Știri
Știri din categoria Fiscalitate

Decizia ÎCCJ care face imprescriptibilă reportarea soldului negativ de TVA riscă să prelungească inspecțiile fiscale și să crească costurile de conformare ale companiilor, în lipsa unor clarificări de la Ministerul Finanțelor sau ANAF, potrivit unei analize Economedia.
Hotărârea Înaltei Curți de Casație și Justiție stabilește că dreptul persoanei impozabile de a reporta soldul sumei negative a TVA în deconturile perioadelor fiscale ulterioare „nu este prescriptibil”. Deși intenția a fost uniformizarea practicii instanțelor, efectul imediat poate fi o zonă mai mare de interpretare în controale și litigii, pentru situații frecvente în practică.
În analiza citată, Dragoș Bădescu, Senior Tax Manager la Crowe România, atrage atenția că, deși „în teorie” un contribuabil poate reporta la nesfârșit soldul de TVA, aplicarea practică devine neclară mai ales când soldul provine din perioade mai vechi decât termenul general de prescripție de 5 ani.
„Dacă, în teorie, un contribuabil poate reporta la nesfârșit soldul său de TVA, acesta nefiind prescriptibil, în practică însă nu este clar cum va putea fi aplicată această decizie, mai ales în situații unde vorbim de un sold TVA cu o proveniență mai mare de perioada generală de prescripție de 5 ani (...)”
Printre efectele posibile, dacă interpretarea autorităților va merge spre extinderea verificărilor, se conturează:
Un punct sensibil este delimitarea drepturilor ANAF de a stabili creanțe și accesorii (dobânzi și penalități). Analiza ridică întrebarea dacă, în contextul în care regularizarea soldului de TVA devine imprescriptibilă, verificarea corectitudinii regularizării ar putea fi tratată similar, chiar dacă, „în teorie”, legea limitează controlul la 5 ani și 6 luni.
În practică, acest tip de incertitudine poate afecta contribuabilii care au reportat solduri negative de TVA și le-au folosit ulterior pentru compensarea TVA de plată, mai ales dacă nu au avut inspecții sau rambursări de TVA de mai mult timp.
Instanța a descris două opțiuni pentru contribuabil atunci când se naște dreptul de deducere a TVA:
Semnele de întrebare, potrivit analizei, apar în special la a doua variantă – reportarea pe termen nedefinit – unde pot apărea interpretări diferite în funcție de istoricul inspecțiilor, de modul în care soldurile au fost „resetate” prin rambursări și de corectitudinea sumelor reportate.
În lipsa unei poziții oficiale a Ministerului Finanțelor sau ANAF privind efectele deciziei ori a unor modificări legislative care să fixeze reguli de interpretare, analiza anticipează o perioadă cu practici neuniforme, inclusiv cu clarificări care ar putea ajunge din nou în instanțe. Pentru companii, miza imediată este gestionarea riscului de control extins și a costurilor de conformare asociate soldurilor de TVA vechi.
Recomandate

