Știri
Știri din categoria Fiscalitate
Un proiect de lege propune o bonificație de 3% la impozitul pe venit pentru persoanele fizice care își achită anticipat obligațiile fiscale. Măsura vizează impozitul datorat pentru veniturile realizate în 2025 și condiționează reducerea de plata integrală până la 15 aprilie 2026, precum și de depunerea la timp a Declarației unice.
Inițiativa apare într-un proiect de „Lege privind instituirea unor măsuri de relansare economică”, publicat de Ministerul Finanțelor, și urmărește creșterea conformării voluntare, adică stimularea declarării și plății la termen fără intervenții coercitive. În esență, statul oferă o reducere procentuală din impozitul pe venit pentru cei care închid mai devreme obligațiile aferente anului fiscal 2025.
„Astfel, se propune, prin derogare de la prevederile Codului fiscal, reglementarea unui mecanism de acordare a unei bonificaţii de 3% din impozitul pe venit datorat pentru veniturile realizate în anul 2025, pentru care există obligaţia depunerii declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoane fizice”.
Conform Ministerului Finanțelor, bonificația se acordă doar dacă sunt îndeplinite cumulativ două condiții: impozitul pe venit și contribuțiile sociale (pensii și sănătate) aferente veniturilor din 2025 sunt stinse integral prin plată și/sau compensare până la 15 aprilie 2026 inclusiv, iar Declarația unică (Formularul 212) este depusă până la aceeași dată. Reducerea de 3% se aplică numai asupra impozitului pe venit stabilit prin Declarația unică, nu asupra contribuțiilor sociale.
Un element important pentru contribuabili este că dreptul la bonificație poate fi păstrat și dacă, după 15 aprilie 2026, se modifică nivelul obligațiilor fiscale pentru 2025, atât timp cât declarația a fost depusă până la termen și plata obligațiilor stabilite prin aceasta a fost făcută până la aceeași dată. De asemenea, cei care au depus Declarația unică fără bonificație până la intrarea în vigoare a actului normativ (sau ulterior, dar până la 15 aprilie 2026) ar putea beneficia prin depunerea unei declarații rectificative.
Proiectul introduce, practic, un termen mai devreme decât cel din Codul fiscal: în mod obișnuit, Declarația unică pentru veniturile din 2025 se depune până la 26 mai 2026, însă pentru a obține bonificația de 3% ar urma să fie necesară depunerea și plata până la 15 aprilie 2026. Inițiatorii subliniază caracterul limitat al măsurii, arătând că după acest termen bonificația nu ar mai fi posibilă, tocmai pentru a împinge contribuabilii spre declarare și plată anticipată.
Recomandate
Eliminarea IMCA din 2027 devine condiționată de tăieri credibile de cheltuieli potrivit Digi24 , ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , legând atât renunțarea la impozitul minim pe cifra de afaceri, cât și evitarea unor creșteri de taxe, de disciplina bugetară și de controlul cheltuielilor. Nazare a spus că bugetul pe 2027 trebuie construit „responsabil”, nu ca o simplă însumare a solicitărilor venite de la ministere, și că este nevoie de „ordine în cheltuieli” și de o selecție mai atentă a investițiilor finanțate de stat, astfel încât reducerea deficitului să continue „conform planului”. IMCA dispare, dar nu automat Ministrul a anunțat că 2027 ar urma să fie primul an fără IMCA (impozitul minim pe cifra de afaceri), după ce taxa a fost redusă în 2026. Mesajul central a fost însă că eliminarea depinde de menținerea cheltuielilor sub control. „Nu vom putea face acest lucru decât dacă ținem sub control cheltuielile.” În același registru, Nazare a reluat ideea că Guvernul nu are în vedere creșteri de taxe în 2027, dar a evitat o garanție necondiționată, indicând că