Știri
Știri din categoria Fonduri europene
Ilie Bolojan avertizează că neadoptarea legilor din PNRR poate scumpi finanțarea României și poate afecta încrederea investitorilor, într-un schimb de replici cu liderul PSD Sorin Grindeanu pe tema folosirii PNRR în negocierile politice, potrivit HotNews.
Miza invocată de premierul interimar este accesarea banilor rămași din PNRR, pe care îi leagă direct de investiții publice și de costul împrumuturilor pentru stat și economie.
Bolojan spune că România mai are la dispoziție „peste 4,5 miliarde de euro” nerambursabili, condiționați de adoptarea legilor necesare. El enumeră domeniile vizate: autostrăzi și căi ferate, spitale, modernizarea școlilor, investiții în energie și anveloparea blocurilor.
În argumentația sa, aceste proiecte ar avea efecte economice în zonele conectate și ar ridica standardele în sănătate și educație.
Premierul interimar susține că, dacă fondurile rămase nu sunt absorbite, „agențiile de rating și investitorii își pot pierde încrederea” în România. Consecința ar fi, în viziunea sa, creșterea costurilor de împrumut nu doar pentru stat, ci și pentru firme și populație, plus o posibilă evitare a României de către fondurile de investiții.
Bolojan mai afirmă că, în acest an, fondurile europene au „o componentă importantă” în construcția bugetului și că sumele rămase de încasat ar reprezenta „1% din PIB”, contribuind la finanțarea unei părți semnificative a investițiilor.
Bolojan afirmă că proiectele de lege care ajung în Parlament nu sunt „propunerile unui guvern sau ale unui ministru”, ci rezultatul negocierilor cu reprezentanții Comisiei Europene, în baza angajamentelor asumate. El adaugă că, pentru ca un jalon să fie considerat îndeplinit, forma adoptată de Parlament trebuie declarată conformă de Comisia Europeană.
În același context, el spune că unele ținte și jaloane „dificile” sau care pot fi speculate politic au fost amânate, deoarece cei care ar fi trebuit să le promoveze „au ezitat să-și asume răspunderea”.
Replica vine după ce Sorin Grindeanu a acuzat PNL și USR că „se ascund” în spatele legilor necesare PNRR și a spus că PSD nu poate accepta folosirea PNRR ca „paravan mediatic pentru interesele obscure ale unor lideri de dreapta”. Grindeanu i-a cerut demisia lui Ilie Bolojan din fruntea Guvernului interimar.
Bolojan asigură interimatul din 5 mai, după ce cabinetul său a fost demis prin moțiune de cenzură PSD-AUR, în urma retragerii sprijinului politic de către PSD și ieșirii social-democraților de la guvernare.
Recomandate
România închide PNRR cu doar 13 miliarde euro încasați și mii de proiecte rămase în aer , iar costurile pentru lucrările întârziate se mută rapid pe bugete locale și pe bugetul de stat, potrivit Mediafax . La termenul-limită de 31 august 2026, bilanțul indică atât pierderi definitive de fonduri, cât și obligații de finanțare internă pentru proiectele care nu au fost recepționate la timp. Din bugetul total recalculat al României, de circa 20 de miliarde de euro (aprox. 100 miliarde lei), țara a încasat efectiv în jur de 13 miliarde de euro (aprox. 65 miliarde lei). În paralel, din peste 15.000 de investiții asumate, aproape 4.500 au rămas nefinalizate sau nerecepționate la termenul oficial. Presiunea financiară se mută pe bugete: după 31 august, decontarea din bani europeni se oprește Parlamentul a adoptat de urgență o lege care stabilește că lucrările efectuate după 31 august nu mai sunt decontate din fonduri europene, ci vor fi plătite din bugete locale, bugetul de stat sau alte fonduri. În plus, dacă beneficiarii nu finalizează proiectele până la 31 decembrie 2026, vor fi obligați să returneze toți banii primiți anterior. Această schimbare transformă întârzierile din PNRR într-un risc bugetar direct, mai ales pentru proiectele gestionate de autorități locale, unde rămân nefinalizate peste 2.500 de investiții (utilități, creșe, reabilitări tehnice), conform datelor prezentate. Unde s-a livrat și unde s-a ratat: autostrăzi, spitale și reforme Pe zona de infrastructură rutieră, România a finalizat la termen 343 km de autostradă, însă 86,5 km au ratat termenul de 31 august și trebuie terminați până la finalul anului pe bani publici. În sănătate, premierul demis Ilie Bolojan a spus, într-o vizită la Târgu Mureș, că reducerea succesivă a bugetului PNRR pentru sănătate (de la peste 2 miliarde de euro la puțin peste 1 miliard