Ordinul ANAF 827/2026 introduce „rollback” la acordurile de preț în avans , adică posibilitatea ca efectele unui acord să se extindă, în anumite condiții, și asupra unor perioade fiscale anterioare, potrivit Ziarul Financiar . Schimbarea vizează direct companiile cu tranzacții intragrup (între persoane afiliate), în special multinaționalele, pentru care prețurile de transfer sunt o zonă majoră de risc fiscal. Ordinul nr. 827/2026 a fost publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 543, și intră în vigoare de la data publicării. Actul aprobă o nouă procedură privind emiterea și modificarea acordurilor de preț în avans (APA – „Advance Pricing Agreements”), instrument prin care contribuabilii pot obține, înainte sau în timpul derulării tranzacțiilor, confirmarea ANAF asupra metodei de stabilire a prețurilor între entități afiliate. Ce se schimbă: „rollback”, pentru prima dată reglementat explicit Cea mai importantă noutate este introducerea explicită a mecanismului de „rollback”. În practică, acesta permite ca un acord de preț în avans să producă efecte și pentru perioade fiscale trecute, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege și dacă situația analizată este comparabilă cu cea pentru care se solicită acordul. Până acum, legislația românească nu reglementa detaliat această posibilitate, deși mecanismul este folosit în jurisdicții cu sisteme fiscale mature, notează publicația. Impact pentru companii: mai multă predictibilitate, dar și proceduri mai stricte Noua procedură aduce și reguli mai clare pentru modificarea acordurilor deja emise. Ordinul stabilește condițiile în care un APA poate fi revizuit sau extins atunci când apar schimbări semnificative ale circumstanțelor economice, juridice sau operaționale avute în vedere la emiterea acordului. Totodată, sunt detaliate: conținutul cererilor pentru emiterea/modificarea unui APA; documentația necesară; etapele administrative pe care contribuabilii trebuie să le parcurgă în relația cu ANAF. În contextul intensificării controalelor pe prețuri de transfer și al alinierii la standardele OCDE , interesul pentru APA a crescut, în special în rândul grupurilor multinaționale cu tranzacții de valoare ridicată, potrivit articolului. Context: pachet mai larg pe prețuri de transfer, în paralel cu Ordinul 828/2026 Ordinul 827 apare simultan cu Ordinul nr. 828/2026, care modifică regulile privind dosarul prețurilor de transfer. Împreună, cele două acte normative rescriu cadrul procedural aplicabil tranzacțiilor intragrup, cu obiective declarate de simplificare a conformării, creștere a predictibilității și uniformizare a practicii administrative. Ministerul Finanțelor a indicat, într-un comunicat citat de ZF, trei direcții principale ale schimbărilor: clarificarea situațiilor în care un APA poate fi aplicat și pentru perioade anterioare (rollback), în condiții de comparabilitate; reguli mai clare pentru acordurile bilaterale sau multilaterale (cu administrații fiscale din alte state), relevante pentru reducerea riscului de dublă impunere; clarificarea documentelor și informațiilor ce trebuie depuse pentru obținerea unui APA. Ministerul Finanțelor și ANAF spun că vor urmări aplicarea noilor reguli și vor continua dialogul cu mediul de afaceri și specialiștii, astfel încât reglementările să răspundă atât nevoii de certitudine fiscală, cât și obiectivului unei administrări fiscale moderne. [...]

Guvernul Veștea vizează o reorganizare a Finanțelor și ANAF care să reducă incertitudinea fiscală și să țintească evaziunea, nu contribuabilii conformi , potrivit programului de guvernare citat de Agerpres . Miza, din perspectiva mediului de afaceri, este dublă: reguli mai previzibile (prin interpretări unitare) și controale mai bine direcționate (prin selecție de risc). Ministerul Finanțelor ar urma să-și întărească rolul de „centru de analiză, fundamentare și coordonare” a politicilor fiscal-bugetare, astfel încât deciziile publice să fie susținute de date și evaluări de impact. Documentul leagă această schimbare de obiectivul de a evita măsuri „nepredictibile”, supraestimarea veniturilor și acumularea de presiuni bugetare care pot afecta stabilitatea economică. „Punct unic” de clarificare fiscală: termene standard și interpretări publicate Programul prevede crearea unui punct unic național de clarificare fiscală pentru contribuabili, prin reformarea și consolidarea activității de asistență la nivelul Ministerului Finanțelor și al administrației fiscale. Mecanismul ar urma să includă termene standard de răspuns, proceduri clare și publicarea (anonimizată sau agregată) a interpretărilor relevante pentru situații recurente. „Obiectivul este reducerea incertitudinii fiscale, prevenirea interpretărilor neunitare, creșterea conformării voluntare și diminuarea riscului de litigii între contribuabili și administrația fiscală.” Reorganizarea ANAF: centralizare pe suport și pe analiza de risc Din perspectiva coordonării, documentul susține că ANAF funcționează în prezent pe „silozuri” (control, colectare și trezorerie) care nu cooperează între ele. În consecință, se are în vedere centralizarea activității structurilor-suport la nivel central/regional și în coordonarea structurilor Ministerului Finanțelor. Totodată, programul indică: centralizarea deciziilor pentru analiza de risc (neconformare) și pentru controlul operativ/inopinat; control fiscal la nivel de regiuni, cu selecție „documentată și proporțională cu riscul”, nu dispersată administrativ; consolidarea capacității ANAF și a Autorității Vamale Române pentru dosare complexe (evaziune, fraude de TVA, contrabandă, rambursări nejustificate, diminuarea bazei de impozitare prin cheltuieli intra-grup nejustificate). În zonele cu risc ridicat, programul menționează planuri dedicate și metodologii comune cu alte autorități, inclusiv pentru combustibili, legume-fructe, materiale de construcții, jocuri de noroc și operațiuni cu risc de sub-declarare sau transfer artificial de profit. TVA: digitalizare, detecție timpurie și oprirea rambursărilor la suspiciuni documentate Reducerea „gap-ului de TVA” (diferența dintre TVA teoretic și TVA colectat efectiv) este legată de extinderea indicatorilor de risc, instrumente de digitalizare și detecție timpurie a fraudei și a riscurilor de intrare în insolvență. Programul mai prevede centralizarea analizei de risc la nivelul ANAF și sistarea rambursărilor de TVA în cazul suspiciunilor documentate de fraudă fiscală. Integritate și stimulente: bonus-malus și măsuri în controale Pe componenta de implementare, documentul leagă jaloanele europene și măsurile din PNRR de întărirea integrității, îmbunătățirea legislației și utilizarea indicatorilor de risc în alocarea resurselor ANAF/Vamă. Este menționată și dezvoltarea unui sistem de tip „bonus-malus” corelat cu performanța colectării, precum și stimularea salariaților în funcție de colectarea creanțelor bugetare și realizarea planului de venituri. În paralel, reforma pentru creșterea încrederii contribuabililor ar urma să includă depolitizarea funcțiilor de conducere la nivel regional și local (cu examene la nivel central), reducerea interimatului pe posturi de conducere și introducerea bodycam-urilor pentru inspectorii antifraudă și personalul vamal în controale cu risc fiscal ridicat. Programul mai precizează că majorarea colectării nu ar urma să se facă prin „presiune generalizată” pe contribuabilii conformi, ci prin selecție de risc și concentrare pe marea evaziune. În plan politic, premierul desemnat Adrian Veștea a depus la Parlament lista Cabinetului și programul de guvernare, urmând ca Birourile Permanente reunite să stabilească calendarul dezbaterii și votului. [...]

