimbate în acest an, după o schimbare abruptă față de așteptările de două tăieri de dobândă care erau incluse în prețuri înainte de război. În plan internațional, miniștrii de finanțe și guvernatorii băncilor centrale din G7 au convenit să rămână pregătiți să acționeze pentru a atenua riscurile economice și inflaționiste generate de șocurile de preț și de ofertă din energie, potrivit ministrului francez de finanțe Roland Lescure. În Europa, oficiali ai BCE au minimalizat șansele unei majorări de dobândă chiar din această lună, argumentând că este nevoie de mai multe date. În SUA, cererile noi de ajutor de șomaj au scăzut mai mult decât se aștepta săptămâna trecută, semn că piața muncii rămâne stabilă, ceea ce ar putea oferi Rezervei Federale spațiu să păstreze dobânzile neschimbate în timp ce evaluează efectele inflaționiste ale conflictului. [...]
Aprecierea yuanului la un maxim al ultimilor trei ani pune presiune pe strategiile de acoperire valutară și pe poziționarea investitorilor pe active denominate în moneda chineză, într-un context în care autoritățile de la Beijing semnalizează deschidere financiară și întărirea infrastructurii de plăți transfrontaliere, potrivit Global Times . Marți dimineață, yuanul s-a întărit la 6,82 față de dolarul american, cel mai ridicat nivel din peste trei ani. Cursul spot a deschis la 6,8209, apoi a urcat la 6,82 – prima atingere a acestui prag din 24 martie 2023. La ora 14:00 (ora Beijingului), yuanul onshore a atins 6,8182, iar yuanul offshore era la 6,8156, potrivit Beijing Daily, citat de publicație. Banca Populară a Chinei (PBC) a fixat marți paritatea centrală la 6,8593, cu 64 de puncte de bază mai puternică decât în ziua precedentă. În jurul acestui nivel, yuanul onshore poate fluctua zilnic într-un interval de ±2%. Ce alimentează mișcarea și cum o interpretează analiștii Analiști citați de Global Times pun întărirea monedei pe seama „fundamentelor solide” și a „rezilienței” economiei chineze, în pofida volatilității din piața valutară globală. Li Changan, profesor la University of International Business and Economics, indică drept exemplu date macro recente, inclusiv indicele managerilor de achiziții (PMI) din industria prelucrătoare, care a urcat la 50,4 în martie, cu 1,4 puncte peste luna anterioară, revenind în zona de expansiune. Tian Lihui, de la Nankai University, spune că evoluția recentă arată „revenirea unor așteptări raționale” în piața valutară și o îmbunătățire a „elasticității” yuanului (capacitatea cursului de a se mișca mai liber în ambele direcții). În evaluarea sa, moneda ar putea rămâne stabilă, cu o ușoară tendință de apreciere și fluctuații în ambele sensuri, susținută de reziliența exporturilor și de politici de stimulare a cererii interne. Implicații: fluxuri, plăți transfrontaliere și internaționalizarea yuanului În același material, Tian afirmă că, pe fondul tensiunilor geopolitice, activele denominate în yuani sunt privite tot mai mult ca active de refugiu, iar moneda ar putea juca pe termen scurt un rol de „ancoră” în cercuri regionale de comerț și economie. Pe termen mediu și lung, el leagă o posibilă evoluție a yuanului spre statutul de monedă de rezervă de două direcții: moneda digitală și finanțarea verde. Un indicator operațional invocat este creșterea volumelor prin Cross-Border Interbank Payment System (CBIPS): în martie, valoarea tranzacțiilor zilnice a ajuns la 920,5 miliarde yuani (134,77 miliarde dolari, aprox. 607 miliarde lei), în creștere cu 48% față de luna anterioară, potrivit Securities Daily, care citează date CBIPS. În paralel, guvernatorul PBC, Pan Gongsheng, a declarat la China Development Forum 2026 că avansarea deschiderii sectorului financiar, conectarea mai profundă a piețelor și interoperabilitatea sistemelor de plăți transfrontaliere ar urma să faciliteze o participare mai largă a investitorilor pe piețele financiare din China. Global Times mai notează că, în 2025, mai multe țări, instituții internaționale de dezvoltare, instituții financiare și companii mari au emis „panda bonds” (obligațiuni denominate în yuani emise pe piața internă chineză) în valoare de peste 170 miliarde yuani, iar emisiunile de obligațiuni offshore în yuani din Hong Kong au avut o scară și mai mare. În concluzia analiștilor citați, combinația dintre cursul relativ stabil, percepția de activ de refugiu și atractivitatea alocării în active denominate în yuani ar putea continua să susțină intrări de capital străin, însă materialul nu oferă un orizont de timp sau un nivel-țintă pentru curs. [...]
