Știri
Știri din categoria Fiscalitate
Ridicarea cu mandat a influencerului Makaveli într-un dosar de evaziune fiscală aduce din nou în prim-plan presiunea penală pe neplata taxelor și contribuțiilor, într-un context în care anchetatorii derulează acțiuni coordonate la nivel național, potrivit Adevărul. Virgil Alexandru Zidaru, cunoscut online ca Makaveli, ar fi fost ridicat joi, 11 iunie, de mascați și dus la audieri la Direcția de Investigare a Criminalității Economice (DICE), într-un dosar ce vizează suspiciuni de evaziune fiscală și complicitate la evaziune fiscală.
Publicația notează că, potrivit unor surse apropiate anchetei, influencerului „i s-ar fi făcut rău” în timpul audierilor și ar fi fost transportat la Spitalul Floreasca pentru investigații medicale.
Conform informațiilor din articol, Makaveli ar fi fost ridicat cu mandat într-un dosar penal care ar viza evaziune fiscală în formă continuată și complicitate la această infracțiune. În același dosar ar mai fi vizate încă trei persoane.
Makaveli a devenit cunoscut ca „influencerul” lui Călin Georgescu, după ce l-a promovat pe TikTok pe candidatul independent la alegerile prezidențiale.
Acțiunea este prezentată ca parte a operațiunii „JUPITER”, coordonată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Inspectoratul General al Poliției Române. În acest cadru, anchetatorii pun în aplicare patru mandate de aducere într-un dosar penal înregistrat la Parchetul de pe lângă Tribunalul București.
În același material este prezentat și un caz comunicat de Inspectoratul de Poliție Județean Bihor: un bărbat de 49 de ani din Marghita este cercetat într-un dosar de evaziune fiscală și delapidare, cu un prejudiciu total estimat la peste 3,2 milioane de lei. Acesta a fost reținut pentru 24 de ore după percheziții domiciliare în județul Bihor.
Potrivit IPJ Bihor, bărbatul, în calitate de administrator a două societăți comerciale, ar fi reținut și nu ar fi virat la bugetul de stat impozitele și contribuțiile datorate în perioada aprilie 2022 – iunie 2024. În urma perchezițiilor, polițiștii au ridicat documente financiar-contabile, înscrisuri și corespondență, ștampile și medii de stocare/echipamente electronice, care au fost indisponibilizate.
Procurorii au instituit măsuri asigurătorii (sechestru) pe o casă, două apartamente și trei autoturisme, cu o valoare totală estimată la aproximativ 2 milioane de lei. Bărbatul urmează să fie prezentat Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea pentru dispunerea măsurilor legale.
Recomandate
ANAF a sesizat Parchetul după ce a identificat o schemă de facturare fictivă în construcții, cu un prejudiciu estimat la circa 4,6 milioane de lei , potrivit Mediafax . Inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) spun că mecanismul ar fi fost folosit de mai mulți operatori economici din zona construcțiilor rezidențiale și nerezidențiale. Investigația vizează un „circuit de facturare fictivă” construit prin intermediul mai multor societăți comerciale interpuse, care nu aveau capacitate operațională reală sau prezentau un comportament fiscal considerat inadecvat. În urma verificărilor, ANAF a sesizat autoritățile de urmărire penală specializate. Cum ar fi funcționat mecanismul și ce efecte fiscale are Conform inspectorilor antifraudă, firmele implicate ar fi emis facturi pentru servicii care nu reflectau operațiuni economice reale. Documentele ar fi fost folosite ulterior pentru: înregistrarea unor cheltuieli fictive în contabilitate; deducerea nelegală a TVA, cu scopul reducerii obligațiilor fiscale către stat. ANAF mai arată că, pe parcursul controalelor, inspectorii s-au confruntat cu dificultăți după ce o parte dintre reprezentanții legali ai societăților implicate nu au pus la dispoziție documentele și informațiile solicitate. Impact dincolo de buget: efecte asupra drepturilor sociale Potrivit ANAF, efectele presupusului mecanism nu s-ar fi limitat la prejudicierea bugetului de stat. Instituția susține că persoane care ar fi trebuit să beneficieze de statutul de salariat ar fi fost private de drepturile aferente sistemului public de asigurări sociale , inclusiv de asigurările de sănătate și pensie. Separat, inspectorii afirmă că persoana considerată coordonatorul mecanismului evazionist își afișa pe rețelele sociale un stil de viață opulent, cu bunuri și accesorii de lux, proprietăți exclusiviste, vacanțe în destinații exotice și sume importante de bani în numerar. În acest stadiu, ANAF indică un prejudiciu „estimat” la aproximativ 4,6 milioane de lei, iar cazul a fost trimis către organele de urmărire penală, care urmează să stabilească eventualele responsabilități și încadrarea faptelor. [...]
