Știri
Știri din categoria Digitalizare
Platforma de interoperabilitate de 164,4 milioane lei riscă întârzieri și blocaje după un val de plângeri penale, pe fondul anulării licitației și al reluării procedurilor, potrivit HotNews. Proiectul ar trebui să conecteze bazele de date ale statului și să permită schimbul automat de informații între instituții, însă disputa dintre actuala și fosta conducere a Autorității pentru Digitalizarea României (ADR) a ajuns în zona penală.
Noul președinte al ADR, Cătălin Giulescu, a depus miercuri, 20 mai, o plângere penală împotriva fostului șef al instituției, Dragoș Vlad, acuzându-l de abuz în serviciu. Demersul vine după ce, pe 15 mai 2026, Giulescu a dispus anularea procedurii de achiziție publică pentru „Platforma Națională de Interoperabilitate” (PNI), invocând nereguli și abateri de la legislația achizițiilor publice.
ADR susține că licitația a fost lansată „prematur”, fără îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege. În esență, la data publicării anunțului (10 februarie 2026) nu exista o hotărâre de guvern privind necesitatea și oportunitatea cheltuielilor de investiții pentru proiect, act considerat obligatoriu pentru a deschide dreptul legal de a angaja cheltuieli din bugetul public.
Instituția afirmă că fostul președinte ar fi ignorat atât solicitarea Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) de suspendare a procedurilor, cât și prevederi din Legea 500/2002 privind finanțele publice, care impun aprobarea de către Guvern a documentațiilor pentru investiții finanțate din fonduri publice peste pragul de 100 de milioane lei.
Pe de altă parte, ADR spune că licitația va fi reluată: Giulescu a emis pe 20 mai o decizie de reluare a procedurilor necesare pentru ca investiția să se poată realiza „cu respectarea cadrului legal” și în condiții care să asigure cheltuirea „judicioasă” a fondurilor publice.
Valoarea totală a PNI este de peste 164,4 milioane lei. Structura finanțării indicată în articol:
În paralel, HotNews notează că procedura de achiziție a fost lansată în 10 februarie 2026 în SEAP, iar valoarea estimată a contractului IT este de peste 123,8 milioane lei (circa 25 milioane euro, aprox. 125 milioane lei), finanțat cu fonduri europene. Trei grupuri de firme au depus oferte, potrivit datelor din SEAP.
Cu o zi înainte de plângerea lui Giulescu, Dragoș Vlad a depus, la rândul său, o plângere penală împotriva vicepremierului interimar Oana Gheorghiu și a ministrului interimar al Digitalizării, Irineu Darău, acuzând „presiuni repetate” pentru încălcarea legii în achiziții publice și presiuni pentru găsirea unor soluții de colaborare cu grupul de societăți Schwartz, potrivit Mediafax.
În document, Vlad reclamă, între altele, riscul de pierdere a fondurilor nerambursabile și descrie presiuni legate de achiziții și de o posibilă colaborare cu grupul Schwartz.
Oana Gheorghiu a reacționat public, afirmând că speră ca procurorii să analizeze „urgent” faptele invocate, pe care le descrie drept „o perdea de fum”.
Irineu Darău a susținut că motivul principal al anulării a fost lipsa hotărârii de guvern pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici. HotNews arată însă că un astfel de act fusese inițiat în noiembrie 2025 de fostul ministru al Digitalizării Radu Miruță, dar nu a mai fost aprobat de Guvern după schimbarea portofoliilor.
Darău a invocat și motive tehnice: lipsa consultărilor și riscul ca statul să fie împins către tehnologii „închise, de tip proprietar (COTS)”, cu costuri de mentenanță considerate nesustenabile, plus necorelarea cu noul Regulament European de Interoperabilitate (UE 2024/903).
Din informațiile prezentate, proiectul intră într-o etapă de reluare a procedurilor de achiziție, în timp ce conflictul instituțional a escaladat în plângeri penale. Pe termen scurt, miza operațională este repornirea licitației în condiții care să evite blocaje juridice la semnarea contractului, dar articolul nu indică un calendar pentru relansare sau pentru finalizarea platformei.
