Știri
Știri din categoria Fiscalitate
România reține 41,5% din salariul brut prin taxe și contribuții, cel mai mare nivel din UE, potrivit unei analize citate de Mediafax, pe baza datelor Eurostat pentru 2025. Miza economică este directă: ponderea mare a reținerilor reduce venitul net al angajaților și crește costul muncii, cu efecte în consum, recrutare și competitivitate.
În medie, în Uniunea Europeană, taxele și contribuțiile reprezintă 29,1% din salariul brut. România este semnificativ peste acest nivel, cu 41,5% din câștigul brut care ajunge la stat.
După România, cele mai ridicate ponderi sunt în:
Peste media UE se mai află Luxemburg (32,6%) și Croația (31,5%). La polul opus, Cipru are cele mai mici rețineri (15,1%), urmat de Grecia (17%).
Dintre cele mai mari patru economii ale UE, Germania are cea mai ridicată pondere a taxelor și contribuțiilor aplicate salariilor (34,8%), în timp ce Spania este la 22,1%. Franța are 26,2%, iar Italia 24,1%.
Analiza indică un tipar general: statele din sudul Europei tind să aibă o povară fiscală mai redusă pe salarii, în timp ce în Europa Centrală și de Est nivelurile sunt mai ridicate.
Diferențele devin și mai vizibile la familiile cu copii. Pentru gospodăriile în care un singur părinte lucrează și întreține doi copii, media europeană a taxelor și contribuțiilor scade la 8%. În România, însă, această categorie rămâne cu cea mai mare povară fiscală din UE: 33,4%.
În acest segment, Lituania este pe locul al doilea cu 23,8%, la aproape zece puncte procentuale în urma României. Doar Ungaria, Slovenia, Finlanda și Danemarca mai depășesc 20%.
În Grecia și Polonia, venitul net poate depăși salariul brut pentru astfel de familii, datorită alocațiilor și facilităților fiscale pentru copii.
Economistul Alex Mengden, de la Tax Foundation, citat în analiza preluată de Mediafax, susține că taxarea muncii trebuie privită „în ansamblu”, nu doar prin impozitul pe venit, deoarece structura poverii fiscale diferă între state: unele se bazează mai mult pe contribuții sociale, altele pe impozitare directă.
Datele provin din statisticile Eurostat pentru 2025, publicate la jumătatea lui 2026 și analizate de Euronews. Comparația pornește de la un angajat singur, fără copii, cu salariul mediu din fiecare stat, și include scenarii pentru alte tipuri de gospodării, pentru a surprinde efectul facilităților fiscale pentru familii.
Recomandate
Președintele Nicușor Dan a retrimis la Parlament legea care acordă facilități fiscale pentru „participarea la profit”, invocând un impact bugetar negativ neacoperit și riscul de incoerențe între Codul fiscal și legislația muncii , potrivit Economedia . Proiectul inițiat de AUR, adoptat în luna mai, ar permite companiilor să acorde angajaților sume de până la 15% din profitul brut al exercițiului financiar precedent, sub forma participării la profit. În varianta votată, aceste sume ar fi integral deductibile pentru firme și ar fi exceptate de la contribuțiile sociale obligatorii ( CAS și CASS ) pentru salariați, urmând să fie taxate doar cu impozitul pe venit de 10%. O modificare introdusă în Parlament exclude companiile de stat de la aplicarea facilităților. Miza fiscală: venituri mai mici la buget, fără măsuri de compensare În cererea de reexaminare, Președinția susține că legea ar genera un impact bugetar negativ „semnificativ”, fără să fie însoțit de măsuri compensatorii, într-un context în care România se află sub presiunea unui deficit ridicat și a unor măsuri recente de consolidare fiscală (inclusiv creșteri de taxe, înghețări de salarii în sectorul public și limitări ale cheltuielilor). Argumentația indică o dublă reducere a veniturilor publice: diminuarea bazei impozabile a profitului companiilor, prin deductibilitatea extinsă a sumelor acordate; scoaterea acestor sume din baza de calcul a CAS și CASS, prin exceptarea de la contribuțiile sociale. „Reîncadrare” cu risc