Știri din categoria Fiscalitate

Sondaj INSCOP: 62,4% dintre români cred că impozitele pe proprietate sunt mai mari - percepție comparată cu alte state UE

3 februarie 2026, 07:59

Persoana discută despre impozitele pe proprietate, având un calculator și case miniaturale.

Peste 60% dintre români cred că impozitele pe proprietate sunt mai mari decât în UE, potrivit Economedia, care citează un sondaj INSCOP publicat luni. Datele indică o percepție de „impozitare excesivă” la nivelul populației, deși directorul INSCOP Research susține că indicatorii comparativi plasează România între statele cu taxe pe proprietate reduse în Uniunea Europeană.

Sondajul arată că 62,4% dintre respondenți consideră că impozitele pe proprietate din România sunt mai mari decât în alte state membre UE. În același timp, 14,5% cred că sunt mai mici, iar 10,8% spun că sunt aproximativ la fel. Rezultatele conturează o diferență clară între percepția publică și comparațiile fiscale invocate de institut, cu potențial de impact asupra acceptării unor eventuale modificări de taxare la nivel local.

Grafic care arată percepția românilor despre impozitele pe proprietate comparativ cu UE.

Pe lângă comparația cu UE, cercetarea a testat și așteptările legate de „ce primesc” contribuabilii în schimbul unor impozite mai mari, adică îmbunătățirea serviciilor publice oferite de primărie. Aici, răspunsurile sunt mai degrabă sceptice: 24,2% cred că o majorare ar îmbunătăți serviciile publice în destul de mare și foarte mare măsură, în timp ce 44,5% consideră că efectul ar fi în foarte mică măsură sau deloc.

Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, a explicat că această diferență între percepție și „realitatea fiscală europeană” poate avea mai multe cauze. El a indicat lipsa de informații, posibila dezinformare, dar și o problemă de legitimitate în raportarea la stat, în condițiile în care taxele fixe sunt resimțite mai apăsător de persoanele cu venituri mai mici și costuri ridicate ale vieții.

Grafic despre așteptările românilor legate de majorarea impozitelor și îmbunătățirea serviciilor publice.

Principalele repere din sondaj, relevante pentru percepția românilor asupra impozitelor pe proprietate, sunt:

62,4% spun că impozitele pe proprietate din România sunt mai mari decât în alte state UE;
14,5% cred că sunt mai mici;
10,8% le consideră aproximativ la fel;
24,2% se așteaptă ca o majorare să îmbunătățească serviciile publice în mare/foarte mare măsură;
44,5% nu cred că o majorare ar îmbunătăți serviciile decât în foarte mică măsură sau deloc.

Datele au fost culese în perioada 12–15 ianuarie 2026, prin interviuri telefonice (metoda CATI), pe un eșantion de 1.100 de persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.

Tag-uri:economedia uniunea europeana servicii publice perceptie fiscala impozite pe proprietate romania inscop research

AutorSzilárd-Ervin Szőgyényi

Sursămediafax.ro

Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Steagul Uniunii Europene fluturând în vânt, simbol al cooperării între state.

Fiscalitate15 feb. 2026

România, printre țările cu cele mai mici impozite pe venit din Europa - datele Tax Foundation pentru 2026

România are printre cele mai mici cote maxime de impozitare a veniturilor din Europa , arată datele publicate de Tax Foundation , analiză invocată de analistul Iancu Guda într-o postare publică . Conform datelor pentru 2026, cota maximă de impozit pe venit în România este de 10%, la același nivel cu Bulgaria și mult sub media țărilor europene din OCDE, care ajunge la 43,4%. Clasamentul arată diferențe semnificative între state. Cele mai ridicate cote maxime sunt în: Danemarca – 60,5% Franța – 55,4% Austria – 55% Spania – 54% La polul opus, pe lângă România (10%), se află: Moldova – 12% Ungaria – 15% Ucraina – 19,5% Datele includ ratele combinate la nivel central și local, fără contribuțiile sociale. Majoritatea statelor europene aplică un sistem progresiv, unde impozitul crește odată cu venitul, în timp ce România utilizează o cotă unică. În analiza sa, Iancu Guda subliniază că, deși contribuțiile sociale și de sănătate sunt peste media europeană, alte tipuri de venituri – chirii, dividende, câștiguri bursiere, drepturi de autor sau activități independente – sunt taxate mai redus comparativ cu multe state din Uniunea Europeană. El arată că salariul mediu din România reprezintă circa 55% din media UE, iar PIB pe locuitor aproximativ 72%, însă nivelul mediu ponderat al taxării veniturilor este la circa o treime din media europeană. În acest context, analistul susține că eventualele ajustări fiscale ar trebui să vizeze reforma sectorului public și reducerea economiei subterane, nu majorări suplimentare pentru mediul privat. El mai invocă date privind migrația, afirmând că România înregistrează de trei ani consecutiv un sold pozitiv de aproximativ 100.000 de persoane, cu mai mulți intrând în țară decât plecând. Dezbaterea privind nivelul taxării rămâne însă legată de echilibrul dintre competitivitate fiscală, finanțarea serviciilor publice și sustenabilitatea bugetară, într-un moment în care mai multe state europene ajustează sau majorează cotele maxime de impozitare. [...]

