Știri
Știri din categoria Fiscalitate
Peste 60% dintre români cred că impozitele pe proprietate sunt mai mari decât în UE, potrivit Economedia, care citează un sondaj INSCOP publicat luni. Datele indică o percepție de „impozitare excesivă” la nivelul populației, deși directorul INSCOP Research susține că indicatorii comparativi plasează România între statele cu taxe pe proprietate reduse în Uniunea Europeană.
Sondajul arată că 62,4% dintre respondenți consideră că impozitele pe proprietate din România sunt mai mari decât în alte state membre UE. În același timp, 14,5% cred că sunt mai mici, iar 10,8% spun că sunt aproximativ la fel. Rezultatele conturează o diferență clară între percepția publică și comparațiile fiscale invocate de institut, cu potențial de impact asupra acceptării unor eventuale modificări de taxare la nivel local.
Pe lângă comparația cu UE, cercetarea a testat și așteptările legate de „ce primesc” contribuabilii în schimbul unor impozite mai mari, adică îmbunătățirea serviciilor publice oferite de primărie. Aici, răspunsurile sunt mai degrabă sceptice: 24,2% cred că o majorare ar îmbunătăți serviciile publice în destul de mare și foarte mare măsură, în timp ce 44,5% consideră că efectul ar fi în foarte mică măsură sau deloc.
Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, a explicat că această diferență între percepție și „realitatea fiscală europeană” poate avea mai multe cauze. El a indicat lipsa de informații, posibila dezinformare, dar și o problemă de legitimitate în raportarea la stat, în condițiile în care taxele fixe sunt resimțite mai apăsător de persoanele cu venituri mai mici și costuri ridicate ale vieții.
Principalele repere din sondaj, relevante pentru percepția românilor asupra impozitelor pe proprietate, sunt:
Datele au fost culese în perioada 12–15 ianuarie 2026, prin interviuri telefonice (metoda CATI), pe un eșantion de 1.100 de persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.
Recomandate
UE pregătește o ușoară relaxare a taxei CO2 , o schimbare cerută și de România, potrivit Profit.ro . Informația apare în contextul discuțiilor europene despre ajustarea mecanismelor de cost asociate emisiilor de dioxid de carbon, care influențează direct prețurile la energie și costurile industriei. Pentru România, subiectul este relevant în special prin efectele asupra producătorilor și consumatorilor, într-o perioadă în care presiunea pe facturi și pe competitivitatea companiilor rămâne ridicată. „UE anunță o ușoară relaxare a taxei CO2, cerută și de România” Din datele publicate de Profit.ro nu reies, în fragmentul disponibil, detalii despre forma exactă a relaxării, calendarul de aplicare sau impactul estimat în cifre. În lipsa acestor elemente, rămâne de urmărit dacă anunțul se va traduce într-o modificare legislativă concretă și în ce măsură va reduce costurile suportate în lanțul energetic. Următorul pas, în mod obișnuit, este ca propunerile la nivelul UE să fie formalizate și negociate între instituțiile europene și statele membre, înainte de a produce efecte în piață. Profit.ro nu oferă, în textul furnizat, un termen sau o decizie finală. [...]
Administrația Trump începe rambursarea a peste 166 mld. dolari (aprox. 763 mld. lei) din taxe vamale anulate, un șoc fiscal care poate pune presiune pe buget prin dobânzi lunare de circa 650 mil. dolari (aprox. 3 mld. lei) , după ce Curtea Supremă a decis în februarie că tarifele au fost impuse ilegal, potrivit HotNews . Guvernul SUA lansează luni un sistem de procesare a rambursărilor către importatori, la două luni după anularea taxelor care au stat la baza politicii comerciale a președintelui. Autoritățile vor începe să accepte cereri de rambursare, „plus dobânzi”, la mai puțin de un an de la impunerea tarifelor, relatează New York Times . Cine poate recupera banii și de ce nu e o rambursare „pentru toți” Eligibile sunt doar entitățile care au plătit oficial taxele vamale. Asta înseamnă că, deși politica tarifară a dus la scumpiri, consumatorii care au plătit prețuri mai mari nu pot cere direct despăgubiri, conform aceleiași surse. Pentru companii, miza este semnificativă: multe au fost nevoite să aleagă între a absorbi costul tarifelor, a tăia din alte cheltuieli sau a transfera povara către clienți. Presiune pe buget: dobânzi estimate la 650 mil. dolari pe lună Guvernul estimează că a acumulat venituri de peste 166 de miliarde de dolari din aceste taxe. Potrivit lui Scott Lincicome, vicepreședinte pentru economie generală la Institutul Cato, suma restantă ar genera dobânzi suplimentare de aproximativ 650 de milioane de dolari pe lună (circa 22 de milioane de dolari pe zi). În timpul disputei juridice, Trump a susținut că o înfrângere ar putea împinge guvernul într-o criză, însă economiștii au respins această evaluare, notează articolul. De la decizia Curții Supreme la implementare: un sistem „complet nou” În centrul cazului se află lista de taxe vamale „reciproce” impuse anul trecut în baza Legii privind puterile economice de urgență internaționale (IEEPA), din 1977. Curtea Supremă a decis în februarie împotriva administrației, subliniind că niciun președinte anterior nu folosise această lege pentru a aplica taxe vamale. După decizie, administrația a încercat să încetinească procesul, până când Curtea de Comerț Internațional a intervenit în martie și a ordonat returnarea banilor către importatori. Administrația Trump a susținut că a fost nevoie de un sistem nou, capabil să proceseze rambursări „în bloc” și să separe taxele ilegale de cele legale aplicate acelorași mărfuri. Cerere mare și risc de litigii prelungite Ca semn al presiunii din mediul de afaceri, peste 3.000 de companii – inclusiv FedEx și Costco – au dat deja în judecată administrația pentru a-și asigura rambursările, unele acțiuni fiind depuse chiar înainte de decizia Curții Supreme. Rămâne neclar cât de ușor va funcționa mecanismul, în condițiile în care unii patroni spun că nu știu la ce să se aștepte, iar administrația a refuzat să precizeze dacă ar putea încerca să revină în instanță pentru a opri o parte sau toate rambursările. [...]