de interpretări divergente în practică Un punct central este schimbarea regimului juridic al sumelor acordate. În prezent, acestea sunt tratate ca venituri asimilate salariilor, supuse contribuțiilor sociale și impozitului pe venit. Noua lege le redefinește ca „venituri din alte surse”, ceea ce le-ar scoate din baza CAS și CASS și le-ar plasa într-un regim fiscal mai favorabil. Președinția avertizează însă că reclasificarea nu este corelată cu legislația muncii și cu alte ramuri de drept, ceea ce ar putea duce la situații în care același venit să fie tratat diferit, în funcție de cadrul legal aplicat. În sesizare este menționat că această dualitate ar putea afecta inclusiv executarea silită, poprirea și ierarhia creanțelor în insolvență, în funcție de calificarea dată de instanțe. Lipsa fișei financiare și presiunea pe bugetele de pensii și sănătate Președinția mai invocă absența unei fișe financiare care să evalueze impactul bugetar pe termen mediu, susținând că adoptarea fără fundamentare financiară contravine obligațiilor privind responsabilitatea fiscal-bugetară și principiilor constituționale legate de stabilirea sursei de finanțare. În lipsa evaluării, nu ar exista o analiză a efectului cumulat asupra bugetului general consolidat, inclusiv asupra bugetelor de pensii și sănătate. Separat, este semnalat efectul direct asupra contribuțiilor sociale: prin reducerea bazei CAS și CASS, scad veniturile la bugetele de asigurări sociale și, în același timp, contribuția viitoare la drepturile de pensie ale beneficiarilor, ceea ce poate amplifica presiunea asupra bugetului de stat dacă apar deficite în sistemul public de pensii. Tratament fiscal diferențiat: bonus sau „participare la profit” În cererea de reexaminare este criticat și potențialul tratament inegal: doi salariați aflați în situații similare pot avea sarcini fiscale diferite în funcție de cum este structurat venitul (bonus obișnuit, taxat cu contribuții sociale, versus participare la profit, exceptată de la acestea). Președinția indică lipsa unei justificări obiective și explicite în textul legii pentru această diferențiere. Guvernul, potrivit aceleiași surse, nu a susținut adoptarea inițiativei și a menționat într-un punct de vedere că aplicarea prevederilor ar avea impact negativ asupra veniturilor bugetare. Legea se întoarce acum în Parlament, unde legislativul poate să o modifice, să o mențină în forma inițială sau să integreze observațiile transmise de Președinție. [...]
Creșterea salariului minim de la 1 iulie ridică direct costul total al firmelor cu 284 lei pe angajat plătit la minim , potrivit calculelor prezentate de Economedia . Majorarea vine la pachet cu reducerea sumei netaxabile din salariul minim și cu scumpirea amenzilor rutiere, prin creșterea punctului de amendă. În prezent, salariul minim brut este 4.050 lei, iar salariul net este 2.574 lei, ca urmare a scutirii de taxe pentru 300 lei. Costul salarial total suportat de angajator pentru un salariu minim brut este de 4.134 lei. Ce se schimbă de la 1 iulie 2026: brut mai mare, net mai mic decât ar fi fost fără tăierea scutirii De la 1 iulie 2026, salariul minim brut garantat în plată urcă la 4.325 lei (o creștere de aproximativ 6,8%). În același timp, suma netaxabilă din salariul minim scade de la 300 lei la 200 lei, ceea ce influențează câți bani rămân „în mână”. Conform calculelor din analiză: salariul minim net ajunge la 2.699 lei ; costul salarial total pentru angajator urcă la 4.418 lei , adică +284 lei față de nivelul actual. Majorarea salariului minim este prevăzută în Hotărârea de Guvern nr. 146/2026 , care stabilește și echivalentul orar: 25,949 lei/oră, pentru un program normal de lucru în medie de 166,667 ore pe lună. Scutirea parțială se aplică doar în anumite condiții Reducerea sumei netaxabile la 200 lei de la 1 iulie este prevăzută în „ordonanța trenuleț” din decembrie 2025, respectiv OUG nr. 