Mașină ANAF parcată, simbol al controlului fiscal în România.

Fiscalitate11 feb. 2026

ANAF poate declara firme inactive fiscal din 2026 dacă nu depun situaţiile financiare la timp - Măsura vizează creşterea disciplinei fiscale şi transparenţei financiare

ANAF va putea declara firmele inactive fiscal din 2026 dacă nu depun situațiile financiare anuale în cel mult cinci luni după termenul legal, potrivit Economedia , care citează un comunicat al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) transmis prin Agerpres. Măsura se aplică începând cu 1 ianuarie 2026 și rezultă din modificările aduse Codului de procedură fiscală prin legislația privind eficientizarea resurselor publice, intrată în vigoare la începutul acestui an. ANAF arată că scopul este creșterea disciplinei fiscale și a transparenței financiare, precum și reducerea fenomenului firmelor fără activitate reală, folosite în scopuri frauduloase. Potrivit instituției, verificarea noii situații de declarare în inactivitate fiscală se face pentru situațiile financiare al căror termen legal de depunere este ulterior intrării în vigoare a legii. În consecință, în 2026 verificarea va viza situațiile financiare care au termen legal de depunere în anul 2026. Regula îi privește atât pe contribuabilii care au obligația depunerii situațiilor financiare, cât și pe persoanele juridice care, de la constituire, nu au desfășurat activitate. Pentru acestea din urmă, ANAF menționează posibilitatea depunerii unei declarații de inactivitate, în termen de 60 de zile de la încheierea exercițiului financiar. ANAF subliniază că declararea inactivității fiscale are efecte directe, inclusiv în zona TVA: dacă firma este înregistrată în scopuri de TVA, codul de TVA se anulează de la data comunicării deciziei. În perioada anulării, dacă societatea desfășoară activitate, are obligația să colecteze TVA, dar nu are drept de deducere, iar taxa colectată trebuie declarată și plătită până la data de 25 a lunii următoare celei în care TVA devine exigibilă. Inactivitatea fiscală se înscrie și în cazierul fiscal al firmei și al reprezentanților legali, iar Oficiul Național al Registrului Comerțului nu autorizează anumite operațiuni de înregistrare/mențiuni pentru persoanele cu această înscriere. În paralel, ANAF amintește că, și anterior acestor modificări, o firmă putea fi declarată inactivă fiscal în situații precum neîndeplinirea obligațiilor declarative pe parcursul unui semestru calendaristic, nefuncționarea la domiciliul fiscal declarat sau înscrierea inactivității temporare la registrul comerțului. Instituția afirmă că noile reguli urmăresc îmbunătățirea colectării taxelor și alinierea la practicile europene privind raportarea financiară la timp. [...]

Fiscalitate10 feb. 2026

România a primit aviz formal în procesul de aderare la OCDE - etapă dificilă în evaluarea afacerilor fiscale conform standardelor internaționale

