Știri
Știri din categoria Fiscalitate
Creșterea salariului minim de la 1 iulie ridică direct costul total al firmelor cu 284 lei pe angajat plătit la minim, potrivit calculelor prezentate de Economedia. Majorarea vine la pachet cu reducerea sumei netaxabile din salariul minim și cu scumpirea amenzilor rutiere, prin creșterea punctului de amendă.
În prezent, salariul minim brut este 4.050 lei, iar salariul net este 2.574 lei, ca urmare a scutirii de taxe pentru 300 lei. Costul salarial total suportat de angajator pentru un salariu minim brut este de 4.134 lei.
De la 1 iulie 2026, salariul minim brut garantat în plată urcă la 4.325 lei (o creștere de aproximativ 6,8%). În același timp, suma netaxabilă din salariul minim scade de la 300 lei la 200 lei, ceea ce influențează câți bani rămân „în mână”.
Conform calculelor din analiză:
Majorarea salariului minim este prevăzută în Hotărârea de Guvern nr. 146/2026, care stabilește și echivalentul orar: 25,949 lei/oră, pentru un program normal de lucru în medie de 166,667 ore pe lună.
Reducerea sumei netaxabile la 200 lei de la 1 iulie este prevăzută în „ordonanța trenuleț” din decembrie 2025, respectiv OUG nr. 89/2025 (care stabilește și condițiile de aplicare).
Scutirea (300 lei/lună în perioada 1 ianuarie–30 iunie 2026, respectiv 200 lei/lună în perioada 1 iulie–31 decembrie 2026) se aplică doar dacă sunt îndeplinite cumulativ condiții precum:
Totodată, cota netaxabilă se poate diminua în funcție de situații precum fracțiunea de lună lucrată, data angajării sau încetarea contractului.
De la 1 iulie 2026, salariul minim din sectorul agricol și industria alimentară va fi corelat cu salariul minim brut pe țară, după abrogarea articolului care reglementa un nivel distinct, măsură prevăzută în OUG nr. 29/2026, conform unui comunicat al Guvernului citat în analiză.
Pentru șoferi, efectul indirect al creșterii salariului minim este majorarea punctului de amendă, deoarece Codul Rutier îl definește ca 5% din salariul minim brut. Astfel, de la 1 iulie 2026, punctul de amendă ajunge la 216,25 lei.
Recomandate
Interzicerea totală a jocurilor de noroc ar putea tăia cel puțin 5 miliarde lei din veniturile bugetare , prin dispariția taxelor specifice industriei, avertizează analistul financiar Iancu Guda , într-o analiză citată de Agerpres . În scenariul unei interdicții „pe orice canal”, statul ar recupera doar componenta de „impact economic” (aprox. 1,6 miliarde lei), în timp ce taxele dedicate sectorului ar dispărea. Miza fiscală: 6,6 miliarde lei impact total, cu o componentă greu de înlocuit Potrivit calculelor prezentate, impactul fiscal total al industriei jocurilor de noroc ar ajunge la aproape 6,6 miliarde lei, împărțit astfel: aproximativ 5 miliarde lei din taxe specifice (autorizare, licențiere, taxe pentru online sau aparate tip slot-machine, contribuția pentru joc responsabil, impozit reținut la sursă pe câștiguri); aproximativ 1,6 miliarde lei din amprenta economică (impozit pe profit și contribuții salariale). Guda susține că, în cazul unei interdicții complete, banii cheltuiți de jucători s-ar redistribui către alte sectoare, însă statul ar putea recupera doar partea de 1,6 miliarde lei, nu și taxele specifice, ceea ce ar duce la o pierdere bugetară de „cel puțin 5 miliarde lei”. De ce contează pentru fiscalitate: sectorul are o „conversie” fiscală peste media economiei Analiza indică o diferență semnificativă între cât se colectează, în medie, din economie și cât se colectează din jocurile de noroc. Conform lui Guda, „conversia” impactului fiscal ca procent din cifra de afaceri este de 37% în industria jocurilor de noroc (6,6 miliarde lei raportat la 17,7 miliarde lei), față de o medie de 19% la nivel național. În termeni simpli, argumentul este că sectorul aduce la buget, raportat la venituri, aproximativ dublu față de media economiei, ceea ce face dificilă compensarea rapidă a pierderii prin alte activități. Context: creștere accelerată a veniturilor industriei și a bazei de taxare Guda notează că salariul mediu net a crescut cu 320% în ultimii 18 ani, de la 1.309 lei (2008) la 5.551 lei (2025) , iar veniturile raportate