Știri
Știri din categoria Politică
Președintele Nicușor Dan spune că, deși România ar putea intra în „turbulențe politice”, există un consens politic pentru menținerea traiectoriei financiare și pentru adoptarea rapidă a actelor necesare astfel încât țara să încaseze fondurile din PNRR până la finalul programului, în august, potrivit news.ro.
Șeful statului a afirmat că există consens „pe PNRR, cele patru partide pro-occidentale și minoritățile” și, separat, că există consens că România „are buget și va rămâne pe acest buget” și „își va păstra traiectoria financiară”.
Nicușor Dan a spus că este agreată trecerea tuturor legilor și actelor normative încă necesare pentru PNRR, astfel încât România să încaseze banii pe care îi are de încasat „până la sfârșitul lunii august, când se închide acest program”. În același timp, a reiterat ideea că bugetul rămâne reperul de continuitate, chiar dacă scena politică intră într-o zonă de tensiune.
Președintele a declarat că speră „să găsim o formulă să continuăm o guvernare pro-occidentală” și că, dacă va fi nevoie, vor exista „una, două, trei” runde de consultări pentru a se ajunge la „o soluție stabilă pentru România”.
În același context, a punctat că, în lipsa unei înțelegeri între PSD și PNL, „fără de care nu se poate forma o majoritate în Parlament”, „pentru moment nu există o formulă”.
Întrebat dacă îl mai susține pe premierul Bolojan, Nicușor Dan a spus că încearcă să-și păstreze rolul de mediator, invocând existența unei „tensiuni sociale” și „așteptări dintr-o parte sau alta”.
Referitor la scenariile vehiculate despre prelungirea interimatului prin numiri succesive, președintele a refuzat să comenteze, afirmând că nu vrea „să intrăm în scenarii” și că, în spațiul public, ar trebui urmărite „faptele” înainte de decizii.
Recomandate
Președintele Nicușor Dan a cerut noului guvern să echilibreze obligațiile financiare cu așteptările publice , după o perioadă de cinci luni și jumătate fără un executiv cu puteri depline, potrivit Biziday . Mesajul vine după depunerea jurământului de către noul prim-ministru și miniștri, la Palatul Cotroceni, și pune accent pe presiunea deciziilor economice care urmează. În discurs, șeful statului a mulțumit fostului premier Ilie Bolojan și cabinetului său, afirmând că, deși România nu a avut un guvern cu puteri depline, „România a funcționat, totuși”. În acest interval, Dan a enumerat dosare care au mers înainte: închiderea PNRR , capitole de negociere pentru OCDE, derularea SAFE și evaluări din partea agențiilor de rating. În același context, președintele a spus că „este un semn de maturitate pentru democrație faptul că partidele au colaborat” în lunile de instabilitate politică și le-a mulțumit lui Eugen Tomac, Adrian Veștea și Siegfried Mureșan pentru încercările de a forma guvernul. Miza economică: constrângeri bugetare versus reforme Nicușor Dan a indicat explicit tensiunea care va defini mandatul noului executiv: România are „obligațiile financiare” asumate pentru a-și proteja evoluția economică viitoare, dar și „așteptări pe care românii le au”, iar guvernul trebuie să găsească „bunul echilibru între constrângeri și așteptări”. Președintele a adăugat că există și „așteptarea pentru reforme”, care „trebuie îndeplinite sau măcar începute”. Noul guvern și semnalul pe digitalizare Președintele l-a felicitat pe Luca Niculescu pentru formarea rapidă a echipei și obținerea voturilor majorității parlamentare, apreciind că va avea nevoie de aceste abilități în relația cu Parlamentul, unde „o să fie mai greu decât a fost acum”. Totodată, Dan a salutat existența unui portofoliu dedicat Digitalizării și Inteligenței Artificiale, argumentând că România trebuie să „privească înainte economic” și să se conecteze la zonele în care se joacă economia globală. Reacții: mulțumiri pentru sprijinul politic și mesaj de la Comisia Europeană După ceremonie, Luca Niculescu a mulțumit PSD pentru intrarea la guvernare și partidelor care au votat învestirea, afirmând: „Vă asigur că vom face tot ce este mai bine pentru ca această țară să-și arate adevăratul potențial”. Separat, Ursula von der Leyen , președinta Comisiei Europene, l-a felicitat pe Niculescu într-un mesaj publicat pe rețeaua X, indicând ca priorități crearea de oportunități pentru oameni și companii și consolidarea securității pe Flancul Estic, cu mesajul că „nu avem timp de pierdut”. [...]