România a obținut Avizul Formal al Comitetului OCDE pentru Afaceri Fiscale , una dintre cele mai dificile etape din procesul de aderare, potrivit Termene.ro . Ministerul Finanțelor susține că acest pas confirmă angajamentul și capacitatea instituțională de a implementa instrumentele juridice ale OCDE în aria fiscală și de a alinia politicile și practicile naționale la standardele organizației. Avizul Formal adoptat de Comitetul pentru Afaceri Fiscale este descris de Finanțe drept o etapă „dificilă și exigentă”, din cauza complexității tehnice și a standardelor ridicate folosite în evaluare. Adoptarea avizului pentru România s-a bazat pe evaluări pozitive în cele zece grupuri subsidiare ale comitetului, realizate în raport cu principiile-cheie de aderare. Comitetul pentru Afaceri Fiscale este unul dintre cele 25 de comitete sectoriale care evaluează România în procesul de aderare la OCDE. Obținerea avizului a presupus runde succesive de evaluare, clarificări, documentație suplimentară și ajustări, într-un proces de tip „peer review” (evaluare între state, pe baza unor standarde uniforme aplicate tuturor membrilor OCDE). Ministerul Finanțelor arată că rezultatul reflectă eforturile făcute împreună cu ANAF pentru adaptarea cadrului legislativ și instituțional la standardele OCDE, inclusiv prin Ordonanța Guvernului nr. 11/2025 , care modifică și completează Codul de procedură fiscală (Legea nr. 207/2015), cu impact asupra procedurilor amiabile și a regimului prețurilor de transfer. Dincolo de schimbările legislative, Finanțele subliniază că avizul validează și componenta operațională, în sensul alinierii practicilor aplicate de Minister și ANAF la standardele OCDE , inclusiv în ceea ce privește aplicarea procedurilor amiabile. [...]

Interfața unei platforme de tranzacționare cu criptomonede și acțiuni

Fiscalitate12 feb. 2026

ANAF trimite notificări pentru venituri nedeclarate din 2020 - utilizatorii eToro și Revolut, vizați înainte de prescripție

ANAF a început să trimită notificări privind nedepunerea declarației unice pentru venituri din 2020 , iar numeroși contribuabili descoperă în aceste zile, prin Spațiul Privat Virtual, că sunt vizați pentru tranzacții bursiere sau câștiguri din străinătate realizate în urmă cu șase ani. Un astfel de caz, dezbătut pe Reddit în comunitatea RoFiscalitate , arată că o persoană a primit notificare pentru un profit de aproximativ 76 de lei obținut prin platforma eToro, impozitul datorat fiind de doar 8 lei. Documentul transmis de ANAF este o „Notificare privind nedepunerea la termen a declarației de impunere” și face referire la obligația depunerii declarației unice pentru veniturile din 2020. Mulți dintre cei vizați susțin că nu au primit notificări pe e-mail, ci doar mesaj în SPV, iar termenul menționat este de 15 zile de la primirea documentului pentru clarificări sau depunerea declarației. Potrivit discuțiilor din comunitate, cele mai frecvente situații par să fie: tranzacții cu acțiuni sau criptomonede prin platforme externe precum eToro sau Revolut; câștiguri obținute din vânzarea de instrumente financiare; venituri din străinătate raportate automat de intermediari către autoritățile fiscale. În 2020, impozitul pe câștigurile din tranzacții bursiere nu era reținut la sursă de brokerii externi, astfel că obligația declarării revenea integral contribuabilului, prin depunerea declarației unice până la termenul legal din anul următor. Chiar și sume foarte mici trebuiau declarate. Un element important este contextul prescripției. Specialiști citați în discuție arată că anul fiscal 2020 se apropie de termenul de prescripție în 2026, motiv pentru care ANAF accelerează verificările înainte de expirarea perioadei legale de cinci ani, ajustată în perioada pandemiei. Practic, Fiscul încearcă să clarifice situațiile restante înainte ca dreptul de a stabili obligații fiscale să se prescrie. Deși în cazul prezentat suma datorată este infimă, există riscul ca alți contribuabili să fi realizat câștiguri mai consistente în perioada de volatilitate din pandemie, fără să le declare. În astfel de cazuri, impozitul, eventualele contribuții și penalitățile pot fi semnificativ mai mari. Mesajul pentru cei care au folosit platforme precum eToro , Revolut sau alți brokeri internaționali în 2020 este clar: verificarea contului SPV și generarea rapoartelor de tranzacții din acea perioadă pot preveni surprize neplăcute. Dacă notificarea este ignorată, ANAF poate emite decizie de impunere din oficiu, de regulă pe baza sumelor brute raportate, ceea ce poate conduce la obligații mai mari decât cele reale. Chiar dacă este vorba de câțiva lei, obligația declarativă rămâne. Iar pentru unii contribuabili, anul 2026 ar putea aduce clarificări fiscale pentru tranzacții despre care aproape au uitat. [...]

Sediul ANAF, simbol al restructurării serviciilor fiscale din județe.