89/2025 (care stabilește și condițiile de aplicare). Scutirea (300 lei/lună în perioada 1 ianuarie–30 iunie 2026, respectiv 200 lei/lună în perioada 1 iulie–31 decembrie 2026) se aplică doar dacă sunt îndeplinite cumulativ condiții precum: salariul de bază brut lunar (fără sporuri și adaosuri) este egal cu salariul minim brut pe țară din luna respectivă; venitul brut (fără tichete de masă, vouchere de vacanță sau indemnizație de hrană) nu depășește 4.300 lei în prima jumătate a anului, respectiv 4.600 lei în a doua jumătate. Totodată, cota netaxabilă se poate diminua în funcție de situații precum fracțiunea de lună lucrată, data angajării sau încetarea contractului. Agricultură și industria alimentară: dispare salariul minim distinct De la 1 iulie 2026, salariul minim din sectorul agricol și industria alimentară va fi corelat cu salariul minim brut pe țară, după abrogarea articolului care reglementa un nivel distinct, măsură prevăzută în OUG nr. 29/2026, conform unui comunicat al Guvernului citat în analiză. Amenzi mai mari: punctul de amendă trece de 216 lei Pentru șoferi, efectul indirect al creșterii salariului minim este majorarea punctului de amendă, deoarece Codul Rutier îl definește ca 5% din salariul minim brut. Astfel, de la 1 iulie 2026, punctul de amendă ajunge la 216,25 lei . [...]
Costul total al unui salariu minim urcă la 4.418 lei de la 1 iulie 2026 , cu un plus de 284 de lei pentru angajatori, în condițiile în care salariul minim brut crește la 4.325 lei, iar componenta netaxabilă din acest venit se reduce. Datele sunt prezentate de Economedia . Salariul minim brut a fost majorat de la 4.050 lei la 4.325 lei (aprox. +6,8%). În termeni de venit „în mână”, salariul minim net ajunge la 2.699 lei, de la 2.574 lei anterior, însă creșterea netului este influențată de reducerea sumei scutite de taxe de la 300 lei la 200 lei, aplicabilă din aceeași dată. Ce se schimbă pentru firme: costul salarial total Înainte de 1 iulie 2026, costul total suportat de angajator pentru un salariu minim era de 4.134 lei. De la 1 iulie, acest cost urcă la 4.418 lei, ceea ce înseamnă: +284 lei la costul total per angajat plătit cu minimul pe economie; un cost mai mare care se adaugă direct în cheltuielile recurente ale companiilor cu personalul. Baza legală: HG pentru majorare, OUG pentru scutirea parțială Majorarea salariului minim de la 1 iulie 2026 este prevăzută în Hotărârea de Guvern nr. 146/2026 , care stabilește nivelul de 4.325 lei lunar pentru un program normal de lucru în medie de 166,667 ore pe lună (25,949 lei/oră). Reducerea sumei netaxabile de la 300 lei la 200 lei este prevăzută în „ordonanța trenuleț” din decembrie 2025, respectiv OUG nr. 89/2025 . Scutirea pentru 200 lei: condiții și praguri Aplicarea sumei netaxate (200 lei/lună în perioada 1 iulie – 31 decembrie 2026) se face doar dacă sunt îndeplinite cumulativ condițiile din OUG 89/2025, inclusiv: contract individual de muncă cu normă întreagă , la locul funcției de bază; salariul de bază brut (fără sporuri și adaosuri) este egal cu salariul minim brut în vigoare; venitul brut realizat (fără tichete de masă, vouchere de vacanță, indemnizație de hrană, după caz) nu depășește 4.600 lei în perioada 1 iulie – 31 decembrie 2026 (față de 4.300 lei în prima jumătate a anului). Suma netaxabilă se diminuează proporțional în funcție de situații precum fracția de lună lucrată, data angajării/încetării contractului sau perioada în care salariul este menținut la nivelul minim. Agricultură și industria alimentară: dispare minimul distinct De la 1 iulie 2026, salariul minim din agricultură și industria alimentară este corelat cu salariul minim pe țară, după abrogarea nivelului distinct prevăzut anterior. Potrivit sursei, măsura este justificată de evitarea discrepanțelor între sectoare, în contextul în care minimul sectorial era 4.050 lei, iar minimul național urcă la 4.325 lei. [...]