evitarea unor noi măsuri fiscale depinde de reduceri de cheltuieli „credibile”, susținute de acte normative. Bugetul pe 2027, pregătit într-o platformă electronică Pentru prima dată, bugetul este pregătit printr-o aplicație electronică în care ministerele și ceilalți ordonatori principali de credite trebuie să introducă date despre cheltuieli, investiții și programe, cu obligația de a justifica fiecare solicitare de finanțare. Instituțiile au termen până la sfârșitul acestei săptămâni, iar primele proiecții bugetare ar putea fi făcute la finalul săptămânii sau la începutul celei viitoare. Ministerul Finanțelor își propune ca proiectul bugetului pentru 2027 să fie finalizat în cursul lui 2026. În paralel, premierul a cerut ministerelor propuneri concrete de reducere a cheltuielilor, care să poată fi incluse în actele normative ce vor sta la baza bugetului. Miza: ratingul de țară și costurile de finanțare Nazare a avertizat că bugetul pe 2027 trebuie să fie suficient de credibil pentru a evita o retrogradare a ratingului de țară în primele luni ale anului viitor, scenariu care ar crește costurile de finanțare și ar afecta economia. „O pierdere a calificativului de investiții ar avea efecte catastrofale pentru economie.” Context economic și PNRR : bani „vitali” pentru ținta de deficit Ministrul a indicat că proiecția folosită în prezent arată o contracție economică de 0,4% în 2026, cu un rezultat final dependent de evoluția agriculturii și construcțiilor în ultimele luni ale anului. În privința PNRR, Nazare a numit cererile de plată 5 și 6 „vitale” pentru buget, deoarece sumele aferente au fost incluse de la începutul anului și contează pentru încadrarea în ținta de deficit. El a precizat însă că România nu va putea recupera toate sumele, din cauza unei penalizări generate de neadoptarea Legii salarizării. Separat, Ministerul Finanțelor pregătește un pachet de simplificare care vizează reducerea numărului de declarații, clarificarea unor formulări și diminuarea birocrației pentru companii, potrivit declarațiilor ministrului. [...]
Ministerul Finanțelor pregătește o relaxare punctuală a unor obligații fiscale și administrative , printr-un proiect de ordonanță „trenuleț” aflat în dezbatere publică, care include eliminarea taxei naționale pentru coletele comandate de pe platforme precum Temu și amânarea introducerii codurilor QR pe bonurile fiscale, potrivit Newsweek . Propunerea privind coletele vizează eliminarea, de la 1 noiembrie, a taxei naționale aplicate comenzilor livrate din platforme de tip Temu. Măsura nu este însă în vigoare: proiectul este în consultare publică și poate fi modificat înainte de adoptare. Amânare cu un an pentru codurile QR pe bonurile fiscale În același proiect, Ministerul Finanțelor propune amânarea cu un an a obligației de introducere a codurilor QR pe bonurile fiscale, ceea ce ar reduce temporar presiunea de conformare pentru comercianți și operatorii care emit bonuri. Reguli noi pentru valorificarea bunurilor confiscate Proiectul schimbă și modul în care ar putea fi vândute bunurile confiscate. Autoritățile ar urma să poată apela, pe lângă mecanismele existente, și la: agenții imobiliare; case de licitații; brokeri. Dacă bunurile nu se vând, proiectul prevede posibilitatea reducerii succesive a prețului de pornire cu 25%, 50% și 75% la licitațiile următoare. Termen pentru cardurile destinate primelor didactice O altă prevedere din proiect stabilește data de 31 decembrie ca termen pentru alimentarea cardurilor destinate primelor didactice. Toate măsurile sunt, deocamdată, la nivel de propunere și „pot suferi modificări înainte de adoptare”, conform informațiilor citate de Newsweek din B1TV . [...]