DNA face percheziții la firme de reciclare a deșeurilor metalice într-un dosar de evaziune fiscală cu un prejudiciu estimat la 15 milioane de lei , potrivit G4Media . Miza economică este recuperarea unei sume considerabile din venituri bugetare, într-un sector cu fluxuri mari de marfă și tranzacții frecvente. Procurorii Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Galați investighează suspiciuni de evaziune fiscală comise în perioada 2023–2025 de mai multe societăți comerciale cu activitate de colectare și reciclare a deșeurilor metalice, precum și de reprezentanți ai acestora. Prejudiciul adus bugetului de stat este estimat, „la acest moment”, la aproximativ 15 milioane de lei. Unde au loc perchezițiile În 16 iulie 2026, pe baza autorizațiilor emise de instanța competentă, au loc percheziții domiciliare în 30 de locații din municipiul București și din județele: Galați Bacău Giurgiu Călărași Vrancea Dâmbovița Olt Dolj Constanța Ilfov Verificările vizează atât domicilii ale unor persoane fizice, cât și sedii sau puncte de lucru ale unor societăți comerciale. Ce urmează și de ce contează pentru companii Acțiunea are loc cu sprijinul structurii centrale a DNA, al mai multor servicii teritoriale (Bacău, Craiova, Pitești și Constanța), al Brigăzii de Operațiuni Speciale Galați, al structurilor de investigare a criminalității economice din IPJ Galați și IPJ Vrancea, precum și al Jandarmeriei Române. Din informațiile disponibile în material nu rezultă, deocamdată, ce firme sunt vizate nominal sau ce măsuri vor fi dispuse după percheziții. În astfel de dosare, următorul pas este, de regulă, analiza documentelor și a probelor ridicate, care poate duce la punerea sub acuzare a persoanelor implicate și la măsuri pentru recuperarea prejudiciului. [...]
IMM România avertizează că premierea inspectorilor după sumele colectate poate amplifica presiunea controalelor asupra firmelor , în special asupra întreprinderilor mici și mijlocii, potrivit Economica . Organizația patronală respinge o propunere legislativă care ar introduce un mecanism de recompensare financiară pentru personalul ANAF și al Autorității Vamale Române în funcție de veniturile colectate. IMM România susține că proiectul ar transforma îndeplinirea atribuțiilor din fișa postului într-un motiv de „stimulente” suplimentare, deși angajații sunt deja remunerați pentru aceste sarcini. În plus, organizația consideră că abordarea intră în contradicție cu principiile noii legi a salarizării unitare în sectorul public, care ar urmări eliminarea sporurilor, conform comunicatului citat de Agerpres. Praguri mai mici și reguli neclare, risc de stimulare a controalelor „cu scop predominant fiscal” Un punct central al criticii vizează pragul de la care s-ar acorda stimulentele: proiectul ar propune acordarea lor din sumele efectiv încasate care depășesc un milion de euro (aprox. 5 milioane lei) , în condițiile în care pragul menționat ca fiind „în prezent” este de zece milioane de euro (aprox. 50 milioane lei) . IMM România avertizează că nu este clar dacă pragul de un milion de euro se aplică pe întreg anul sau pentru o singură activitate de control. Organizația mai arată că, deși în expunerea de motive se invocă jalonul 197 din PNRR, acesta „nu prevede” reducerea pragului de la zece milioane de euro la un milion de euro pentru acordarea recompenselor financiare. Cine ar putea primi stimulente: „și o singură zi” de activitate IMM România critică și formularea privind perioada de activitate necesară pentru a beneficia de stimulente. Din redactarea proiectului, organizația înțelege că ar putea avea dreptul la stimulente orice persoană care a lucrat chiar și o singură zi în ANAF sau la Autoritatea Vamală Română, întrucât articolul citat prevede că beneficiază „personalul care a avut raporturi de serviciu sau de muncă active” pe parcursul anului calendaristic anterior. În același