Învestirea Guvernului Luca Niculescu este prezentată de presa rusă ca o ieșire din criza politică ce amenința stabilitatea economică și accesul la bani europeni , potrivit Știrile Pro TV , care redă un material al agenției TASS, preluat de News.ro. Parlamentul l-a învestit pe Luca Niculescu (55 de ani) pe 20 octombrie 2026, cu 280 de voturi pentru programul și componența cabinetului, peste pragul necesar de 233. TASS notează că Niculescu, neafiliat politic, a fost al patrulea candidat propus de președintele Nicușor Dan, după eșecuri repetate de a forma o majoritate. Miza economică: deficit, rating și fonduri UE În relatarea TASS, criza politică începută în aprilie 2026 este legată direct de tensiuni generate de măsuri de austeritate și de riscuri economice. Agenția amintește că Ilie Bolojan a avertizat, înainte ca guvernul său să fie demis prin moțiune de cenzură, că o demisie ar putea provoca „haos economic” și ar crea riscul pierderii a aproape 30 de miliarde de euro din fondurile UE promise prin PNRR . În același context, materialul menționează: deficit bugetar de 7,9% din PIB în 2025 și o țintă de 7,6% în 2026 , față de limita de 3% din regulile fiscale europene; pierderea a peste 500 de milioane de euro din fonduri UE, pusă pe seama reformelor eșuate în anii anteriori; faptul că, la începutul lui 2027, agențiile de rating urmau să reevalueze România, existând riscul pierderii statutului de destinație cu potențial ridicat pentru investiții. Cum descrie TASS noua majoritate și agenda de guvernare TASS îl descrie pe Niculescu drept un „tehnocrat clar și sistematic”, cu o orientare prooccidentală. În plan politic, agenția consemnează că PSD și UDMR și-au exprimat sprijinul, iar PSD ar fi primit 11 din cele 17 portofolii ministeriale. PNL, potrivit materialului, a anunțat că va vota cabinetul în contextul situației din țară, dar fără să intre la guvernare alături de PSD. Președintele AUR, George Simion, este citat cu eticheta de „marionetă” la adresa lui Niculescu. Programul prezentat pe 15 octombrie include, între altele, relansarea creșterii economice, indexarea pensiilor în 2027, reluarea discuțiilor despre legea salarizării unitare, modernizarea infrastructurii militare la standarde NATO și reforme în sănătate, inclusiv reorganizarea spitalelor pentru eficiență. Context: de la destrămarea coaliției la votul de învestitură TASS reia cronologia crizei: coaliția formată după alegerile din 2024 (PNL, PSD, USR, UDMR și independenți) s-a rupt în aprilie 2026, după ce PSD a retras sprijinul pentru premierul Ilie Bolojan, invocând măsuri de austeritate și „lipsa unui dialog real între parteneri”. Guvernul Bolojan a fost demis pe 5 mai 2026 prin moțiune de cenzură, cu 281 de voturi pentru. În lunile următoare, Parlamentul a respins mai multe propuneri de premier (Eugen Tomac, Adrian Veștea și Siegfried Mureșan), înainte ca Nicușor Dan să revină cu nominalizarea lui Luca Niculescu la începutul lui octombrie. Pentru detalii despre votul din Parlament și procedura de învestire, Știrile Pro TV trimite și la materialul despre momentul în care parlamentarii „au votat în favoarea programului” noului cabinet: Știrile Pro TV . [...]