România riscă să ajungă la dobânzi de peste 70 mld. lei în 2027, iar presiunea pe buget poate împinge spre taxe noi , avertizează ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , într-un interviu la Digi24, citat de Economedia . Mesajul central: orice program nou de cheltuieli trebuie să vină cu o sursă de finanțare, altfel crește riscul de derapaj fiscal și de scumpire a finanțării statului. Nazare spune că nu își dorește introducerea de taxe și impozite noi, însă nu exclude scenariul pentru 2027 dacă apar cheltuieli nebugetate care trebuie acoperite. În viziunea sa, Ministerul Finanțelor trasează „linii de siguranță” pentru a evita depășirea țintelor, integrează propunerile ordonatorilor de credite (atât programe noi, cât și măsuri de reducere a risipei) și le prezintă Guvernului, în timp ce decizia politică finală aparține Guvernului și Parlamentului. Miza: buget „credibil” înaintea evaluărilor de rating Ministrul leagă direct politica fiscală de evaluările agențiilor internaționale de rating de la începutul anului viitor și avertizează că România nu își permite un buget necredibil, pentru că ar putea urma un downgrade (retrogradare) și pierderea calificativului de investiții. „În ianuarie avem prima evaluare a agențiilor de rating – în ianuarie vine Fitch, în februarie vine Moody’s, în martie vine S&P. Nu ne putem permite să nu avem un buget credibil, pentru că ar atrage după sine un downgrade, o pierdere a calificativului de investiții, care ar fi extrem de dureroasă pentru toți românii, în special românii vulnerabili”, a declarat Alexandru Nazare. Costul derapajelor: dobânzi mai mari la datoria publică Nazare afirmă că depășirea țintelor bugetare se vede rapid în costurile de finanțare ale statului. Potrivit acestuia, România ar putea plăti peste 70 de miliarde de lei dobânzi anul viitor, după ce în acest an dobânzile ar depăși 60 de miliarde de lei. „Deja avem peste 60 miliarde anul ăsta, probabil că anul viitor vom avea peste 70 miliarde dobânzi”, a spus ministrul. În acest context, ministrul insistă pe menținerea disciplinei fiscal-bugetare și pe identificarea de surse de finanțare, pentru a evita repetarea situațiilor în care execuția bugetară se îndepărtează de țintele anunțate. Ce spune premierul: fără promisiuni până la datele finale Declarațiile ministrului vin după ce premierul Luca Niculescu a transmis că viitorul Guvern își dorește să nu crească taxele și impozitele în 2027, dar evită o promisiune fermă până când sunt disponibile toate datele fiscal-bugetare, inclusiv cele legate de fondurile din PNRR. Niculescu a mai spus că o eventuală decizie privind taxe noi va depinde de situația bugetară de la finalul anului și de încadrarea în ținta de deficit. [...]
Reducerea temporară cu 25% a accizei la motorina standard rămâne în vigoare între 16 și 31 octombrie 2026 , decizie care menține sub control o componentă fiscală importantă din prețul carburantului, cu efect direct asupra costurilor din transport și logistică, potrivit Agerpres . Ministerul Finanțelor arată că măsura este luată în urma evaluării bilunare prevăzute de mecanismul instituit prin Legea nr. 162/2026 , într-un context de „presiuni pe piața carburanților”, mecanismul fiind calibrat în funcție de evoluția cotațiilor internaționale și a prețurilor de la pompă. Ce înseamnă, concret, reducerea de 25% Conform datelor transmise de minister, reducerea de 25% a accizei echivalează cu: 701,07 lei/1.000 litri; 829,69 lei/tonă. În intervalul 16–31 octombrie 2026, nivelul efectiv al accizei pentru motorina standard comercializată pe piața internă rămâne: 2.103,22 lei/1.000 litri; 2.489,05 lei/tonă. De ce se menține reducerea: indicatorii folosiți în evaluarea bilunară Analiza pentru segmentul 16–31 octombrie 2026 indică, potrivit Ministerului Finanțelor: o variație procentuală a cotațiilor Platts pentru motorină (VPM) de +47,78%; o variație procentuală a prețului mediu la pompă al motorinei standard (VM) de +35,60%. Pe baza acestor indicatori și a mecanismului prevăzut de lege, reducerea accizei se menține la 25% pentru perioada menționată. Impactul economic urmărit: costuri în lanț în transport și prețuri la consum Ministerul Finanțelor susține că intervenția vizează limitarea „efectului de propagare în lanț” al costurilor cu carburanții, în special în transport și logistică, cu impact asupra costurilor din economie și asupra prețurilor bunurilor de consum. Instituția precizează că va continua să monitorizeze evoluția cotațiilor internaționale și a prețurilor la pompă. [...]
