Știri
Știri din categoria Fiscalitate

Ordinul ANAF 827/2026 introduce „rollback” la acordurile de preț în avans, adică posibilitatea ca efectele unui acord să se extindă, în anumite condiții, și asupra unor perioade fiscale anterioare, potrivit Ziarul Financiar. Schimbarea vizează direct companiile cu tranzacții intragrup (între persoane afiliate), în special multinaționalele, pentru care prețurile de transfer sunt o zonă majoră de risc fiscal.
Ordinul nr. 827/2026 a fost publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 543, și intră în vigoare de la data publicării. Actul aprobă o nouă procedură privind emiterea și modificarea acordurilor de preț în avans (APA – „Advance Pricing Agreements”), instrument prin care contribuabilii pot obține, înainte sau în timpul derulării tranzacțiilor, confirmarea ANAF asupra metodei de stabilire a prețurilor între entități afiliate.
Cea mai importantă noutate este introducerea explicită a mecanismului de „rollback”. În practică, acesta permite ca un acord de preț în avans să producă efecte și pentru perioade fiscale trecute, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege și dacă situația analizată este comparabilă cu cea pentru care se solicită acordul.
Până acum, legislația românească nu reglementa detaliat această posibilitate, deși mecanismul este folosit în jurisdicții cu sisteme fiscale mature, notează publicația.
Noua procedură aduce și reguli mai clare pentru modificarea acordurilor deja emise. Ordinul stabilește condițiile în care un APA poate fi revizuit sau extins atunci când apar schimbări semnificative ale circumstanțelor economice, juridice sau operaționale avute în vedere la emiterea acordului.
Totodată, sunt detaliate:
În contextul intensificării controalelor pe prețuri de transfer și al alinierii la standardele OCDE, interesul pentru APA a crescut, în special în rândul grupurilor multinaționale cu tranzacții de valoare ridicată, potrivit articolului.
Ordinul 827 apare simultan cu Ordinul nr. 828/2026, care modifică regulile privind dosarul prețurilor de transfer. Împreună, cele două acte normative rescriu cadrul procedural aplicabil tranzacțiilor intragrup, cu obiective declarate de simplificare a conformării, creștere a predictibilității și uniformizare a practicii administrative.
Ministerul Finanțelor a indicat, într-un comunicat citat de ZF, trei direcții principale ale schimbărilor:
Ministerul Finanțelor și ANAF spun că vor urmări aplicarea noilor reguli și vor continua dialogul cu mediul de afaceri și specialiștii, astfel încât reglementările să răspundă atât nevoii de certitudine fiscală, cât și obiectivului unei administrări fiscale moderne.
Recomandate

Șapte din zece companii nu și-au testat încă pregătirea pentru inspecții fiscale digitale , deși ANAF procesează deja volume masive de date care pot alimenta analize de risc și controale mai țintite, potrivit Economedia , care citează un sondaj EY România . Sondajul „Prețuri de transfer, TVA și inspecții fiscale digitale”, derulat în octombrie 2026, arată că 71% dintre respondenți nu au făcut un exercițiu de pregătire pentru o inspecție fiscală bazată pe datele SAF-T (fișierul standard de control fiscal, transmis către ANAF). În paralel, digitalizarea raportărilor mută „în fapt” începutul unei potențiale controverse fiscale înainte de avizul de inspecție, prin acumularea unei „amprente fiscale digitale” din declarații și documente transmise electronic, avertizează consultanții EY. De ce contează: controale mai puține, dar cu impuneri mai mari Datele citate din activitatea ANAF indică faptul că, în primul semestru din 2026, instituția a procesat peste 1,2 miliarde de facturi electronice, 4,7 milioane de declarații SAF-T și aproape două milioane de deconturi precompletate RO e-TVA. EY susține că acest volum creează premisele unor analize de risc mai sofisticate și ale unor controale mai bine fundamentate. În același timp, raportul de activitate al ANAF pentru S1 2026 consemnează 15.335 de verificări documentare, 3.499 de controale inopinate și 2.729 de notificări de conformare. Călin Stan (Băncilă, Diaconu și Asociații SPRL) afirmă că, deși numărul controalelor a fost mai mic față de aceeași perioadă a anului anterior, colectarea a rămas la un nivel comparabil, ceea ce ar sugera impuneri mai mari la nivelul contribuabililor. Vulnerabilități: prețuri de transfer și TVA Pe zona prețurilor de transfer (tranzacții intra-grup), sondajul indică probleme de administrare și de susținere a ajustărilor în audit: 59% dintre respondenți nu au un proces formal de testare a rezultatelor tranzacțiilor cu părți afiliate și de corectare din timp a abaterilor față de politica de prețuri de transfer (41% spun că au implementat un astfel de proces); 51% se consideră doar parțial pregătiți să susțină ajustările și rațiunea economică într-un audit fiscal; 29% se declară bine pregătiți și 2% foarte bine pregătiți. EY arată că vulnerabilitatea principală nu mai ține doar de existența documentației, ci de capacitatea de a demonstra că rezultatul economic respectă politica de prețuri de transfer și că ajustările au justificare economică. O altă zonă sensibilă este TVA: aproape două treimi dintre respondenți (63%) spun că nu au analizat sau reanalizat implicațiile de TVA ale ajustărilor de prețuri de transfer în contextul jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene, menționându-se cauzele Arcomet Towercranes și Stellantis Portugal. Ce spun companiile: solicitări mai complexe și nevoia de transparență Aproape jumătate dintre respondenți (49%) percep controalele fiscale ca fiind mai solicitante, prin volum și complexitate mai ridicate ale cerințelor; 38% le consideră similare experiențelor anterioare, iar 13% spun că solicitările s-au redus. În relația cu autoritățile fiscale, respondenții indică drept priorități pentru îmbunătățirea interacțiunii cu inspectorii (întrebare cu răspunsuri multiple): 40%: mai multă transparență asupra constatărilor; 31%: termene de răspuns mai lungi, raportate la obiectul solicitărilor; 29%: comunicare mai bună. Sondajul mai arată că 39% dintre respondenți folosesc instrumente de inteligență artificială pentru pregătirea informațiilor și documentelor cerute în inspecții, în timp ce 61% nu le utilizează. Potrivit EY, peste jumătate dintre participanți sunt mari contribuabili, iar concluzia generală este că pregătirea pentru un control fiscal ar trebui tratată ca un proces permanent, cu revizuiri periodice ale zonelor de risc și reconcilierea datelor raportate, pentru a identifica din timp neconcordanțele. [...]