de euro) a dus la restrângerea țintei: din 19 spitale/secții noi planificate inițial, doar 8 au fost finalizate la termen, restul fiind transferate către alte surse (fonduri de coeziune sau bugete naționale), ceea ce implică ani de întârziere. „Trebuie să tragem niște lecții (...) de la 19 spitale (...) am ajuns să fim în situația să finalizăm practic 8 (...) asta înseamnă niște ani de întârziere (...) sunt niște ani pe care i-am pierdut, practic.” La capitolul reforme, blocajul politic privind Legea salarizării unice a dus la pierderea definitivă a 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) asociate acestui jalon; în material este menționat că președintele României, Nicușor Dan , a pus eșecul pe seama partidelor fostei coaliții de guvernământ. Ultima cerere de plată: termen 30 septembrie, dar suma finală rămâne incertă Calendarul PNRR mai prevede o bornă: 30 septembrie 2026, data-limită pentru trimiterea ultimei cereri de plată către Comisia Europeană, care va deconta strict lucrările executate fizic până la miezul nopții din 31 august. Ministrul Dragoș Pîslaru a declarat că cererea finală (numărul 6) ar urma să fie transmisă până la 30 septembrie 2026, cu o valoare brută estimată de aproximativ 8,8 miliarde de euro (aprox. 44 miliarde lei), însă încasarea efectivă va fi „considerabil mai mică” din cauza jaloanelor ratate. România, în partea de jos a clasamentului UE la încasări efective În comparație cu alte state membre, România este prezentată ca fiind la coada clasamentului în privința procentului de bani încasați efectiv din Mecanismul de Redresare și Reziliență (RRF), cu aproximativ 61% din alocarea revizuită. În același tablou, Spania și Italia sunt indicate drept statele cu 90–100% din fonduri atrase, iar Portugalia și Grecia cu 80–85%. Materialul notează și că Bulgaria ar fi la 53%, pe fondul instabilității politice. [...]
Deși România a tras peste 90% din granturile PNRR , supracontractarea la Transporturi lasă o notă de plată pentru anii următori , după cum reiese din bilanțul prezentat de premierul Ilie Bolojan , citat de Ziarul Financiar . Premierul a declarat, într-o conferință dedicată bilanțului PNRR, că România a ajuns la o absorbție de „peste 90%” pe componenta de grant (bani nerambursabili) și „peste 95%” din împrumuturi. Potrivit lui Bolojan, presiunea cea mai mare a fost în ultimul an, când Guvernul ar fi făcut eforturi pentru deblocarea programului și pentru renegocierea unor ținte și jaloane, astfel încât România „să nu piardă bani”. Costul ascuns: contracte peste finanțarea disponibilă Dincolo de procentul de absorbție, Bolojan a indicat o problemă cu impact bugetar și de planificare: diferența dintre contractele semnate și finanțarea efectiv disponibilă pe anumite programe. Exemplul dat a fost sectorul Transporturi. „Gândiţi-vă că doar pe Transporturi am semnat contracte de 19,5 miliarde de euro, deşi în faza aproape finală aveam 5,5 miliarde de euro, ceea ce înseamnă o supracompensare importantă, care va trebui acoperită în anii următori din alte surse europene sau din bugetele naţionale.” Mesajul este relevant pentru mediul economic prin implicațiile asupra finanțării investițiilor publice: proiectele contractate peste plafonul de bani disponibili pot împinge costuri către bugete viitoare sau pot depinde de identificarea altor linii de finanțare europene. „Program înțepenit” și renegocierea jaloanelor Premierul a susținut că, la preluarea mandatului, a găsit PNRR „complet înțepenit”, cu risc de eșec, iar executivul ar fi intervenit pentru „a face ordine”, a renegocia și a accelera implementarea. În aceeași logică, el a afirmat că programele au început târziu și că, pe viitor, ar trebui impus „un sentiment al urgenței din prima zi”, pentru a reduce riscul de întârzieri și pierdere de proiecte. Miza pentru următoarea etapă: capacitatea administrativă Bolojan a legat direct problemele de implementare de calitatea administrației publice, despre care a spus că „lasă de dorit în multe locuri”. În evaluarea sa, deficiențele ar fi dus la evaluări incorecte și la contractări care nu au fost calibrate realist. În termeni practici, concluzia bilanțului este că finalul PNRR nu închide discuția despre investiții: o parte din proiecte și din presiunea financiară se mută în anii următori, fie prin căutarea altor fonduri europene, fie prin alocări din bugetele naționale. [...]