Nicușor Dan avertizează că „cantitatea” de mesaje din social media poate distorsiona reprezentarea democratică , ridicând o problemă cu potențial de reglementare pentru campanii și comunicarea politică online, potrivit Antena 3 . Președintele României a declarat, marți, la Forumul privind Statul de Drept , că democrația se confruntă cu „cea mai puternică și importantă” provocare în acest moment: comunicarea pe rețelele sociale. El a insistat că nu se referă la conținut, ci la volum, în contextul în care „a devenit extrem de ieftin să plătești 1.000 de voci care acoperă o voce legitimă”. „Democrația se confruntă cu o provocare, în opinia mea, cea mai puternică și importantă în aceste zile: comunicarea pe rețelele sociale. Pentru că nu vorbesc de conținut, vorbesc de cantitate.” De ce contează: presiune pe reguli pentru campanii și platforme Mesajul președintelui pune accent pe o vulnerabilitate a procesului democratic: posibilitatea amplificării artificiale a unor mesaje prin rețele coordonate, la costuri reduse, ceea ce poate „acoperi” exprimarea legitimă. În această logică, întrebarea ridicată de Nicușor Dan vizează direct echilibrul dintre principiul „o persoană, o voce, un vot” și libertatea de exprimare și asociere. „Cum facem ca principiul fundamental al democrației, «o persoană, o voce, un vot», să fie păstrat, păstrând, evident, și libertatea de expresie și de asociere?” Context: statul de drept, dialogul social și tema UE În același discurs, Nicușor Dan a spus că „statul de drept” poate părea un concept abstract, dar se vede în funcționarea instituțiilor, în satisfacția cetățenilor și în nivelul corupției. Totodată, a susținut că protestul este un instrument democratic legitim, însă a argumentat că este nevoie și de dialog și compromis pentru consens, altfel „fiecare bulă are strigătul ei”. Antena 3 mai notează că, luni, președintele a avut o întâlnire cu președinta Comisiei de la Veneția , Marta Cartabia, iar unul dintre subiectele discutate a fost sentimentul de apartenență al cetățenilor la Uniunea Europeană și nevoia unui dialog mai amplu între instituțiile române și omoloagele lor internaționale. La forum, discuțiile au vizat independența justiției și influența în alegeri, cu participarea unor oficiali ai Comisiei de la Veneția și a reprezentanților unor instituții din România. [...]
Președintele Nicușor Dan avertizează că manipularea prin „cantitate” pe rețelele sociale a devenit ieftină , ceea ce ridică o problemă de funcționare a democrației și pune presiune pe găsirea unor soluții care să păstreze, simultan, libertatea de exprimare și principiul „o persoană, o voce, un vot”, potrivit G4Media . Declarația a fost făcută marți, la deschiderea Forumului privind statul de drept „Rule of Law Forum”, organizat la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din București. Șeful statului a spus că nu se referă la conținutul mesajelor, ci la volum: posibilitatea de a „plăti o mie de voci” care să acopere o voce legitimă. „Democrația se confruntă cu o provocare – în opinia mea cea mai importantă în aceste zile – comunicarea pe rețele sociale. Nu vorbesc de conținut, vreau să vorbesc doar de cantitate.” De ce contează: risc de „bule” și blocaj al dialogului public În același context, Nicușor Dan a susținut că protestul și „strigătul” sunt mijloace democratice legitime, dar a insistat că, fără dialog și compromis, societatea poate ajunge într-o logică de fragmentare, „în care avem fiecare bulă cu strigătul ei”. Context european: discuții cu Comisia de la Veneția Președintele a salutat prezența la București a unei delegații a Comisiei de la Veneția, condusă de Marta Cartabia, și a spus că a discutat cu aceasta despre „sentimentul de apartenență” al cetățeanului la Uniunea Europeană și despre nevoia ca instituțiile din România să se angajeze într-un dialog mai amplu cu omoloagele europene și internaționale. Totodată, Nicușor Dan a comentat că expresia „statul de drept” poate părea abstractă în română și că „domnia legii” ar fi o formulare mai accesibilă. [...]
Ilie Bolojan își încheie mandatul de premier după o perioadă de interimat , iar tranziția către noul Cabinet Luca Niculescu închide o etapă de instabilitate politică ce a urmat moțiunii de cenzură din 5 mai, potrivit News . Într-un mesaj publicat miercuri, la o zi după învestirea noului guvern, Bolojan susține că mandatul său a demonstrat „că se poate guverna și altfel”, invocând respectul pentru banul public și pentru cetățeni. Bolojan a transmis că a fost „o onoare” să conducă Executivul și că a încercat să facă „tot ce a fost omenește posibil” pentru România. El a mulțumit colegilor, colaboratorilor, partenerilor și românilor „pentru înțelegerea” arătată „în fața greutăților” traversate, adăugând că, deși mandatul s-a încheiat, „responsabilitatea față de România” rămâne. Contextul politic al schimbării de guvern Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură în 5 mai, însă a asigurat interimatul până în 20 octombrie, după ce primele trei încercări de a instala un nou guvern au eșuat, conform aceleiași surse. Noul guvern condus de Luca Niculescu a fost învestit marți, cu 280 de voturi „pentru”. Cabinetul are 12 reprezentanți ai PSD și 6 independenți politic. Mesajele PNL la plecarea de la Palatul Victoria Într-un „update” relatat de News, liberalii au distribuit pe rețelele sociale o fotografie cu Ilie Bolojan părăsind Palatul Victoria pe jos, cu un rucsac în spate, imagine comentată public de mai mulți lideri PNL. Printre reacțiile citate: Gigel Știrbu a descris fotografia drept „un manifest tăcut al normalității” și al „decenței”, în contrast cu plecările „înconjurați de alaiuri de mașini cu girofar”. Mircea Fechet a susținut, într-o postare pe Facebook, că Bolojan pleacă „cu un rucsac în spate” și a făcut o comparație cu alte episoade controversate din spațiul public, afirmând că PNL și Bolojan și-ar fi asumat să lase „o țară într-o situație mai bună”. Romeo Duca a folosit, la rândul său, o formulare critică la adresa celor care vin la guvernare, făcând referire la „zborurile la Mykonos” și la „banii ascunși în cutiile de pantofi”. Ce urmează Odată cu învestirea Cabinetului Luca Niculescu și ieșirea din interimat, miza imediată se mută pe stabilitatea guvernării și pe capacitatea noii majorități de a evita blocajele care au dus la eșecul primelor trei încercări de formare a guvernului. În mesajul său, Bolojan a afirmat că are „încredere în țara noastră” și a încheiat cu un apel de protecție pentru români. [...]