Noile criterii ANAF pentru rambursarea TVA pot întârzia finanțarea investițiilor , prin încadrarea unor firme în categoria „contribuabili cu risc fiscal ridicat”, avertizează Camera Consultanților Fiscali (CCF) , potrivit Newsweek . CCF susține că, în faza de investiții, companiile ajung frecvent să aibă TVA deductibilă mare „tocmai pentru că investesc”, iar noul mecanism de analiză a riscului tratează această situație ca potențial risc. Organizația indică două criterii care pot ridica probleme: creșterea semnificativă a sumei solicitate la rambursare și înființarea firmei cu mai puțin de șase luni înainte de depunerea decontului. Impact operațional: investiții întârziate și proiecte europene sub presiune Potrivit CCF, amânarea rambursării TVA poate bloca finalizarea investițiilor sau demararea etapelor următoare. Riscul este mai mare în proiectele cu fonduri europene, unde TVA nu este eligibilă și trebuie prefinanțată de beneficiar: întârzierile pot afecta graficul de implementare și pot duce la corecții financiare, se arată într-un comunicat al organizației. Ce schimbă Ordinul ANAF nr. 1.425/2026 și ce rămâne nerezolvat CCF arată că Ordinul ANAF nr. 1.425 din 16 octombrie 2026 modifică mecanismul de analiză a riscului folosit la soluționarea deconturilor cu sume negative de TVA cu opțiune de rambursare, însă nu rezolvă problemele semnalate anterior de consultanții fiscali. Dan Manolescu, președintele Camerei Consultanților Fiscali, afirmă că noul ordin a eliminat retroactivitatea introdusă prin ordinul adoptat la 21 septembrie 2026, retroactivitate care ar fi generat blocaje în administrațiile fiscale (prin aplicarea noilor proceduri și pentru deconturi anterioare intrării în vigoare, deja analizate ca risc, dar nerambursate efectiv). În schimb, susține CCF, „fondul problemei” rămâne: modul de evaluare a riscului fiscal. La ce să se aștepte companiile Mesajul CCF este că firmele aflate în investiții — inclusiv cele nou-înființate — pot ajunge mai ușor în zona de risc în analiza ANAF, cu efect direct în cash-flow prin întârzierea rambursărilor de TVA. Organizația indică drept problemă principală criteriile și logica de evaluare a riscului, nu doar aspectele procedurale legate de retroactivitate. [...]