Dolarul a pierdut aproape toate câștigurile acumulate de la începutul războiului cu Iranul , coborând spre minimele ultimelor șase săptămâni, pe fondul speranțelor că Washington și Teheran ar putea relua discuțiile în zilele următoare, ceea ce a alimentat apetitul pentru risc, potrivit Reuters . Mișcarea arată că piețele încep să „privească dincolo” de șocul petrolului și să trateze conflictul mai degrabă ca pe un risc temporar, în condițiile în care investitorii se repoziționează din active defensive către monede și instrumente mai sensibile la risc. Ce se vede în piața valutară În tranzacțiile de miercuri, euro a urcat la 1,1791 dolari, aproape de cel mai ridicat nivel din 2 martie, iar lira sterlină a fost aproape neschimbată la 1,35715 dolari. Indicele dolarului (care compară dolarul cu un coș de șase valute majore) era la 98,13, în apropierea celui mai scăzut nivel din peste șase săptămâni. Reuters notează că dolarul, preferat ca „refugiu” în martie, a scăzut cu 1,7% în această lună față de rivalii majori, pe fondul optimismului legat de o încetare a focului și de perspectiva unei soluții diplomatice. De ce contează: „risk-on” revine, iar dolarul pierde rolul de refugiu Contextul rămâne tensionat: Teheranul a închis practic Strâmtoarea Hormuz — rută esențială pentru aproximativ o cincime din transporturile globale de petrol și gaze — de la începutul războiului SUA-Israel cu Iranul, la 28 februarie, ceea ce a împins în sus prețurile energiei și a afectat sentimentul investitorilor. Totuși, speranțele de reluare a negocierilor au crescut după ce președintele SUA, Donald Trump, a spus marți că discuțiile pentru încheierea războiului ar putea fi reluate în Pakistan în zilele următoare, după ce negocierile din weekendul trecut, la Islamabad, nu au adus un progres. În piață, acest lucru s-a tradus printr-un raliu „risk-on” (asumare mai mare de risc), inclusiv prin întărirea dolarului australian, care a atins cel mai ridicat nivel din 12 martie și era în jur de 0,7124 dolari. Petrolul și riscul macro: ce urmăresc investitorii Pe partea de energie, Brent a urcat cu 0,8% la 95,53 dolari (aprox. 438 lei) barilul, după o scădere de 4,6% în sesiunea anterioară. WTI a crescut cu 0,24% la 91,46 dolari (aprox. 421 lei), după un declin de 7,9% marți. Investitorii urmăresc cât de mult va afecta șocul energetic economia globală. Fondul Monetar Internațional și-a redus perspectiva de creștere din cauza scumpirilor la energie generate de război și a avertizat că economia mondială se îndreaptă deja spre un scenariu mai nefavorabil, cu creștere mult mai slabă. În scenariul „cel mai rău” al FMI, economia globală se apropie de recesiune, cu un preț mediu al petrolului de 110 dolari (aprox. 506 lei) în 2026 și 125 dolari (aprox. 575 lei) în 2027. Implicații pentru dobânzile din SUA Fosta secretară a Trezoreriei SUA, Janet Yellen, a declarat că vede posibilă o reducere de dobândă a Rezervei Federale în acest an, chiar dacă șocurile de ofertă asociate războiului pot pune presiune pe inflație. În același timp, Reuters arată că traderii au eliminat în mare parte din prețuri șansele unei tăieri de dobândă în 2026, față de așteptările de două reduceri înainte de război, deși o încetare a focului și perspectiva unei rezolvări ar putea readuce relaxarea monetară „în cărți”. [...]
Forintul ungar a urcat la cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani , după ce premierul Viktor Orban și-a recunoscut înfrângerea la alegerile de duminică, potrivit Agerpres . Mișcarea de pe piața valutară reflectă așteptările investitorilor că victoria opoziției pro-europene ar putea facilita deblocarea unor finanțări de ordinul miliardelor de euro de la Uniunea Europeană . Informația este relevantă pentru companii și investitori deoarece întărește legătura dintre riscul politic și costul finanțării într-o economie din regiune: perspectiva unor relații mai bune cu Bruxelles-ul și a accesului la bani europeni tinde să reducă percepția de risc și să susțină moneda. Agerpres notează că informația este transmisă de Bloomberg. Articolul integral este disponibil doar abonaților Agerpres, astfel că detalii suplimentare despre amplitudinea aprecierii sau nivelurile exacte ale cursului nu sunt accesibile din textul public disponibil. [...]