ANAF a sesizat Parchetul după ce a identificat o schemă de facturare fictivă în construcții, cu un prejudiciu estimat la circa 4,6 milioane de lei , potrivit Mediafax . Inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) spun că mecanismul ar fi fost folosit de mai mulți operatori economici din zona construcțiilor rezidențiale și nerezidențiale. Investigația vizează un „circuit de facturare fictivă” construit prin intermediul mai multor societăți comerciale interpuse, care nu aveau capacitate operațională reală sau prezentau un comportament fiscal considerat inadecvat. În urma verificărilor, ANAF a sesizat autoritățile de urmărire penală specializate. Cum ar fi funcționat mecanismul și ce efecte fiscale are Conform inspectorilor antifraudă, firmele implicate ar fi emis facturi pentru servicii care nu reflectau operațiuni economice reale. Documentele ar fi fost folosite ulterior pentru: înregistrarea unor cheltuieli fictive în contabilitate; deducerea nelegală a TVA, cu scopul reducerii obligațiilor fiscale către stat. ANAF mai arată că, pe parcursul controalelor, inspectorii s-au confruntat cu dificultăți după ce o parte dintre reprezentanții legali ai societăților implicate nu au pus la dispoziție documentele și informațiile solicitate. Impact dincolo de buget: efecte asupra drepturilor sociale Potrivit ANAF, efectele presupusului mecanism nu s-ar fi limitat la prejudicierea bugetului de stat. Instituția susține că persoane care ar fi trebuit să beneficieze de statutul de salariat ar fi fost private de drepturile aferente sistemului public de asigurări sociale , inclusiv de asigurările de sănătate și pensie. Separat, inspectorii afirmă că persoana considerată coordonatorul mecanismului evazionist își afișa pe rețelele sociale un stil de viață opulent, cu bunuri și accesorii de lux, proprietăți exclusiviste, vacanțe în destinații exotice și sume importante de bani în numerar. În acest stadiu, ANAF indică un prejudiciu „estimat” la aproximativ 4,6 milioane de lei, iar cazul a fost trimis către organele de urmărire penală, care urmează să stabilească eventualele responsabilități și încadrarea faptelor. [...]