Ministrul Finanțelor Alexandru Nazare respinge ideea unor majorări de taxe în 2027 , argumentând că România are nevoie de creștere economică și de un cadru fiscal stabil pentru companii, potrivit Adevărul . Mesajul vine în contextul pregătirii bugetului pe 2027, pe care ministrul îl descrie drept un test de credibilitate fiscală, cu miză directă asupra ratingului de țară. Nazare a spus, la Bucharest Forum 2026, că firmele „au suportat o parte reală” din ajustările recente și „se pot aștepta, pe bună dreptate, la un cadru stabil, simplu și cunoscut cu mult timp înainte”. În același context, a indicat că în 2027 impozitul minim pe cifra de afaceri nu se va mai aplica și că o creștere de taxe „nu ar fi benefică” pentru economie. Bugetul pe 2027 și presiunea ratingului Ministrul a legat explicit deciziile bugetare din perioada imediat următoare de evaluările agențiilor de rating din primul trimestru al lui 2027. „Examenul este acum, în fiecare decizie pe care o luăm pentru a definitiva bugetul pe 2027.” Potrivit declarațiilor sale, Guvernul pregătește bugetul pe baza unor estimări „realiste” ale veniturilor și urmărește reducerea deficitului bugetar spre 5% din PIB. Totodată, Nazare a afirmat că investițiile vor fi protejate, iar deciziile privind veniturile, salariile și pensiile vor fi calibrate în funcție de ținta de deficit. Ce schimbări fiscale sunt în discuție pentru 2027 În material este menționat că 2027 ar urma să vină cu modificări fiscale pentru populație și companii, inclusiv prin eliminarea unor taxe și expirarea unor facilități. În acest context, sunt enumerate următoarele direcții: impozitul minim pe cifra de afaceri ar urma să dispară; taxa pe construcții ar urma să dispară; facilitatea fiscală pentru angajații plătiți cu salariul minim expiră. Detalii despre aceste schimbări sunt prezentate într-un material separat al publicației, „Anul 2027 vine cu modificări fiscale pentru populație și companii”, disponibil aici: Adevărul . TVA și impozitul pe profit, în centrul atenției Nazare a indicat că publicul este interesat de măsuri precum TVA și impozitul pe profit. În prezent, cota standard de TVA este de 21%, iar cea redusă este de 11% pentru anumite bunuri și servicii, niveluri aplicabile după modificările intrate în vigoare la 1 august 2025. Pentru 2027, în legislația prezentată în articol nu este prevăzută o reducere generală a TVA, iar o nouă majorare „nu a fost anunțată oficial”. Mesajul-cheie rămâne însă condiționat de construcția bugetului: Guvernul promite evitarea unor noi creșteri de taxe, dar decizia finală depinde de echilibrul bugetar și de ținta de deficit. [...]

Guvernul condiționează orice reducere a impozitării salariilor mici de țintele bugetare pentru 2027 , iar discuția rămâne, deocamdată, la nivel de propuneri care trebuie cuantificate de ministere, potrivit Digi24 . Mesajul transmis de premierul Luca Niculescu este că eventualele modificări fiscale pot fi luate în calcul doar dacă nu împing România în afara țintei asumate pentru perspectiva bugetară a anului viitor. Premierul a declarat, la un forum de afaceri franco-român, că „sunt multe păreri și multe opinii și multe propuneri care circulă”, motiv pentru care a cerut tuturor ministerelor să vină cu propuneri concrete, astfel încât bugetul să poată fi fundamentat pe date. Niculescu a adăugat că orice astfel de măsuri, dacă vor fi adoptate, trebuie calibrate astfel încât România „să nu iasă din acea țintă”. „Orice astfel de propuneri, dacă vor fi adoptate, trebuie să facă în așa fel încât să nu ieșim din acea țintă.” Ce spune Ministerul Finanțelor: „bugetul pe 2027 nu permite viraje spectaculoase” Întrebat despre propunerea PSD, ministrul Finanțelor Publice, Alexandru Nazare , a afirmat că o va analiza, dar a avertizat că spațiul fiscal este limitat. „Este o propunere, vom analiza. Bugetul pe 2027 nu permite viraje spectacoloase. Trebuie să fim foarte prudenți.” Propunerea PSD: impozitare în praguri până la 6.000 lei brut PSD ia în calcul un sistem de impozitare pe praguri pentru salariile mici, cu o taxare care pornește de la 0% la salariul minim și urcă treptat până la 10% la 6.000 lei brut, conform informațiilor prezentate în material. Pragurile menționate sunt: 4.325 lei brut (salariul minim): impozit 0%; câștig net estimat +182 lei 4.575 lei brut: impozit 1,49%; +189 lei net 4.825 lei brut: impozit 2,99%; +177 lei net 5.075 lei brut: impozit 4,48%; +152 lei net 5.325 lei brut: impozit 5,97%; +122 lei net 5.575 lei brut: impozit 7,46%; +84 lei net 5.825 lei brut: impozit 8,86%; +37 lei net 6.000 lei brut: impozit 10%; fără câștig net În forma prezentată, propunerea ar reduce impozitul pentru o parte dintre salariile sub 6.000 lei brut, însă Guvernul și Finanțele indică faptul că decizia depinde de încadrarea în țintele bugetare și de calculele care vor sta la baza bugetului pe 2027. [...]