România pierde cel puțin 870 milioane euro (aprox. 4,35 miliarde lei) din PNRR din cauza neîndeplinirii unor jaloane-cheie, în special legea salarizării și țintele de decarbonizare, potrivit Recorder , care redă declarațiile premierului interimar Ilie Bolojan . Bolojan a spus, luni, că „astăzi este ziua în care PNRR se finalizează pentru România”, referindu-se la închiderea programului și la bilanțul final al finanțărilor și reformelor asumate. El a indicat două pierderi: 770 milioane euro (aprox. 3,85 miliarde lei), aferente unui jalon neîndeplinit legat de legea salarizării, și „până în 100 de milioane de euro” (aprox. 500 milioane lei) pentru jalonul de decarbonizare. Unde s-au blocat banii: salarizarea și decarbonizarea Potrivit premierului interimar, suma de 770 milioane euro reprezintă contravaloarea unui jalon din PNRR care nu a fost îndeplinit, în condițiile în care nu a fost adoptată legea salarizării. Bolojan a susținut că, deși a încercat să găsească „o formulă de consens” pentru adoptarea reformelor, acest lucru nu s-a realizat și a afirmat că guvernul pe care îl conduce interimar „n-are nicio responsabilitate” pe această temă. Pentru jalonul de decarbonizare, Bolojan a explicat că România riscă să piardă până la 100 milioane euro deoarece nu a finalizat centrala de la Craiova și nu a putut lăsa orașul fără încălzire iarna, iar în Valea Jiului nu a fost înlocuit niciun grup energetic cu capacități pe gaz sau alte soluții (fotovoltaic ori stocare). Ce rămâne după PNRR: investiții, dar cu corecții pe final În același context, Bolojan a trecut în revistă componentele PNRR: o parte de grant de aproximativ 13,5 miliarde euro și o componentă de împrumut redusă treptat la aproximativ 7 miliarde euro. El a afirmat că, în urma programului, vor rămâne „investiții importante”, menționând proiecte de infrastructură rutieră (inclusiv un tronson de aproape 50 km din „autostrada Moldovei”), modernizări de cale ferată, investiții în spitale, modernizarea școlilor și proiecte de eficiență energetică derulate de autorități locale. Premierul interimar a mai spus că, în acest an, guvernul a urmărit recuperarea întârzierilor și renegocierea jaloanelor, inclusiv prin reducerea numărului și a „amplitudinii” acestora, astfel încât România să poată beneficia de grant și de cea mai mare parte a împrumutului. Implicația economică imediată Pierderea de finanțare invocată de Bolojan înseamnă o diminuare a resurselor europene disponibile la final de program, în condițiile în care sumele sunt legate de reforme și investiții asumate prin PNRR. În același timp, cazul jalonului de decarbonizare indică tensiunea dintre calendarul de închidere a capacităților pe cărbune și necesitatea asigurării încălzirii și a echilibrului în sistemul energetic, pe fondul întârzierilor în punerea în funcțiune a alternativelor. [...]
Un centru medical finanțat din PNRR, inaugurat la Cluj, readuce în prim-plan presiunea pe investițiile din sănătate : premierul interimar Ilie Bolojan a avertizat că „fără investiții, fără dotări” nu pot fi așteptate servicii medicale de calitate în anii următori, la inaugurarea Centrului de patologie vasculo-cerebrală și neurochirurgie al Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj, potrivit Agerpres . Noul centru este prezentat drept una dintre cele mai importante investiții medicale realizate din fonduri europene și a fost inaugurat sâmbătă, în prezența premierului interimar și a ministrului interimar al Sănătății, Cseke Attila. Miza: investițiile din PNRR și capacitatea de a livra infrastructură funcțională Bolojan a legat direct calitatea actului medical de investiții și de finalizarea dotărilor, spunând că speră ca, după recepționarea echipamentelor, echipa medicală să lucreze „în condiții mult mai bune”. „Pentru că fără investiții, fără dotări, nu ne putem aștepta la o medicină de calitate în anii următori.” Guvernul precizează, într-un comunicat transmis Agerpres, că investiția pentru dezvoltarea infrastructurii medicale de înaltă performanță a fost finanțată din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și din fonduri naționale. Ce include centrul inaugurat la Cluj Conform informațiilor din material, centrul este destinat pacienților cu afecțiuni neurochirurgicale, neurovasculare și neurologice și include: zonă dedicată investigațiilor imagistice; echipamente pentru investigații și tratament neurochirurgical și neurovascular; șase săli de operație pentru proceduri neurochirurgicale; 105 paturi, dintre care 26 pentru terapie intensivă. În același context, Bolojan a vorbit despre rolul școlii de medicină din Cluj-Napoca și despre poziția orașului ca pol regional pentru cazurile grave din Transilvania. Context operațional: poziționarea spitalului în rețeaua de unități de top Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca este menționat ca fiind unul dintre primele șase spitale județene încadrate la clasa I, alături de Constanța, Iași, Târgu Mureș, Timișoara și Spitalul Militar Central. În urma investiției, rolul spitalului ca centru de excelență ar urma să fie consolidat, iar pacienții să aibă acces la servicii „sigure, moderne și performante”, potrivit comunicării citate în articol. [...]