Un circuit de facturare fictivă din construcții a generat un prejudiciu estimat la 4,6 milioane de lei , iar cazul arată miza fiscală a controalelor ANAF pe lanțuri de firme fără activitate reală și pe deduceri nelegale de TVA, potrivit Economica . Inspectorii ANAF Antifraudă au identificat un mecanism „complex” de fraudă fiscală, construit prin intermediul mai multor societăți comerciale interpuse, descrise ca având fie lipsă de capacitate operațională reală, fie un comportament fiscal inadecvat. Aceste entități au emis în principal facturi pentru prestări de servicii care nu reflectau operațiuni economice reale, arată instituția. Documentele au fost folosite pentru două efecte fiscale directe: înregistrarea în contabilitate a unor cheltuieli fictive și deducerea nelegală a TVA, cu scopul diminuării obligațiilor fiscale către bugetul de stat. În timpul controalelor, o parte dintre reprezentanții legali ai firmelor implicate s-au sustras verificărilor, neprezentând documentele și informațiile solicitate de inspectori. Impactul depășește bugetul: efecte asupra angajaților ANAF indică și o consecință socială a mecanismului: persoanele care ar fi trebuit să beneficieze de statutul de salariat ar fi fost private de protecția sistemului public de asigurări sociale, inclusiv de drepturile privind asigurările sociale de sănătate și pensie. Ce semnal transmite ANAF și ce urmează Instituția spune că își intensifică acțiunile de combatere a fraudelor fiscale complexe, inclusiv prin monitorizarea și corelarea informațiilor din mediul online, și că va continua identificarea persoanelor care folosesc societăți fără activitate economică reală pentru a se sustrage de la plata obligațiilor fiscale. În același caz, investigațiile ANAF menționează că persoana identificată ca având un rol de coordonare își promova în mediul online un stil de viață extravagant, afișând bunuri de lux, proprietăți, vacanțe exotice și sume importante de bani în numerar, în timp ce mecanismul producea prejudiciul estimat. [...]

ANAF pregătește trecerea certificatelor fiscale pe format tipărit simplu, renunțând la hârtia specială , o schimbare care ar reduce birocrația și costurile administrative pentru emiterea documentelor, potrivit HotNews . Măsura este prevăzută într-un proiect de ordin al ANAF și vizează atât certificatele de înregistrare fiscală, cât și certificatele de înregistrare în scopuri de TVA. Ce se schimbă, concret Conform proiectului, documentele: nu vor mai fi tipărite pe hârtie specială ; pentru contribuabilii fără acces la SPV ( Spațiul Privat Virtual , platforma online a ANAF), vor fi emise pe hârtie simplă . De ce contează pentru firme și PFA Schimbarea are un impact operațional direct: simplifică modul de emitere și distribuire a certificatelor, în special pentru contribuabilii care nu folosesc SPV, unde interacțiunea cu ANAF rămâne mai mult pe suport fizic. Ce urmează Este vorba despre un proiect de ordin , deci forma finală și calendarul de aplicare depind de adoptarea documentului în procedura ANAF. Informațiile disponibile în acest stadiu nu includ detalii despre data exactă de intrare în vigoare. [...]

Firmele au termen 20 iulie 2026 pentru notificările privind TVA la încasare , un pas administrativ care poate influența direct modul de declarare și momentul exigibilității TVA, potrivit HotNews . Reamintirea vine dintr-un comunicat al ANAF , publicat marți, 14 iulie, de o unitate județeană, și vizează depunerea declarațiilor „în scopul notificării” privind aplicarea sau încetarea aplicării sistemului TVA la încasare. Ce trebuie să facă firmele până la 20 iulie Până luni, 20 iulie 2026, companiile vizate trebuie să depună la ANAF declarațiile fiscale prin care notifică: aplicarea sistemului TVA la încasare; sau încetarea aplicării acestui sistem. De ce contează termenul Din perspectivă operațională și de conformare fiscală, notificarea la timp este esențială pentru ca statutul firmei privind TVA la încasare să fie reflectat corect în relația cu Fiscul și în obligațiile de declarare, în condițiile stabilite de reglementările fiscale aplicabile. Pentru detalii suplimentare, HotNews trimite către materialul integral publicat de StartupCafe . [...]