Coaliția lui Friedrich Merz negociază reduceri de impozit pe venit de până la 20 mld. euro, dar finanțarea rămâne disputată , potrivit Ziarul Financiar . Miza este o reformă fiscală care să susțină competitivitatea companiilor și să dea un impuls creșterii economice în Germania, într-un moment în care guvernul încearcă să recâștige încrederea publicului. Planul discutat vizează o tăiere de taxe pentru persoanele care câștigă până la 100.000 de euro pe an, ceea ce înseamnă sub 8.300 euro pe lună (aprox. 43.600 lei, la un curs de 5,239 lei/euro indicat în material). Liderii blocului condus de creștin-democrații lui Merz și cei ai social-democraților ar urma să se întâlnească duminică pentru a reduce diferențele de poziție, pe fondul negocierilor din coaliție. De ce contează: stimul fiscal cu impact bugetar mare Reducerea impozitului pe venit ar putea ajunge la 20 de miliarde de euro (aprox. 104,8 mld. lei), însă partidele din coaliție sunt împărțite în privința modului în care vor fi finanțate aceste reduceri. Tocmai această întrebare – de unde vin banii – este esențială pentru credibilitatea pachetului și pentru calendarul de implementare. În paralel, coaliția pregătește o reuniune pe 1 iulie, unde ar urma să finalizeze un plan mai larg de reformă a pensiilor, sănătății și taxelor, cu obiectivul declarat de a revigora creșterea în cea mai mare economie a Europei. Context: reforme legate între ele și presiune de calendar Discuțiile fiscale vin după un „progres rar” înregistrat în această săptămână, când partidele din coaliție au susținut în mare parte o propunere de consolidare a sistemului public de pensii, care a adus cereri din toate taberele și a dus la un nivel de consens neașteptat, notează publicația. Merz a legat explicit reforma de obiectivul competitivității economice, într-un discurs la un eveniment cu reprezentanți ai mediului de afaceri: „Noi, în coaliţie, trebuie acum să luăm o serie de decizii — iar social-democraţii înţeleg acest lucru la fel de bine ca noi — care servesc exact acestui obiectiv: refacerea competitivităţii companiilor. Ele aşteaptă ca noi să luăm deciziile necesare pentru a repune această ţară pe picioare.” Reforma impozitului pe venit este descrisă drept cea mai dificilă piesă a programului, iar discuțiile ar urma să dureze câteva zile înaintea termenului autoimpus de prezentare a agendei de reforme înainte de vacanța de vară a Bundestagului, care începe pe 10 iulie. În material se menționează și că guvernul Merz este la putere de 13 luni și se confruntă cu un public care „și-a pierdut încrederea”, ceea ce crește presiunea pentru rezultate rapide. [...]