timp, organizația consideră că situațiile în care stimulentele nu s-ar acorda sunt „pur teoretice”, deoarece ar trebui îndeplinite cumulativ patru condiții (de la neatingerea indicatorilor-cheie până la abuzuri de etică și integritate), despre care afirmă că ar fi practic imposibil să se regăsească simultan. Efecte anticipate pentru companii, cu impact mai mare asupra IMM-urilor Potrivit președintelui IMM România, Florin Jianu, reducerea pragului ar face ca „ceea ce azi este normal, de mâine devine excepțional”, în sensul extinderii masive a situațiilor în care s-ar acorda recompense. El susține că proiectul ar indica „o scădere a eficacității” instituțiilor de control, iar performanța nu ar trebui măsurată strict în amenzi, ci și în combaterea concurenței neloiale, a firmelor fantomă și a evaziunii fiscale. IMM România enumeră mai multe consecințe ale condiționării stimulentelor de valoarea sumelor colectate din amenzi, între care: creșterea presiunii asupra contribuabililor; stimularea controalelor cu scop predominant fiscal; afectarea relației de colaborare dintre autorități și contribuabili; impact disproporționat asupra IMM-urilor, care au resurse limitate pentru gestionarea controalelor și litigiilor, iar intensificarea controalelor le poate afecta lichiditatea și activitatea. [...]
Interzicerea totală a jocurilor de noroc ar putea tăia cel puțin 5 miliarde lei din veniturile bugetare , prin dispariția taxelor specifice industriei, avertizează analistul financiar Iancu Guda , într-o analiză citată de Agerpres . În scenariul unei interdicții „pe orice canal”, statul ar recupera doar componenta de „impact economic” (aprox. 1,6 miliarde lei), în timp ce taxele dedicate sectorului ar dispărea. Miza fiscală: 6,6 miliarde lei impact total, cu o componentă greu de înlocuit Potrivit calculelor prezentate, impactul fiscal total al industriei jocurilor de noroc ar ajunge la aproape 6,6 miliarde lei, împărțit astfel: aproximativ 5 miliarde lei din taxe specifice (autorizare, licențiere, taxe pentru online sau aparate tip slot-machine, contribuția pentru joc responsabil, impozit reținut la sursă pe câștiguri); aproximativ 1,6 miliarde lei din amprenta economică (impozit pe profit și contribuții salariale). Guda susține că, în cazul unei interdicții complete, banii cheltuiți de jucători s-ar redistribui către alte sectoare, însă statul ar putea recupera doar partea de 1,6 miliarde lei, nu și taxele specifice, ceea ce ar duce la o pierdere bugetară de „cel puțin 5 miliarde lei”. De ce contează pentru fiscalitate: sectorul are o „conversie” fiscală peste media economiei Analiza indică o diferență semnificativă între cât se colectează, în medie, din economie și cât se colectează din jocurile de noroc. Conform lui Guda, „conversia” impactului fiscal ca procent din cifra de afaceri este de 37% în industria jocurilor de noroc (6,6 miliarde lei raportat la 17,7 miliarde lei), față de o medie de 19% la nivel național. În termeni simpli, argumentul este că sectorul aduce la buget, raportat la venituri, aproximativ dublu față de media economiei, ceea ce face dificilă compensarea rapidă a pierderii prin alte activități. Context: creștere accelerată a veniturilor industriei și a bazei de taxare Guda notează că salariul mediu net a crescut cu 320% în ultimii 18 ani, de la 1.309 lei (2008) la 5.551 lei (2025) , iar veniturile raportate de industria jocurilor de noroc (CAEN 9200) au urcat cu 580% , de la 2,6 miliarde lei (2008) la 17,7 miliarde lei (2025) . În același timp, analiza susține că asocierea directă între sărăcie și participarea la jocuri de noroc este „înșelătoare” și că fenomenul ține și de variabile sociale, educaționale și comportamentale, nu doar economice. Riscul de piață neagră: presiune pe colectare și pe controlul fiscal Pe lângă efectul direct asupra veniturilor bugetare, Guda avertizează că interzicerea sălilor de jocuri