Guvernul prelungește reducerea cu 25% a accizei la motorină până la 15 octombrie , menținând un mecanism de ajustare bilunară care influențează direct costurile de transport și, în lanț, prețurile din economie, potrivit Antena 3 . Ministerul Finanțelor a decis ca reducerea temporară a accizei la motorina standard să se aplice în intervalul 1–15 octombrie 2026, după ce anterior termenul fusese extins până la 30 septembrie. Decizia vine în urma evaluării bilunare prevăzute de mecanismul instituit prin Legea nr. 162/2026, pe fondul „menținerii presiunilor pe piața carburanților”, conform comunicatului citat. Ce înseamnă, concret, reducerea de acciză Reducerea de 25% este echivalentă cu o diminuare de 701,07 lei/1.000 litri , respectiv 829,69 lei/tonă , arată Ministerul Finanțelor. Pentru perioada 1–15 octombrie 2026, nivelul efectiv al accizei pentru motorina standard comercializată pe piața internă rămâne la: 2.103,22 lei/1.000 litri 2.489,05 lei/tonă Indicatorii care au stat la baza deciziei Potrivit aceleiași surse, analiza pentru prima jumătate a lunii octombrie indică: o variație procentuală a cotațiilor Platts pentru motorină (VPM) de +63,70% ; o variație procentuală a prețului mediu la pompă al motorinei standard (VM) de +35,01% . Pe baza acestor indicatori și a mecanismului prevăzut de lege, reducerea accizei se menține la 25% pentru intervalul anunțat. De ce contează pentru economie Ministerul Finanțelor susține că intervenția urmărește să limiteze „efectul de propagare în lanț” al costurilor cu carburanții, în special în transport și logistică, cu impact asupra costurilor din economie și asupra prețurilor bunurilor de consum. Mecanismul funcționează dinamic, prin reevaluarea indicatorilor de piață la fiecare două săptămâni, iar ministerul spune că va continua să monitorizeze cotațiile internaționale și prețurile la pompă. [...]
ANAF a început să impună efectiv „taxa pe lux” prin notificări , iar proprietarii vizați riscă stabilirea din oficiu a obligației de plată, cu dobânzi și penalități, dacă nu depun declarația cerută, potrivit Digi24 . Miza practică a demersului este una de conformare fiscală: după ce termenul-limită de depunere a declarației a trecut (30 septembrie), inspectorii ANAF trimit somații către cei care nu au completat formularul necesar, iar neîndeplinirea obligației poate declanșa calcularea taxei „din oficiu”, în baza Codului de procedură fiscală . Cine intră în vizor și ce trebuie făcut Conform informațiilor publicate, notificările vizează proprietarii de bunuri considerate „de lux”, respectiv mașini și case scumpe. În cazul imobilelor, sunt menționate explicit locuințele rezidențiale cu o valoare impozabilă mai mare de 2,5 milioane de lei. Pentru conformare, contribuabilii trebuie să depună formularul 216. Publicația notează că, dacă declarația nu este transmisă în termen de 15 zile, ANAF a început deja să trimită notificări. Ce riscă cei care nu se conformează Dacă declarația nu este depusă în termenul indicat, ANAF poate: să stabilească obligația de plată „din oficiu”; să adauge dobânzi și penalități; să aplice sancțiuni contravenționale pentru nerespectarea măsurii. Din datele disponibile în material nu reiese câți contribuabili au fost notificați sau ce sume estimează statul că va colecta prin această taxă. [...]