de industria jocurilor de noroc (CAEN 9200) au urcat cu 580% , de la 2,6 miliarde lei (2008) la 17,7 miliarde lei (2025) . În același timp, analiza susține că asocierea directă între sărăcie și participarea la jocuri de noroc este „înșelătoare” și că fenomenul ține și de variabile sociale, educaționale și comportamentale, nu doar economice. Riscul de piață neagră: presiune pe colectare și pe controlul fiscal Pe lângă efectul direct asupra veniturilor bugetare, Guda avertizează că interzicerea sălilor de jocuri poate împinge o parte importantă a cererii către zona ilegală, în special online, „nelegitimă” și nefiscalizată, unde protecțiile pentru minori și persoane vulnerabile sunt mai greu de aplicat. În sprijinul acestui argument, el invocă date potrivit cărora peste 6.000 de operatori ilegali de jocuri de noroc online ar viza activ consumatorii din UE, iar statele UE ar fi pierdut aproape 23 de miliarde de euro în taxe din cauza scurgerii sumelor către piața neagră. Ce urmează, în logica analizei: accent pe reglementare și separarea legal/ilegal Concluzia lui Guda este că o interdicție, ca măsură unică, creează așteptarea rezolvării dependenței, dar nu rezolvă problema „pe fond” și poate produce efecte adverse: migrarea către zone ilegale și pierderi fiscale. În schimb, el indică drept prioritate întărirea capacității de a delimita și controla zona legală față de cea ilegală și de a reglementa „clar, eficient și echilibrat”. [...]
Pachetul fiscal al Comisiei Europene ar putea relaxa semnificativ deductibilitatea dobânzilor pentru companiile din România , prin creșterea pragului minim obligatoriu („safe harbour”) de la nivelurile aplicate acum local la 3 milioane de euro (aprox. 15 milioane lei), potrivit unei analize publicate de Economedia , bazată pe evaluarea experților Forvis Mazars . Pachetul de simplificare fiscală, publicat de Comisia Europeană la 24 iunie 2026, vizează reducerea complexității în impozitarea directă și a costurilor de conformare generate de suprapunerea normelor și a obligațiilor de raportare. Propunerile trebuie însă negociate și aprobate de statele membre, iar adoptarea necesită unanimitate, ceea ce face puțin probabilă intrarea în vigoare înainte de 2027. Miza pentru România: deductibilitatea costurilor de finanțare În forma analizată, una dintre cele mai relevante schimbări pentru contribuabilii din România privește limitarea deductibilității costurilor excedentare ale îndatorării (în practică, o parte din dobânzi și costuri de finanțare). În prezent, România aplică reguli mai restrictive decât standardul minim european: costurile excedentare ale îndatorării sunt, în general, deductibile până la un prag de 500.000 de euro pentru finanțările de la persoane afiliate și până la 1 milion de euro pentru totalul finanțărilor (afiliați și terți), la care se adaugă un prag variabil în limita a 30% din EBITDA ajustat. Propunerea Comisiei ar majora pragul minim obligatoriu („safe harbour”) la 3 milioane de euro și l-ar indexa anual. Lucian Dumitru, Tax Partner, Forvis Mazars în România, spune că schimbarea ar însemna o relaxare importantă față de regimul actual și ar permite deducerea anuală a unei părți mai mari din costurile de finanțare, cu efecte potențiale asupra bazei de calcul a impozitului pe profit. „Potrivit propunerii Comisiei Europene, pragul minim obligatoriu de deductibilitate (safe harbour) ar urma să fie majorat la 3 milioane de euro și indexat anual. Această modificare ar reprezenta o relaxare semnificativă a regimului fiscal aplicabil în prezent în România, permițând companiilor să deducă anual o parte mai mare din costurile de finanțare și având, totodată, implicații potențiale asupra bazei de calcul a impozitului pe profit.” Directiva „Omnibus”: ce mai poate schimba în conformare și litigii Pachetul include o propunere de Directivă „Omnibus” care ar modifica, printr-un singur act legislativ, șase directive și cadre fiscale existente. Printre direcțiile menționate în analiză: simplificarea procedurilor privind impozitele cu reținere la sursă în tranzacțiile transfrontaliere; actualizări în Directiva anti-evitare (ATAD), inclusiv