Fiscalitate12 feb. 2026

Restructurarea ANAF ar putea reduce serviciile fiscale din județe - Eficientizare pe criteriu de cost

ANAF pregătește scenarii de eficientizare care includ desființarea unor servicii fiscale , potrivit Profit.ro , într-un demers de restructurare cerut direcțiilor regionale și administrațiilor județene. Miza este reducerea costurilor și a structurilor considerate ineficiente, iar în discuție intră inclusiv eliminarea unor posturi de conducere, reiese din informațiile publicate de sursă. Concret, direcțiile regionale și administrațiile județene ale ANAF lucrează, în această perioadă, la scenarii care presupun desființarea unor structuri din teritoriu. Numărul serviciilor fiscale luate în calcul pentru desființare ar varia, în funcție de județ, de la unu la două sau chiar trei, potrivit discuțiilor Profit.ro cu șefi de administrații județene ale finanțelor publice (AJFP) și alte persoane informate asupra demersurilor. Solicitarea de a construi aceste scenarii ar fi venit de la președintele ANAF, Adrian Nica, conform aceleiași surse. Din perspectiva contribuabililor, o astfel de reorganizare poate însemna schimbări în modul de funcționare a administrațiilor fiscale locale, în special acolo unde anumite servicii ar urma să fie comasate sau închise, deși articolul nu detaliază ce tipuri de servicii ar fi vizate. Pentru mediul de afaceri, subiectul este relevant deoarece orice modificare de structură în rețeaua teritorială a ANAF poate influența timpii de soluționare, fluxurile de lucru și accesul la interacțiunea directă cu administrația fiscală, mai ales în județele cu capacitate administrativă limitată. În același timp, criteriul de cost indicat în material sugerează că accentul este pus pe reducerea cheltuielilor și pe simplificarea ierarhiilor, nu pe extinderea unor servicii. Deocamdată, informațiile prezentate se referă la etapa de lucru pe „scenarii”, ceea ce indică faptul că nu este vorba încă despre o decizie finală aplicată uniform la nivel național. Nu e menționat pentru moment un calendar de implementare, numărul total al structurilor vizate sau județele în care ar urma să se aplice măsurile. Rămâne de văzut ce variantă va fi aleasă după centralizarea propunerilor din teritoriu și dacă ANAF va comunica public, în perioada următoare, forma finală a reorganizării și impactul asupra activității din județe. [...]

Senatorul UDMR discută despre revizuirea taxelor locale și presiunea fiscală.

Fiscalitate12 feb. 2026

UDMR cere revizuirea taxelor locale - Senatorul UDMR Lorant Antal spune că ordonanța 68 a fost o decizie eronată

UDMR nu exclude o ieșire de la guvernare dacă „măsurile eronate” continuă , în contextul disputei din coaliție privind reindexarea taxelor locale, relatează News.ro . Senatorul UDMR Lorant Antal cere revenirea asupra deciziei luate în decembrie, pe care o consideră greșită, și spune că presiunea fiscală asupra populației a devenit prea mare. Antal a explicat că grupul UDMR din Senat a transmis deja un semnal politic prin vot, refuzând să susțină proiectul de aprobare a Ordonanței 68, care vizează „recreionarea și reindexarea taxelor locale”. Potrivit senatorului, forma actuală a măsurii ar încărca suplimentar contribuabilii și ar contrazice ideea de dialog social cu cetățenii. „Noi nu am spus că ieşim de la guvernare, noi nu am făcut astfel de ameninţări, noi am spus că este o decizie care s-a luat în decembrie şi este o decizie eronată şi trebuie să revenim asupra ei şi să o îndreptăm”, a declarat Lorant Antal . Tema unei posibile ieșiri a UDMR de la guvernare apare, însă, în legătură directă cu modul în care coaliția gestionează astfel de decizii fiscale. Antal a invocat poziția președintelui UDMR, Kelemen Hunor, care a avertizat că, dacă se continuă cu „măsuri eronate”, presiunea socială ar putea escalada rapid, iar coaliția ar ajunge „într-o situație foarte complicată” până în vară, fără să mai fie nevoie de un gest formal de rupere a alianței. În același timp, senatorul susține că discuțiile cu premierul Ilie Bolojan indică faptul că există loc pentru corecții, cel puțin din perspectiva declarațiilor publice ale acestuia. Mesajul UDMR rămâne, în această etapă, unul condiționat: partidul nu anunță retragerea de la guvernare, dar leagă stabilitatea politică de revizuirea rapidă a măsurilor fiscale contestate și de evitarea unor politici care, în formularea lui Antal, ar ajunge „împotriva cetățenilor, împotriva oamenilor”. [...]