Un circuit de bani de 26 de milioane de lei, construit pe tranzacții „doar pe hârtie”, a ajuns să vizeze o rambursare de TVA de 7,5 milioane de lei , potrivit HotNews , care citează constatări ale inspectorilor Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) din ANAF. Inspectorii au descoperit un circuit financiar între două firme, în care o companie a declarat că a cumpărat produse software de la un furnizor. Pentru a justifica achiziția, firma a prezentat și o comandă de 24 de milioane de lei de la o a treia companie, care ar fi urmat să cumpere acel software. În urma verificărilor, ANAF susține însă că software-ul nu a fost livrat, iar vânzarea către clientul final nu a mai avut loc. Semnalul de alarmă: bunuri neidentificabile și documente incomplete Potrivit ANAF, firma nu a putut demonstra concret ce a cumpărat: lipseau documente care să descrie exact produsele și valoarea lor. În practică, asta înseamnă că s-au făcut plăți pentru bunuri sau servicii care nu pot fi identificate și verificate, un indicator frecvent în cazurile de tranzacții fictive. Cum s-au „rotit” banii: credit revolving și plăți care se întorc la expeditor Facturile ar fi fost achitate printr-un credit „revolving ” (o linie de credit reutilizabilă, similară ca logică unui card de credit pentru companii). Elementul considerat suspect de Fisc este că, după încasare, furnizorul ar fi transferat banii înapoi către client. Pentru ANAF, acest tipar – bani care pleacă și se întorc la cel care i-a trimis – sugerează că plățile nu au avut ca scop o achiziție reală, ci crearea unei aparențe de tranzacție (facturi și extrase bancare) care să susțină ulterior o solicitare fiscală. Miza: rambursarea de TVA de la buget În mecanismul TVA, o firmă poate cere rambursare dacă TVA-ul plătit la achiziții depășește TVA-ul colectat din vânzări. ANAF arată că acest mecanism, legal și important pentru companiile care investesc, este și o țintă pentru fraudă atunci când achizițiile sunt umflate prin tranzacții fictive. În cazul de față, ținta finală ar fi fost o rambursare de TVA de 7,5 milioane de lei, cerută de una dintre firme. Ce urmează ANAF afirmă că a identificat „indicii” privind fapte penale, respectiv o tentativă de a obține fără drept rambursări de la buget, faptă prevăzută la art. 8 din Legea 241/2005 privind evaziunea fiscală. Cazul a fost sesizat organelor de urmărire penală, care vor stabili dacă a fost comisă o infracțiune. [...]

ANAF a identificat o schemă de deducere și rambursare necuvenită de TVA de 353.114 lei la o firmă din domeniul energiei fotovoltaice, după verificări declanșate pe baza analizei de risc, potrivit Newsweek . Cazul arată cum controalele țintite pe criterii de risc pot bloca rapid rambursări de TVA atunci când serviciile facturate nu sunt susținute de documente care să dovedească prestarea efectivă. Cum a funcționat mecanismul identificat de Antifraudă Inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală au constatat că societatea, înființată pentru dezvoltarea unui parc fotovoltaic, a înregistrat în contabilitate facturi pentru servicii care „nu au putut fi justificate”, prin intermediul a două firme de brokeraj imobiliar. Documentele prezentate la control nu ar fi justificat „natura, întinderea și prestarea efectivă” a serviciilor facturate, conform ANAF. Sumele din control: facturi, TVA dedus și rambursări cerute Datele menționate în material indică următoarele valori: facturi înregistrate: 1.858.495 lei , folosite pentru majorarea cheltuielilor și diminuarea obligațiilor fiscale; TVA aferent dedus: 353.114 lei , sumă pe care inspectorii au considerat-o rambursată necuvenit; rambursări de TVA solicitate (solduri negative): 924.096 lei . Societatea verificată este încadrată la categoria „contribuabili mici” și are ca obiect principal producția de energie electrică din surse regenerabile. Ce a decis ANAF după verificări În urma controlului, inspectorii au diminuat pierderea fiscală declarată de firmă cu 1.858.495 lei , reprezentând cheltuieli considerate nejustificate, și au constatat rambursarea necuvenită a TVA de 353.114 lei , potrivit informațiilor atribuite de Newsweek agenției Mediafax . [...]