Recomandate
14,7 milioane de lei din PNRR pentru Cloudul Guvernamental au devenit cost la bugetul de stat , după ce fosta conducere a Autorității pentru Digitalizarea României (ADR) ar fi folosit fonduri europene destinate investițiilor tehnice pentru plata salariilor, cheltuieli neeligibile, potrivit declarațiilor ministrului interimar al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău, citate de Economedia . Darău susține că banii au fost alocați prin PNRR pentru investiții tehnice în Cloudul Guvernamental, însă ar fi fost redirecționați către salarii, ceea ce ar fi dus la pierderea finanțării europene și la transferarea „notei de plată” către contribuabili. Într-o postare pe Facebook, ministrul a indicat fosta conducere a ADR „sub Dragoș Vlad” drept responsabilă pentru această situație. Impact operațional: întârzieri și risc pentru infrastructura critică Dincolo de suma pierdută, ministrul interimar afirmă că lipsa unui plan de continuitate pentru echipa tehnică ce administrează infrastructura Cloudului Guvernamental a generat „întârzieri, blocaje și haos administrativ”. Potrivit acestuia, specialiștii esențiali pentru funcționarea Cloudului Guvernamental ar fi fost „lăsați complet în aer”, în contextul evoluției situației. Context juridic și reacția actualei conduceri Darău a mai spus că există o hotărâre definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), iar banii trebuie returnați. Separat, pe 20 mai, președintele ADR, Aurel-Cătălin Giulescu, a anunțat că a depus o plângere penală la Parchetul de pe lângă ÎCCJ, solicitând cercetarea fostului șef al instituției, Dragoș Cristian Vlad, pentru abuz în serviciu. Plângerea a venit după ce, la 15 mai, a fost anulată o procedură de achiziție publică legată de proiectul „Platforma Națională de Interoperabilitate”, pe motivul identificării unor nereguli și abateri de la cadrul legal aplicabil achizițiilor publice. Dragoș Cristian Vlad, președinte al ADR din 2022, a fost demis din funcție la 1 mai, în acest an. [...]
România a livrat deja 124 de procese automatizate în instituții publice , în cadrul unui nou jalon din PNRR care vizează introducerea tehnologiilor de automatizare a proceselor de lucru (RPA), potrivit G4Media . Miza operațională este reducerea volumului de muncă repetitivă din administrație și, implicit, scurtarea timpilor de răspuns către cetățeni. Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău, a anunțat pe Facebook că jalonul se referă la soluții software care preiau sarcini repetitive și consumatoare de timp din instituțiile publice, astfel încât funcționarii să se poată concentra pe activități cu valoare mai mare, iar cetățenii să primească răspunsuri „mai repede și mai ușor”. Informația este transmisă de Agerpres, preluată de publicație. Ce înseamnă, concret, jalonul: RPA în administrație Automatizarea proceselor de lucru (RPA – „ robotic process automation ”) se referă la programe care execută automat pași standardizați, de regulă în aplicații existente, pentru activități repetitive. În mesajul ministrului, obiectivul este înlocuirea muncii repetitive cu procese automatizate în instituțiile publice. Stadiul implementării și ținta asumată Potrivit ministrului, până acum au fost livrate 124 de procese automatizate , iar proiectul ar urma să continue până la 240 de procese implementate. Separat, Darău a indicat că va fi înființat un Centru de Excelență la Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), care ar urma să pregătească specialiști și să susțină dezvoltarea acestor soluții în anii următori. Costuri și efecte așteptate pentru utilizatori Ministrul a menționat o investiție de peste 17 milioane de euro (aprox. 86 milioane lei) din PNRR și a enumerat rezultatele așteptate pentru cetățeni: timp de așteptare mai scurt; mai puține erori; servicii publice mai predictibile și mai eficiente. În același mesaj, oficialul a spus că ritmul de implementare va continua până la finalizarea obiectivelor asumate de minister în PNRR. [...]