Cu doar câteva zile înainte de termenul-limită, au fost promulgate legi necesare pentru jaloanele PNRR , potrivit Știrile Pro TV . Președintele Nicușor Dan a semnat vineri o serie de acte normative care trebuie să intre în vigoare până la 31 august, dată legată de îndeplinirea jaloanelor și țintelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) , respectiv de implementarea reformelor și investițiilor. Miza este una de reglementare, cu efect direct asupra calendarului PNRR: fără intrarea în vigoare a acestor legi în termen, România riscă să nu bifeze la timp condițiile asumate pentru derularea planului. Ce legi au fost promulgate Conform informațiilor citate de Agerpres , șeful statului a promulgat: Legea privind susținerea procesului de dezinstituționalizare a persoanelor adulte cu dizabilități, inclusiv măsuri de accelerare și de prevenire a instituționalizării; Legea privind integrarea hidrogenului din surse regenerabile și cu emisii reduse de carbon în industrie și transporturi; Ordonanța de urgență a Guvernului pentru completarea cadrului legal de promovare a utilizării energiei din surse regenerabile. Separat, au mai fost semnate decretele de promulgare pentru: Legea privind închiderea operațională și financiară a PNRR; Legea privind aprobarea Strategiei naționale și a Planului de acțiune pentru conservarea biodiversității. De ce contează pentru economie și companii Într-o declarație transmisă printr-un comunicat al Administrației Prezidențiale, Nicușor Dan a legat direct PNRR de investiții și finanțare în economie. „Banii din PNRR înseamnă, pentru țara noastră, dezvoltare, modernizare și progres. Cele mai mari investiții din PNRR au mers către îmbunătățirea infrastructurii rutiere și feroviare, reabilitarea energetică a clădirilor, construcția sau echiparea unităților medicale și facilitatea finanțării pentru companii.” Materialul nu precizează ce jalon sau ce tranșă ar fi vizate punctual de fiecare act normativ, însă subliniază explicit presiunea termenului de 31 august pentru intrarea în vigoare a legislației necesare. [...]
România riscă un gol de finanțare în buget dacă nu încasează integral banii PNRR prinși la venituri , într-un moment în care cheltuielile deja angajate sunt greu de oprit sau amânat, potrivit unei analize din Ziarul Financiar . În mai puțin de două săptămâni, România „trage linie” și își poate face o idee despre câți bani a atras efectiv din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) . O parte din fondurile UE au fost deja prinse în buget, la venituri: 98,7 mld. lei, din care 33 mld. lei reprezintă bani din componenta nerambursabilă a PNRR. Miza imediată este una fiscală: dacă o parte din veniturile bugetate așteptate nu se materializează, deficitul bugetar ar putea crește, în condițiile în care cheltuielile care ar fi trebuit acoperite din aceste fonduri nu pot fi stopate sau amânate, notează publicația. Context politic: blocajele se văd și în capacitatea de execuție În același context, Ziarul Financiar menționează că discuția de ieri pe legea salarizării dintre președintele Nicușor Dan și o parte a liderilor partidelor parlamentare s-a încheiat fără rezultat, pe fondul unor neînțelegeri care nu sunt doar între partide, ci și la nivelul guvernului. Pentru buget, combinația dintre venituri incerte și cheltuieli greu de ajustat amplifică riscul ca neîncasarea fondurilor așteptate din PNRR să se traducă rapid în presiune suplimentară pe deficit. [...]