Raidurile și deportările accelerate riscă să erodeze sprijinul electoral al republicanilor în rândul latino-americanilor , inclusiv în comunități care au contribuit la victoria lui Donald Trump în 2024, potrivit Adevărul . În sudul Floridei, teama de rețineri și expulzări începe să aibă efecte directe asupra muncii, școlii și micilor afaceri, într-un moment sensibil: apropierea alegerilor intermediare. În Doral , lângă Miami – localitate cu populație majoritar latino-americană și o comunitate numeroasă de venezueleni, supranumită „Doralzuela” –, oamenii descriu îngrijorarea legată de posibile rețineri ca pe o problemă cotidiană. Zona găzduiește și unul dintre cluburile de golf ale lui Trump, notează News.ro , care preia o relatare AFP. Efect economic imediat: lipsă de personal și scădere de vânzări Maria Fernanda Perez, proprietara unui restaurant din Doral, spune că a votat cu Trump în 2024 în speranța unei îmbunătățiri economice, dar acum se declară „tristă și dezamăgită”. Ea afirmă că trei angajați au încetat să mai vină la muncă de teama deportării, iar vânzările au scăzut cu 40%, pe fondul evitării ieșirilor în oraș de către membrii comunității. „Mă simt tristă și dezamăgită. Credeam că economia se va îmbunătăți.” Diferența dintre promisiuni și aplicare: amploarea reținerilor În campania din 2024, Trump a promis o operațiune amplă de deportare, susținând că autoritățile se vor concentra pe infractori recidiviști. Însă, potrivit AFP, reținerea a peste o mie de persoane pe zi de către autoritățile de imigrare a alimentat percepția că măsurile depășesc ceea ce fusese prezentat inițial. În comunități precum Doral, oamenii își trimit mesaje pentru a se avertiza reciproc despre prezența agenților de imigrare sau despre rețineri, semn al unei tensiuni care afectează rutina zilnică. Cost politic înainte de „midterms”: semnale din sondaje și din teren Un sondaj realizat luna trecută de The New York Times și Siena College, citat în material, arată că 66% dintre respondenții hispanici dezaprobau activitatea lui Trump, iar 78% ar prefera ca democrații să preia controlul asupra Congresului de la republicani. Perez spune că nu a decis cum va vota la alegerile intermediare, dar își exprimă tranșant opoziția față de actualul președinte: „Oricine, numai Trump nu”. În același timp, Carlos Bermudez, avocat de origine venezueleană care se identifică drept republican, afirmă că primește frecvent apeluri de la persoane aflate în dificultate din cauza procedurilor de imigrare și descrie o „presiune psihologică constantă” asupra comunității. Rafael Pineyro, consilier local în Doral și membru al Partidului Republican, spune că efectele se resimt în tot sudul Floridei și pune sub semnul întrebării modul de aplicare a politicii de deportare, susținând că depășește promisiunile din 2024 privind țintirea infractorilor. El avertizează că republicanii ar putea pierde din câștigurile electorale obținute în ultimii ani în rândul alegătorilor cubanezi, venezueleni și al altor comunități latino-americane din Florida, pe fondul deciziilor pe care le consideră greșite, inclusiv în economie și imigrație. [...]