AUR vrea să ridice de cinci ori plafonul de încadrare la microîntreprinderi , printr-un proiect de lege depus în Parlament care modifică Codul fiscal , potrivit news . Inițiativa ar majora pragul de venituri de la 100.000 de euro la 500.000 de euro (aprox. 2,5 milioane lei), ceea ce ar permite mai multor firme mici să rămână în regimul fiscal al microîntreprinderilor, în loc să treacă la un regim „mai împovărător și mai complex”, conform expunerii de motive. Ce schimbare fiscală propune AUR Proiectul, inițiat de deputatul AUR Lucian Mușat , vizează majorarea plafonului de venituri pentru încadrarea în regimul de impozitare al microîntreprinderilor: de la 100.000 de euro la 500.000 de euro (aprox. 2,5 milioane lei). AUR susține că măsura ar urmări „restabilirea predictibilității fiscale”, reducerea presiunii administrative asupra întreprinderilor mici și sprijinirea mediului de afaceri într-o perioadă cu dificultăți economice. Contextul invocat: reducerea succesivă a plafonului În expunerea de motive, formațiunea arată că plafonul a fost redus în timp de la 1.000.000 de euro la 100.000 de euro, iar această scădere ar fi afectat „grav mii de firme românești”, obligate să treacă la un regim fiscal mai complex. Deputatul Lucian Mușat a descris actualul prag drept insuficient pentru nevoile antreprenorilor: „Plafonul pentru microîntreprinderi a fost redus de la 1.000.000 de euro, apoi la 500.000 de euro, la 250.000 de euro, iar astăzi a ajuns la 100.000 de euro, o sumă nesemnificativă, care nu îi ajută pe antreprenori.” De ce contează pentru firme și ce urmează Miza practică a proiectului este extinderea numărului de companii care pot rămâne în regimul de microîntreprindere, pe care AUR îl prezintă ca fiind mai predictibil și cu sarcini administrative mai reduse. Mușat afirmă că, dacă va fi votată, măsura „ar putea salva de la faliment” „câteva zeci de mii de firme”. În acest moment, inițiativa este la nivel de proiect depus în Parlament; adoptarea depinde de parcursul legislativ și de votul parlamentar. [...]
ANAF estimează un prejudiciu de peste 23 milioane lei într-o rețea de evaziune din food delivery , după ce Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) a depistat și destructurat un mecanism care ar fi folosit peste 50 de societăți pentru a eluda plata taxelor, potrivit HotNews . Rețeaua ar fi funcționat din 2023, prin transferul succesiv al veniturilor obținute din livrări între mai multe firme, cu scopul de a ascunde beneficiarii reali și de a diminua obligațiile fiscale către bugetul de stat, conform ANAF. Cum ar fi fost „ruptă” trasabilitatea banilor Fiscul susține că structura evazionistă era organizată „pe cinci paliere de societăți”, astfel încât încasările din livrări să fie mutate succesiv până la „pierderea trasabilității beneficiarilor reali”. În final, fondurile ar fi fost îndepărtate de firmele care generau veniturile și retrase ulterior în numerar. În paralel, obligațiile fiscale ar fi fost reduse prin: utilizarea unor societăți fără activitate economică reală; deducerea nelegală de TVA, potrivit descrierii din comunicatul ANAF. Firme „fantomă” și adrese folosite repetat Inspectorii au identificat adrese din Timișoara și București folosite în mod repetat ca domicilii fiscale pentru numeroase societăți implicate, fără activitate economică reală la respectivele locații. ANAF afirmă că aceste firme aveau caracteristici de entități de tip „fantomă”, folosite pentru fragmentarea fluxurilor financiare și crearea unei aparențe de legalitate. Totodată, ANAF spune că unele societăți fără capacitate economică reală ar fi emis documente fiscale utilizate de beneficiari pentru a înregistra cheltuieli „fără conținut economic” și pentru a obține avantaje fiscale necuvenite. Componenta de muncă nedeclarată: „sute de persoane” fără contracte O parte semnificativă a activității de livrare ar fi fost realizată prin intermediul a „sute de persoane” care nu figurau înregistrate cu contracte individuale de muncă, ceea ce ar fi amplificat prejudiciul prin neplata impozitelor și contribuțiilor sociale obligatorii, potrivit ANAF. Ce include prejudiciul estimat ANAF indică un prejudiciu estimat de peste 23 milioane de lei, reprezentând impozit pe profit, TVA și contribuții salariale sustrase de la declarare și plată. Detaliile sunt prezentate în comunicatul instituției, disponibil aici . [...]