Băncile vor trebui să susțină simultan trei sisteme de identificare până în 2031 , ceea ce complică operațional procesele de onboarding (înrolare a clienților) și verificare la distanță, pe fondul tranziției către cartea electronică de identitate și viitorul Portofel European de Identitate Digitală, potrivit Economedia . Documentele de identitate emise anterior rămân valabile până la expirare, însă cărțile de identitate fără cip își vor pierde valabilitatea cel târziu la 3 august 2031, conform Regulamentului european 2019/1157 . În practică, asta înseamnă o perioadă lungă de coexistență între buletinul clasic, cartea electronică de identitate cu cip și identitatea digitală. Ce se schimbă în verificarea identității: de la „pare autentic” la validare criptografică Cartea electronică de identitate este deja emisă la nivel național, după etapa pilot din județul Cluj. Cipul include date biometrice (imagine facială și amprente) și poate integra funcții pentru semnătură electronică calificată, respectiv cardul național de sănătate. Pentru bănci și alte instituții reglementate, tranziția are un impact direct asupra verificării la distanță: sistemele trebuie să recunoască atât documentele clasice, cât și noile cărți electronice. Diferența tehnică este majoră, pentru că verificarea trece de la o evaluare „probabilistică” la una „criptografică”, adică bazată pe confirmarea matematică a autenticității documentului. „La documentul clasic, verificarea este probabilistică (…). La documentul cu cip, verificarea devine criptografică. Răspunsul nu mai este că arată autentic, ci că este autentic, semnat de statul care l-a emis”, explică Alexandru Bora, Product Owner la Qoobiss. Două repere de calendar: 2027 pentru portofelul digital, 2031 pentru buletinele fără cip Un alt termen relevant pentru instituțiile obligate să folosească autentificare puternică în identificarea online (inclusiv băncile) este 6 decembrie 2027. De la această dată, acestea trebuie să accepte Portofelul European de Identitate Digitală (EUDI). În paralel, până la 3 august 2031 rămâne în vigoare fereastra în care buletinele fără cip pot continua să circule, până la expirare, ceea ce prelungește perioada în care băncile trebuie să opereze cu mai multe tipuri de documente și metode de verificare. Cum se poziționează furnizorii de soluții de verificare În acest context, Qoobiss afirmă că soluția sa de verificare a identității la distanță, ONTRACE, poate procesa în același flux de onboarding atât documentele clasice, cât și cărțile electronice de identitate. Economedia nu oferă în material detalii despre nivelul de adopție în piață sau despre costurile de implementare pentru bănci. [...]
Guvernul estimează reluarea e-Terra săptămâna viitoare, dar cu restricții inițiale , ceea ce menține presiunea operațională asupra tranzacțiilor imobiliare și a fluxurilor notariale dependente de cadastru și carte funciară, potrivit HotNews . Platforma a fost blocată după un atac cibernetic produs pe 14 iulie, iar în prezent sunt în desfășurare teste de securitate, funcționalitate și performanță. Executivul spune că, deși sistemul electronic a fost indisponibil, cererile depuse la ghișeu, prin poștă sau curier au fost înregistrate cu data și ora primirii, iar la repunerea în funcțiune vor fi introduse în registrul electronic „cu păstrarea obligatorie a rangului” (prioritatea juridică a înscrierii). În aceeași logică, valabilitatea extraselor de carte funciară eliberate și încă valabile la momentul incidentului a fost „prelungită automat cu numărul de zile de indisponibilitate”. Reluare în etape, cu prioritate pentru actele din perioada întreruperii Redeschiderea va fi făcută în etape stabilite împreună cu Uniunea Națională a Notarilor Publici din România , pentru a evita blocarea sistemului „chiar din primele ore” și pentru a respecta ordinea de înregistrare: În prima zi , activitatea va fi dedicată înregistrării actelor autentificate în perioada de întrerupere