pe limitarea deductibilității dobânzilor, societăți străine controlate (CFC) și regula generală antiabuz (GAAR); simplificarea normelor pentru reorganizări și fuziuni transfrontaliere; îmbunătățirea mecanismelor de soluționare a litigiilor fiscale între statele membre. Analiza notează și posibile obligații noi pentru România, precum introducerea „group escape rule” (o regulă de exceptare la nivel de grup) și excluderi obligatorii pentru anumite împrumuturi cu risc redus acordate de terți, pentru proiecte de investiții publice pe termen lung și pentru finanțări din domeniul apărării. Pe zona de litigii, Liviu Gheorghiu, Tax Partner, Forvis Mazars în România, indică o consolidare a cadrului european de soluționare a disputelor, cu proceduri mai clare și mai puține obstacole practice, ceea ce ar putea face mai previzibile și accesibile mecanismele pentru cazuri transfrontaliere (inclusiv dubla impunere și prețuri de transfer). „Obiectivul este ca mecanismele de soluționare a litigiilor fiscale transfrontaliere, inclusiv cele privind dubla impunere și prețurile de transfer în care sunt implicate entități din România, să devină mai previzibile și mai accesibile pentru contribuabili.” Reforma DAC: raportări mai puține, reguli reunite într-un singur act În paralel, Comisia propune o reformă amplă a Directivei privind cooperarea administrativă (DAC), care a devenit un set complex de obligații după extinderile succesive din 2011 încoace (DAC1–DAC9). Direcția generală: reunirea dispozițiilor într-o singură directivă și simplificarea raportărilor, fără reducerea standardelor de transparență. Pentru contribuabilii din România, analiza menționează, între altele: notificare unică la nivel de grup pentru obligațiile din DAC4 și DAC9, reducerea raportărilor în temeiul DAC6 (inclusiv exceptarea grupurilor care intră sub incidența Pilonului II), extinderea termenelor de raportare și îmbunătățirea calității datelor prin instrumente de validare a codurilor de identificare fiscală (TIN). Cine e cel mai expus și ce urmează Propunerile sunt relevante în special pentru companiile cu activități în mai multe state membre, care folosesc finanțări transfrontaliere, au impozite cu reținere la sursă, derulează reorganizări corporative sau au cerințe complexe de raportare. Procesul legislativ abia începe, iar forma finală depinde de negocierile dintre statele membre. În acest context, companiile sunt îndemnate să urmărească evoluțiile și să înceapă evaluarea impactului asupra guvernanței fiscale, raportării și conformării, având în vedere că aplicarea efectivă este puțin probabilă înainte de 2027. [...]
ANAF vrea să înăsprească filtrul pentru rambursările de TVA , prin actualizarea situațiilor în care o firmă este încadrată la „risc de rambursare necuvenită”, ceea ce poate duce la verificări suplimentare și întârzieri la returnarea banilor, potrivit HotNews . Miza pentru companii este una operațională și de cash-flow: deconturile de TVA cu sume negative și opțiune de rambursare sunt soluționate după o procedură care include o evaluare de risc, iar extinderea/actualizarea criteriilor poate crește numărul de cazuri care intră la control sau la verificări înainte de rambursare. Ce schimbă ANAF, pe scurt ANAF a pregătit un proiect de ordin care actualizează procedura de soluționare a deconturilor de TVA în situația în care rezultă sume negative cu opțiune de rambursare. În acest cadru, instituția introduce „noi situații” în care firmele sunt considerate cu risc de rambursare necuvenită. Articolul nu detaliază lista completă a acestor situații; informația disponibilă se limitează la existența proiectului și la scopul lui declarat. Context și ce ar trebui să urmărească firmele Pentru contribuabili, un astfel de ordin contează deoarece poate influența: timpul de soluționare a cererilor de rambursare; probabilitatea de a fi selectați la verificări înainte de returnarea TVA; planificarea lichidităților , mai ales pentru firmele care recuperează frecvent TVA. Detalii suplimentare despre proiect sunt preluate de HotNews dintr-un material publicat de StartupCafe.ro, disponibil aici: StartupCafe.ro . [...]