poate împinge o parte importantă a cererii către zona ilegală, în special online, „nelegitimă” și nefiscalizată, unde protecțiile pentru minori și persoane vulnerabile sunt mai greu de aplicat. În sprijinul acestui argument, el invocă date potrivit cărora peste 6.000 de operatori ilegali de jocuri de noroc online ar viza activ consumatorii din UE, iar statele UE ar fi pierdut aproape 23 de miliarde de euro în taxe din cauza scurgerii sumelor către piața neagră. Ce urmează, în logica analizei: accent pe reglementare și separarea legal/ilegal Concluzia lui Guda este că o interdicție, ca măsură unică, creează așteptarea rezolvării dependenței, dar nu rezolvă problema „pe fond” și poate produce efecte adverse: migrarea către zone ilegale și pierderi fiscale. În schimb, el indică drept prioritate întărirea capacității de a delimita și controla zona legală față de cea ilegală și de a reglementa „clar, eficient și echilibrat”. [...]
ANAF a extins o anchetă de fraudă fiscală și a identificat un nou prejudiciu de peste 2,1 milioane de lei , într-un dosar în care inspectorii antifraudă au găsit și transferuri între firme de peste 32 de milioane de lei, respectiv obligații fiscale neachitate de peste 13 milioane de lei, potrivit Adevărul . Cazul ridică o problemă de reglementare și conformare: folosirea fluxurilor financiare intragrup pentru a ocoli plata la timp a taxelor, în special a celor aferente salariilor. Transferuri intragrup în timp ce datoriile la stat se acumulau Investigația este o continuare a verificărilor demarate în noiembrie 2025, când ANAF anunța destructurarea unui mecanism care ar fi produs un prejudiciu estimat la peste 55 de milioane de lei, conform unui comunicat ANAF . În etapa curentă, Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) a stabilit că mai multe societăți afiliate, controlate de același reprezentant legal, au acordat împrumuturi intercompanie de peste 32 de milioane de lei, în condițiile în care firmele aveau capitaluri proprii negative și datorii importante la bugetul de stat. „Entitățile verificate dispuneau de lichiditățile necesare achitării debitelor fiscale restante, însă reprezentantul legal a optat pentru decapitalizarea surselor proprii, prioritizând interesele personale.” Peste 13 milioane de lei din taxe salariale declarate, dar neachitate Inspectorii au constatat că firmele au declarat obligațiile fiscale aferente salariilor (impozitul pe venit și contribuțiile sociale), însă nu le-au achitat în termenul legal. Valoarea totală a restanțelor depășește 13 milioane de lei. În paralel, potrivit ANAF, în timp ce sume mari circulau între companiile din grup, taxele datorate statului pentru plata salariilor au rămas neachitate (context menționat în materialul sursă, cu trimitere la un articol separat despre acest tip de obligații). Facturi fictive și deduceri nelegale de TVA Anchetatorii au identificat și un „circuit documentar fictiv”, prin care ar fi fost înregistrate bunuri fără legătură cu activitatea firmelor, trecute ca „bunuri consumabile”. Mecanismul ar fi fost folosit pentru diminuarea artificială a profitului impozabil și pentru deducerea ilegală a TVA, cu un prejudiciu estimat la peste 1,2 milioane de lei. Separat, societățile ar fi emis facturi de avans pentru livrări viitoare de bunuri și echipamente care, potrivit inspectorilor, nu au avut loc și nu au fost susținute de documente justificative. Prin aceste operațiuni, firmele ar fi obținut deduceri nelegale de TVA de peste 900.000 de lei. Dosarul a ajuns la organele de urmărire penală Pe baza concluziilor, inspectorii antifraudă au sesizat organele de urmărire penală. ANAF spune că investigațiile continuă și vizează atât alte persoane fizice și juridice implicate, cât și activitățile economice derulate de acestea în alte domenii, cu obiectivul de a identifica întregul circuit financiar și toate persoanele implicate. [...]