Președintele Nicușor Dan exclude reducerea TVA în 2026, chiar dacă se schimbă premierul , argumentând că nivelul taxei este deja inclus în bugetul pe anul viitor și nu intră în discuție o modificare a acestuia, potrivit Mediafax . Întrebat dacă, în eventualitatea schimbării premierului Ilie Bolojan , ar discuta cu un nou prim-ministru despre scăderea cotei standard de TVA de la 21% la 19%, șeful statului a respins scenariul. „TVA-ul este parte din bugetul pe 2026 și nu este în discuție o modificare a bugetului pe 2026.” La o întrebare separată, dacă exclude explicit revenirea la 19%, Nicușor Dan a răspuns: „Da”. Context politic: Guvern interimar, dar fără schimbări fiscale în bugetul pe 2026 Declarațiile vin pe fondul tensiunilor din coaliție. Conform informațiilor prezentate, social-democrații se reunesc luni, de la ora 17.00, la Palatul Parlamentului , într-o consultare internă în care urmează să decidă dacă îi mai acordă încredere premierului Bolojan. În același context, premierul a exclus varianta demisiei, iar PSD ar urma să își retragă propriii miniștri din Guvern, cu efectul direct ca Executivul să devină interimar pentru 45 de zile. [...]
Președintele Nicușor Dan spune că TVA rămâne neschimbată în 2026 , respingând explicit scenariul revenirii cotei standard la 19%, pe motiv că nivelul actual este „parte din bugetul pe 2026”, potrivit G4Media . Mesajul are relevanță fiscal-bugetară directă: reduce incertitudinea privind o eventuală relaxare a TVA în cursul anului viitor, cu efecte asupra veniturilor bugetare și așteptărilor din economie. Într-o conferință de presă, șeful statului a afirmat că „nu este în discuție modificarea taxei pe valoarea adăugată” și că nu se discută modificarea bugetului pe 2026. Declarația a fost transmisă de Agerpres, citată de publicație. Context: TVA a urcat la 21% din august 2025 Cota generală de TVA a crescut de la 19% la 21% de la 1 august 2025, măsură inclusă în primul pachet fiscal adoptat de Guvernul Bolojan . G4Media amintește că Nicușor Dan s-a poziționat public în mai multe rânduri împotriva majorării, în condițiile în care, în campania electorală pentru alegerile prezidențiale de anul trecut, și-a asumat că TVA nu va crește. Ce rămâne la cotă redusă Potrivit informațiilor prezentate, a fost păstrată o cotă redusă de TVA de 11% pentru unele produse și servicii, între care: cărți; livrarea de lemn de foc; furnizarea de energie termică în sezonul rece; medicamente de uz uman; alimente (cu anumite excepții); livrarea de locuințe ca parte a politicii sociale; apă pentru irigații; HoReCa. În material nu sunt oferite detalii despre eventuale discuții guvernamentale privind alte ajustări fiscale; declarația președintelui vizează strict faptul că, în 2026, nu este avută în vedere schimbarea TVA și, implicit, nici o revenire la 19%. [...]
ANAF va introduce până la finalul lunii iunie discuțiile finale video dintre inspectori și contribuabili, cu înregistrare , o schimbare cu impact operațional direct în controalele fiscale, potrivit Economedia . Formatul va putea fi solicitat de contribuabili. Măsura vizează etapa discuțiilor finale din inspecțiile fiscale și presupune desfășurarea lor „în format video”, cu înregistrarea întâlnirilor. Anunțul a fost făcut de președintele ANAF, Adrian Nica , la Seminarul de Fiscalitate organizat de Camera Consultanților Fiscali. Ce se schimbă în practică pentru contribuabili Din informațiile prezentate, noutățile sunt două: discuțiile finale cu inspectorii pot avea loc prin video, la cererea contribuabilului; întâlnirile vor fi înregistrate. În paralel, ANAF testează utilizarea inteligenței artificiale pentru a semnala „eventuale erori sau incoerențe” în derularea activității. „Încercăm să dezvoltăm cu inteligența artificială în așa fel încât să ne atragă atenția unde se bate câmpii din partea noastră”, a spus Nica. Context: digitalizare și transparență Inițiativa este prezentată ca parte a unui proces mai amplu de digitalizare și de creștere a transparenței în relația cu contribuabilii. Economedia nu oferă, în materialul citat, detalii despre platforma tehnică, condițiile de acces sau procedura exactă de solicitare a discuțiilor video. [...]