Dolarul a urcat în Asia spre cel mai mare câștig lunar din iulie , pe fondul cererii de active considerate sigure în contextul războiului din Orientul Mijlociu, potrivit Reuters . Mișcarea vine într-un moment în care scumpirea petrolului a apăsat pe majoritatea celorlalte piețe și a amplificat temerile privind o recesiune globală. Un articol din Wall Street Journal, care citează oficiali neidentificați, a indicat că președintele SUA, Donald Trump, ar fi dispus să oprească atacurile asupra Iranului fără a forța deschiderea Strâmtorii Hormuz. Petrolul a scăzut ușor în tranzacționarea asiatică, însă dolarul a rămas practic neclintit. Dolarul se întărește pe valul de aversiune la risc Dolarul s-a apreciat cu 1% față de wonul sud-coreean, până la 1.534 woni, niveluri atinse rar, în special în perioade de stres financiar major, precum criza financiară globală din 2009 și criza asiatică din 1997-1998. În același timp, euro a rămas sub 1,15 dolari, iar lira sterlină, dolarul australian și dolarul neozeelandez au fost menținute la minime de mai multe luni. Reuters notează că dolarul a fost sprijinit de statutul SUA de exportator de energie, de creșterea randamentelor titlurilor de stat americane și de orientarea investitorilor către numerar în ultima lună de conflict, în condițiile în care monedele asiatice au suferit unele dintre cele mai mari pierderi. „În lipsa unor mesaje clare, conciliatoare din partea iraniană, este greu de văzut cum dolarul ar putea ceda prea curând câștigurile din această lună”, a spus Chris Turner, șeful global al piețelor la ING. Yenul își revine pe amenințări de intervenție, dar rămâne sub presiune Amenințările reînnoite de intervenție din partea autorităților de la Tokyo au limitat presiunea suplimentară de vânzare pe yen. Moneda japoneză atinsese luni cel mai slab nivel din iulie 2024, iar marți se tranzacționa la 159,52 yeni pentru un dolar. Reuters subliniază că șocul energetic a afectat termenii de schimb ai Japoniei, ceea ce a redus rolul tradițional al yenului ca monedă de refugiu în această perioadă. În paralel, autoritățile elvețiene au indicat că ar interveni pentru a opri eventuale aprecieri abrupte ale francului, într-un context în care și acesta a fost sub presiune. Indicatorii cheie: indicele dolarului, francul și monedele din Oceania Indicele dolarului a atins luni 100,61, cel mai ridicat nivel din mai 2025, iar ultima cotație menționată de Reuters era 100,47. Pe ansamblul lunii martie, indicele este în creștere cu 2,9%, cea mai puternică apreciere lunară din iulie. În raport cu francul elvețian, dolarul este în urcare cu aproape 4% în martie, la 0,80 franci. În ultimele ședințe, dolarul a depășit niveluri tehnice importante față de dolarul australian și cel neozeelandez: kiwi, în scădere de șase sesiuni consecutive, se apropie de pragul de 57 de cenți, iar dolarul australian a coborât opt sesiuni la rând, atingând un minim pe două luni de 0,6834 dolari, în scădere cu 3,7% în martie și sub un nivel de sprijin major la 0,6897. Ce poate schimba direcția: datele din piața muncii și relația dolar–acțiuni Principalul risc pentru dolar ar putea veni din datele despre piața muncii, care urmează să fie publicate într-o perioadă cu lichiditate redusă de Vinerea Mare, potrivit Reuters. O altă vulnerabilitate, avertizează strategii de la Union Bancaire Privee, ar fi o posibilă deteriorare a relației obișnuite dintre dolar și bursă, în care dolarul tinde să se aprecieze când acțiunile scad. În Europa, datele privind inflația din martie sunt așteptate mai târziu în cursul zilei și ar putea urca din nou peste ținta de 2% a Băncii Centrale Europene, un element care poate influența așteptările de dobândă și, implicit, cursurile valutare. În acest tablou, Reuters sintetizează principalele forțe care au împins dolarul în față în martie: escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu și scumpirea petrolului, cu risc mai mare de recesiune globală; creșterea randamentelor titlurilor de stat americane; orientarea investitorilor către numerar și către dolar ca activ considerat de refugiu; presiunea asupra monedelor asiatice și slăbirea monedelor din Oceania la minime de mai multe luni. [...]