Patronatul Antreprenorilor din Contabilitate, Taxe și Audit (PACT) cere prelungirea controlată a TVA de 9% la locuințe pentru cumpărătorii prinși în regimul tranzitoriu, după blocajele administrative și atacul cibernetic care au împins livrările dincolo de termenul-limită de 31 iulie 2026, potrivit Economedia . Miza este una fiscală și bugetară: fără o soluție tranzitorie, o parte dintre tranzacții riscă să nu se mai închidă deloc, ceea ce ar însemna venituri zero la buget, indiferent de cota de TVA. Ce propune PACT și pe cine ar acoperi PACT spune că problema vine din întârzieri care nu pot fi imputate cumpărătorilor: blocajul structural al OCPI (30 de zile lucrătoare pentru două operațiuni succesive), agravat din 14 iulie 2026 de incidentul cibernetic asupra sistemelor ANCPI . În acest context, patronatul propune o formulă „hibridă”: termen fix de livrare: 31 decembrie 2026 ; clauză de siguranță plafonată până la 31 ianuarie 2027 . Potrivit analizei PACT, soluția ar acoperi atât cumpărătorii afectați direct de atacul cibernetic, cât și pe cei întârziați din motive structurale, fără a redeschide accesul la TVA de 9% pentru tranzacții noi. Impactul financiar pentru cumpărători și riscul de blocaj în piață Exemplul folosit în analiză indică un impact imediat asupra costului final: pentru o locuință de 600.000 lei , trecerea de la TVA 9% la TVA 21% ar însemna o diferență de 72.000 lei , sumă care, în multe cazuri, nu este inclusă în preț, avans sau finanțare. PACT argumentează că, pentru cumpărătorii cu credit ipotecar aflați aproape de gradul maxim de îndatorare admis de BNR, diferența nu poate fi absorbită prin credit. Dacă nu există surse proprii, dosarul de creditare aprobat poate cădea, iar tranzacția nu se mai finalizează „la nicio cotă”. De ce spune PACT că nu e o „reversare” a reformei fiscale din PNRR Patronatul susține că măsura nu ar contrazice reforma fiscală asumată prin PNRR, invocând faptul că cererea de plată nr. 4 a fost evaluată pozitiv de Comisia Europeană pe 14 mai 2026 și achitată integral pe 23 iunie 2026, când 2,25 miliarde de euro (aprox. 11,25 miliarde lei) au intrat în conturile statului. În logica propunerii: cota standard rămâne 21% ; cota redusă unică rămâne 11% ; TVA de 9% nu se redeschide pentru tranzacții noi , ci ar viza doar „termenul tehnic de livrare” pentru o cohortă deja închisă prin lege ( Legea nr. 141/2025 ). Argumentul bugetar: „impact net, nu brut” PACT afirmă că efectul asupra bugetului trebuie privit „net”: o cotă de 21% aplicată unei tranzacții care ajunge să fie amânată, renegociată sau reziliată ar produce, în final, zero venit bugetar — la fel ca o cotă de 9% care nu mai poate fi aplicată dacă tranzacția nu se închide. În același cadru, vicepreședinta PACT, Oana Luca, a declarat: „Vorbim despre oameni care au făcut totul ca la carte: au semnat la timp, au plătit avansul la timp. Singurul lucru pe care nu îl controlează este calendarul administrativ al statului — iar acum nici statul nu îl mai controlează. A menține un termen imposibil de respectat înseamnă a transforma o măsură de protecție într-o sancțiune.” Ce urmează în dezbaterea legislativă PACT spune că a analizat trei formule legislative aflate în paralel în dezbatere publică și parlamentară și recomandă ca discuția tehnică să se concentreze pe patru elemente: un termen realist, o clauză de siguranță plafonată, demonstrarea faptului că nu se reversează reforma din PNRR și recunoașterea „lacunii” privind intervalul 1 august – data intrării în vigoare. Analiza completă și propunerea de amendament sunt, potrivit organizației, disponibile la cerere. [...]