ANAF pregătește o înăsprire a controalelor pe veniturile din închirieri pe termen scurt și pe fraudele „în rețea”, după ce a identificat circa 60.000 de persoane fizice cu venituri nedeclarate din Airbnb și Booking într-un singur județ, într-un singur an , potrivit Economica . Semnalul de la vârful instituției este că accesul la datele platformelor schimbă capacitatea de detecție, iar abordarea devine mai agresivă și mai susținută tehnologic. Președintele ANAF, Adrian Nica , indică faptul că instituția pregătește o campanie dedicată exact acestui tip de venituri, în condițiile în care fenomenul închirierilor nedeclarate ar fi persistat „ani la rând”. În același mesaj, Nica sugerează că nemulțumirea celor vizați nu ține de existența obligațiilor fiscale, ci de momentul în care acestea au fost identificate. Ce se schimbă în modul de control: mai multă tehnologie și analiză de risc Pe lângă folosirea datelor obținute de la platforme, ANAF pregătește modificări de procedură și instrumente care ar putea schimba relația contribuabil–inspector. Printre măsurile menționate: introducerea discuțiilor finale în format video între inspectori și contribuabili, cu posibilitatea înregistrării; testarea utilizării inteligenței artificiale pentru a analiza aceste interacțiuni și a identifica erori sau abordări neprofesioniste ale inspectorilor; trecerea de la priorități stabilite la nivel de județ la o analiză de risc centralizată, bazată pe date, cu ideea de „controale mai puține, dar mai bine țintite”. În paralel, ANAF urmărește și zona persoanelor fizice cu averi nejustificate, prin corelarea stilului de viață cu veniturile declarate, pe fondul unui context fiscal descris ca tot mai complex. TVA, insolvențe și „păienjenișuri” de firme: ținta se mută spre persoanele din spate Instituția vrea să înțeleagă mai bine unde se pierd bani la nivel macro, iar Adrian Nica spune că un studiu realizat împreună cu Academia de Studii Economice din București va detalia „gap-ul de TVA” (diferența dintre TVA datorată și TVA colectată) pe fiecare industrie, urmând ca rezultatele să fie făcute publice. Mesajul asociat este că sectoarele cu gap ridicat vor atrage inevitabil controale. Cea mai dură schimbare de abordare este descrisă în zona fraudelor organizate și a insolvențelor folosite ca mecanism de evitare a plății obligațiilor fiscale. ANAF afirmă că a identificat rețele de firme create pentru fraude, inclusiv structuri de zeci de companii care emit facturi fără acoperire, cer rambursări de TVA și apoi intră în insolvență, iar în astfel de cazuri instituția ar urma să meargă dincolo de firmă, către persoanele fizice și averile acestora. „Avem la nivelul ANAF identificate structuri de firme create doar să facă fraude, adică păienjeniș de 70-80 firme. (...) Au același contabil la 80 de firme (...) Anul acesta sau anul viitor trebuie să lucrăm și la ideea de a elimina din profesie acele persoane care participă în astfel de acțiuni”, a declarat Adrian Nica. Ce urmează: controale punctuale și proceduri pentru atragerea răspunderii În zona insolvențelor, ANAF spune că a introdus un „indicator de preinsolvență” și că va începe analizele luna viitoare, urmate de controale punctuale pe această temă. Totodată, Nica afirmă că se lucrează la o procedură pentru atragerea răspunderii administratorilor, cu intenția de a porni controale pe persoane fizice plecând de la cei care au pus firmele în insolvență și de a merge către averea acestora. „Vom face primele analize luna viitoare și o să înceapă controale punctuale pe partea de preinsolvență. Lucrăm la o procedură care va fi gata luna aceasta: atragerea răspunderii administratorului. (...) Vom începe să facem controale pe persoane fizice (...) și să mergem către averea persoanei respective”, precizează Adrian Nica. În același context, șeful ANAF critică funcționarea actuală a structurilor Antifraudă, pe motiv că ar fi devenit prea birocratice și lente, iar direcția dorită este una mai operativă, cu intervenții rapide și acțiuni directe în teren. Pentru contribuabili, semnalul practic este că zona veniturilor din închirieri pe termen scurt și cea a schemelor de fraudă cu insolvențe intră într-o etapă de control mai intensă, în care datele și analiza de risc devin instrumente centrale, iar ținta se poate muta de la entități juridice către persoanele care le controlează. [...]