și verificării funcționării aplicației, în colaborare directă cu notarii. Din a doua zi , sistemul va fi disponibil pentru notari și persoanele autorizate , cu scopul de a asigura tratament egal beneficiarilor serviciilor ANCPI. Guvernul mai arată că, unde va fi nevoie, personal din alte birouri teritoriale poate fi redirecționat temporar către oficiile cu volum mai mare de cereri. Backlog de cereri și termene prelungite intern În comunicat este menționat și volumul de lucru: aproximativ 94.000 de cereri aflate în termen . Pentru cererile deja în curs de soluționare la momentul incidentului, termenele legale au fost prelungite printr-o decizie internă a ANCPI, iar la reluarea activității „resursele de personal disponibile vor fi mobilizate” pentru soluționare în termenul legal. Limitări în primele zile: fără plată cu cardul, posibile întârzieri și PDF-uri temporar indisponibile Guvernul avertizează că, imediat după redeschidere, plata cu cardul în aplicație nu va fi disponibilă . Plățile vor putea fi făcute prin ordin de plată sau la casieria oficiului, iar chitanța va fi eliberată tot prin e-Terra. Totodată, utilizatorii ar putea observa: PDF-uri temporar indisponibile , din cauza transferului nefinalizat în Cloudul Guvernamental; Guvernul susține că documentele „nu sunt pierdute” și vor deveni accesibile pe măsură ce transferul se încheie. Răspuns mai lent al aplicației în primele zile, din cauza volumului acumulat, deși noua infrastructură este descrisă ca fiind mai performantă decât cea anterioară. Pentru plăți deja efectuate, Guvernul precizează că documentele care dovedesc plata tarifelor pentru cereri nedepuse până la 15 iulie 2026 rămân valabile pentru înregistrare până cel târziu la 5 septembrie 2026 . Fiecare oficiu teritorial ar urma să aibă cel puțin o stație de lucru dedicată publicului, iar ANCPI va organiza un call-center dedicat pentru dificultățile din primele zile. Contextul și detaliile tehnice sunt prezentate în comunicatul Guvernului : Guvernul României . [...]
Neînrolarea pe Ghișeul.ro poate duce la tăierea unor finanțări către primării , potrivit Newsweek , care relatează declarațiile vicepremierului interimar Oana Gheorghiu despre termenul-limită din 25 august pentru conectarea tuturor UAT-urilor la platforma de plăți online. În prezent, „peste un sfert” dintre primăriile din România nu și-au îndeplinit obligația legală: 919 din 3.187, conform aceleiași surse. Oana Gheorghiu afirmă că situația îi afectează direct pe cetățeni, estimând că „peste 2,5 milioane de români” nu pot folosi avantajele digitalizării și sunt nevoiți să meargă fizic la primărie. Ce prevede termenul din 25 august și ce risc apare după Vicepremierul interimar spune că a transmis un mesaj de reamintire celor 919 primari vizați și că mai sunt „20 de zile” pentru înrolarea instituțiilor în sistem. Miza nu este doar administrativă: în cazul depășirii termenului, legea prevede sancțiuni financiare. Potrivit declarațiilor citate de News.ro, consecința poate fi sistarea alimentării bugetelor locale cu: cote defalcate din impozitul pe venit; sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, destinate echilibrării bugetelor locale, cu „câteva excepții”, fără ca acestea să fie detaliate în textul citat. Impactul operațional: acces la servicii fără drumuri la ghișeu Oana Gheorghiu argumentează că înrolarea completă în Ghișeul.ro este „esențială” pentru ca fiecare cetățean, inclusiv cei din străinătate, să poată accesa servicii publice „rapid, simplu și fără drumuri inutile la primărie”. În același context, vicepremierul interimar afirmă că digitalizarea ar aduce „eficiență, transparență și încredere” în instituțiile publice și susține necesitatea unei reforme administrative, inclusiv reducerea numărului de primării. Context: avertismente privind fraude online Separat, Newsweek trimite și la un material despre o fraudă online care vizează utilizatorii Ghișeul.ro, disponibil aici: Newsweek . [...]