Modificările de TVA la produsele cu zahăr adăugat riscă să creeze aplicări neunitare în HoReCa , pe fondul unei dileme practice reapărute în rândul antreprenorilor: ce cotă se aplică prăjiturilor cu conținut ridicat de zahăr adăugat, în funcție de modul de consum, potrivit HotNews . Întrebarea a fost readusă în discuție de cazul unei cofetării și vizează situații uzuale: aceeași prăjitură, dar consumată în locație sau luată la pachet. În acest context, antreprenorii se întreabă dacă trebuie aplicată cota redusă de TVA de 11% sau cota standard de 21%. Din informațiile prezentate, miza este una de conformare fiscală și de risc operațional: fără o încadrare percepută ca fiind limpede în practică, pot apărea interpretări diferite între firme, cu efect direct asupra prețurilor finale și asupra modului de fiscalizare a vânzărilor. Pentru detalii suplimentare, materialul trimite la StartupCafe . Fotografia din articol este creditată „Baloon111 | Dreamstime.com ”. [...]
ANAF a actualizat la 30 iunie 2026 radiografia restanțelor fiscale ale companiilor , publicând atât „ lista neagră ” a firmelor cu obligații fiscale neachitate la termen, cât și „lista albă” a contribuabililor persoane juridice fără datorii la stat, potrivit HotNews . Publicarea acestor liste contează în primul rând prin efectul de transparență și presiune reputațională asupra companiilor, într-un context în care disciplina la plată rămâne un subiect sensibil pentru colectarea veniturilor bugetare. ANAF precizează că listele reflectă situația obligațiilor fiscale la data de 30 iunie 2026 și vizează persoane juridice . Ce a publicat ANAF „Lista neagră” : firme care „nu și-au plătit la timp toate obligațiile fiscale”. „Lista albă” : contribuabili persoane juridice fără datorii la stat . Pentru detalii suplimentare, materialul integral este disponibil și pe StartupCafe.ro , conform trimiterii din articol: StartupCafe.ro . [...]
Președintele Nicușor Dan a promulgat două legi care activează intervenția statului în piața carburanților și prelungesc TVA-ul redus la locuințe , măsuri cu efect direct asupra costurilor din economie și asupra tranzacțiilor imobiliare, potrivit Ziarul Financiar . Șeful statului a prezentat decizia ca răspuns la scumpirea carburanților pe fondul tensiunilor geopolitice și al instabilității pieței internaționale a petrolului. Într-o postare pe rețelele de socializare, președintele a spus că a semnat decretele de promulgare pentru „două acte normative importante pentru stabilitatea economică a țării și protejarea veniturilor românilor”: legea privind declararea situației de criză pe piața produselor petroliere și legea care prelungește termenul pentru aplicarea cotei reduse de TVA la achiziția locuințelor. Carburanți: statul își extinde instrumentele de control în criză Președintele a argumentat că scumpirile accelerate ale carburanților se transmit „în costuri crescute în lanț” pentru populație și companii, cu efecte asupra puterii de cumpărare și competitivității. În acest context, legea privind piața petrolieră introduce un set de măsuri pentru reducerea efectelor unei crize, între care: declararea stării de criză pe piața petrolieră; reducerea accizei la motorină; plafonarea adaosului comercial ; interzicerea temporară a exporturilor de motorină fără avizul prealabil al Ministerului Energiei, pentru „securizarea prioritară a consumului intern”; introducerea unei contribuții de solidaritate pentru marile companii petroliere. Locuințe: TVA de 9% rămâne disponibil până la 30 septembrie, cu o excepție pentru precontracte A doua lege promulgată prelungește până la 30 septembrie termenul pentru achiziționarea locuințelor cu TVA redus de 9%, potrivit mesajului președintelui. Totodată, actul normativ „elimină costurile suplimentare” pentru cumpărătorii afectați de atacul cibernetic de la Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) . Președintele a mai precizat că persoanele care au semnat precontracte de cumpărare până la 31 iulie 2025 vor putea finaliza tranzacțiile fără aplicarea cotei majorate de TVA până la finalul lunii septembrie. [...]