Fără o infrastructură digitală publică unificată, investițiile de sute de milioane de lei în IT riscă să producă în continuare „insule” care nu comunică , avertizează Bogdan Florea , fondatorul Connections , într-o analiză publicată de Economica . În viziunea sa, prioritatea „zero” este o bază comună de date publice curate și accesibile (Open Data), pe care să se construiască servicii, nu invers. Connections, companie listată pe piața AeRo a Bursei de Valori București din 2021, lucrează atât cu companii private, cât și cu instituții publice. Florea susține că digitalizarea administrației nu poate fi redusă la portaluri și aplicații noi, cât timp bazele de date și sistemele instituțiilor rămân izolate. De ce nu se văd rezultatele: trei blocaje structurale În ultimii ani, statul a investit „sute de milioane de lei” în proiecte IT, dar impactul în relația cetățean–administrație a rămas limitat. Florea pune problema pe modul de construcție al proiectelor, nu pe lipsa tehnologiei sau a finanțării, și indică trei cauze principale: Digitalizarea unor procese neoptimizate : un flux administrativ „greșit gândit pe hârtie” devine, odată digitalizat, „mai rapid și mai costisitor”, dar tot greșit. Fragmentarea instituțională : nu există un mandat clar pentru conectarea sistemelor, iar rezultatul este un stat „lent” pentru că are „zeci de tehnologii care nu vorbesc între ele”. Discontinuitatea politică : o transformare sectorială ar avea nevoie de 5–7 ani pentru efecte vizibile, în timp ce ciclul politic este de 4 ani sau mai puțin , ceea ce duce la resetarea priorităților, echipelor și pierderea capitalului uman acumulat. Ce ar trebui făcut în următorii cinci ani Pentru a schimba efectiv interacțiunea cetățean–stat, Florea propune patru direcții, în această ordine: Consolidarea masivă a identității digitale ; Extinderea reală a ghișeul.ro , nu ca „vitrină”, ci ca infrastructură de interacțiune; Un centru de excelență în inteligență artificială aplicată în sectorul public , pentru a evita importul de soluții fără capacitate internă de utilizare; Reforma achizițiilor publice , cu accent pe scor tehnic și competențe în prima fază, iar prețul să conteze ulterior. Achizițiile publice: „plătim de două ori” când criteriul e doar prețul Un obstacol major rămâne, în această analiză, felul în care se cumpără tehnologie în sectorul public. Florea afirmă că, dacă principalul criteriu este prețul, rezultatul „matematic” este compromisul de calitate, iar costurile reapar ulterior în mentenanță și reparații. Tot aici, el leagă calitatea de securitate integrată din prima zi („secure-by-design”), nu adăugată la final, argumentând că o evaluare tehnică inițială ar reduce riscul de a cumpăra soluții ieftine, dar fragile. Exemple invocate: infrastructură HPC și platforma Prevent Ca ilustrare a abordării „infrastructura înaintea aplicațiilor”, Florea menționează un contract de infrastructură AI și HPC (calcul de înaltă performanță) implementat de Connections pentru o instituție publică, descris drept cel mai mare proiect de infrastructură HPC cu accelerare GPU din sectorul public românesc. Acesta ar urma să stea la baza unor servicii precum monitorizarea cu inteligență artificială a defrișărilor din aplicația SUMAL 2. Un alt exemplu de impact concret este platforma Prevent , dezvoltată pentru Agenția Națională de Integritate, descrisă ca o platformă de analiză avansată de date care identifică automatizat conflicte de interese în licitațiile publicate în SEAP, la „un volum de milioane de licitații pe an”. Miza operațională: interoperabilitate și continuitate de decizie În lipsa unei coordonări cu autoritate reală, proiectele mari rămân dependente de „bunăvoința” și orizontul de timp al ministrului în funcție, susține Florea, care propune un rol de coordonare la nivel înalt (de tip vicepremier sau responsabil cu mandat clar) capabil să asigure continuitate peste cicluri politice. În final, el spune că succesul digitalizării ar trebui măsurat prin schimbarea funcționării administrației, începând cu interoperabilitatea reală : cetățeanul să nu mai ducă hârtii între instituții pentru că sistemele „vorbesc între ele”. [...]
