Știri
Știri din categoria Fiscalitate
Ridicarea cu mandat a influencerului Makaveli într-un dosar de evaziune fiscală aduce din nou în prim-plan presiunea penală pe neplata taxelor și contribuțiilor, într-un context în care anchetatorii derulează acțiuni coordonate la nivel național, potrivit Adevărul. Virgil Alexandru Zidaru, cunoscut online ca Makaveli, ar fi fost ridicat joi, 11 iunie, de mascați și dus la audieri la Direcția de Investigare a Criminalității Economice (DICE), într-un dosar ce vizează suspiciuni de evaziune fiscală și complicitate la evaziune fiscală.
Publicația notează că, potrivit unor surse apropiate anchetei, influencerului „i s-ar fi făcut rău” în timpul audierilor și ar fi fost transportat la Spitalul Floreasca pentru investigații medicale.
Conform informațiilor din articol, Makaveli ar fi fost ridicat cu mandat într-un dosar penal care ar viza evaziune fiscală în formă continuată și complicitate la această infracțiune. În același dosar ar mai fi vizate încă trei persoane.
Makaveli a devenit cunoscut ca „influencerul” lui Călin Georgescu, după ce l-a promovat pe TikTok pe candidatul independent la alegerile prezidențiale.
Acțiunea este prezentată ca parte a operațiunii „JUPITER”, coordonată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Inspectoratul General al Poliției Române. În acest cadru, anchetatorii pun în aplicare patru mandate de aducere într-un dosar penal înregistrat la Parchetul de pe lângă Tribunalul București.
În același material este prezentat și un caz comunicat de Inspectoratul de Poliție Județean Bihor: un bărbat de 49 de ani din Marghita este cercetat într-un dosar de evaziune fiscală și delapidare, cu un prejudiciu total estimat la peste 3,2 milioane de lei. Acesta a fost reținut pentru 24 de ore după percheziții domiciliare în județul Bihor.
Potrivit IPJ Bihor, bărbatul, în calitate de administrator a două societăți comerciale, ar fi reținut și nu ar fi virat la bugetul de stat impozitele și contribuțiile datorate în perioada aprilie 2022 – iunie 2024. În urma perchezițiilor, polițiștii au ridicat documente financiar-contabile, înscrisuri și corespondență, ștampile și medii de stocare/echipamente electronice, care au fost indisponibilizate.
Procurorii au instituit măsuri asigurătorii (sechestru) pe o casă, două apartamente și trei autoturisme, cu o valoare totală estimată la aproximativ 2 milioane de lei. Bărbatul urmează să fie prezentat Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea pentru dispunerea măsurilor legale.
Recomandate
ANAF estimează un prejudiciu de 8,7 milioane de lei într-un caz de fraudă din construcții, iar mecanismul indică un risc fiscal major legat de „achiziții” de forță de muncă mascate prin firme fantomă și facturi emise în RO e-Factura , potrivit Economedia . Inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) au verificat o societate din domeniul construcțiilor și au constatat înregistrarea unor cheltuieli fictive aferente unor achiziții de forță de muncă de la patru firme cu „caracteristici specifice societăților de tip fantomă”, conform comunicatului ANAF citat de Agerpres . Cum a funcționat schema, potrivit ANAF În urma controlului, inspectorii au reținut următoarele elemente: compania verificată a declarat achiziții de circa 27 milioane de lei , pe baza unor facturi emise prin RO e-Factura , pentru a disimula proveniența forței de muncă folosite la lucrări; societățile implicate ar fi fost înregistrate pe numele unor persoane interpuse , care nu aveau cunoștință despre activitatea firmelor; unele dintre aceste firme au depus sporadic declarații fiscale, cu informații incomplete sau necorelate , pentru a crea aparența unei activități conforme. Impactul fiscal și ce urmează ANAF susține că, prin acest mecanism, compania s-ar fi sustras de la plata obligațiilor fiscale aferente veniturilor salariale ale personalului utilizat, ceea ce ar fi prejudiciat bugetul general consolidat cu aproximativ 8,7 milioane de lei . DGAF anunță că va sesiza organele de urmărire penală competente pentru analizarea faptelor și stabilirea măsurilor legale. ANAF mai precizează că va continua acțiunile de identificare și combatere a schemelor de fraudă bazate pe societăți fantomă și circuite economice fictive. [...]
ANAF pregătește închiderea magazinelor fizice din rețeaua proprie, pe motiv că vânzările nu justifică funcționarea lor , iar valorificarea bunurilor confiscate sau executate va rămâne, cel puțin în perioada următoare, concentrată pe licitațiile online, potrivit HotNews . Decizia are un impact operațional direct: Fiscul renunță atât la magazinele pe care le operează în mod direct, cât și la vânzarea de bunuri prin magazine partenere, unde colabora în regim de consignație. Informația a fost confirmată pentru Profit.ro de secretarul general adjunct al ANAF, Mironel Panțuroiu , care a invocat lipsa eficienței comerciale a rețelei. Ce se schimbă pentru valorificarea bunurilor În forma descrisă în material, ANAF își mută practic activitatea de vânzare către canalul digital, însă fără o extindere a funcționalităților în 2026: se închid magazinele fizice ale ANAF ; se oprește vânzarea prin magazine în consignație (parteneri externi); rămâne vânzarea online prin licitații , pe platforma deja lansată de Fisc. De ce nu apare, deocamdată, un „magazin online” cu preț fix ANAF a analizat un proiect de extindere a platformei online cu o secțiune de vânzare „la bucată”, cu preț fix și livrare prin curier. Potrivit aceleiași surse, această variantă nu va fi implementată cel puțin în acest an , inclusiv din cauza lipsei fondurilor necesare. La ce să se aștepte contribuabilii și cumpărătorii Pe termen scurt, opțiunile de cumpărare se restrâng la mecanismul de licitație online, fără alternativa unei achiziții directe la preț fix. Închiderea punctelor fizice și a consignațiilor sugerează o simplificare a operațiunilor ANAF, dar și o dependență mai mare de funcționarea platformei de licitații pentru valorificarea bunurilor. [...]
Bonificația de 3% la impozitul pe 2025 se acordă automat, dar doar firmelor fără restanțe , potrivit Digi24 , care relatează că Ministerul Finanțelor a pus în transparență decizională proiectul de ordin cu procedura de aplicare. Măsura, prevăzută în OUG 8/2026, vizează companiile care își plătesc la timp obligațiile și nu au datorii restante la stat. Bonificația se aplică atât plătitorilor de impozit pe profit (indiferent de sistemul de declarare și plată), cât și microîntreprinderilor, pentru obligațiile aferente anului fiscal 2025 sau unui an fiscal modificat care începe în 2025. Condițiile de eligibilitate: toate trebuie îndeplinite simultan Pentru a beneficia de reducerea de 3%, firmele trebuie, cumulativ, să respecte mai multe cerințe, conform proiectului de ordin: să aibă depuse toate declarațiile fiscale, conform vectorului fiscal; condiția este considerată îndeplinită și dacă, pentru anumite perioade, obligațiile au fost stabilite din oficiu de ANAF prin decizie; să fi achitat integral și la termen impozitul pe profit anual sau impozitul pe veniturile microîntreprinderilor aferent anului 2025; la momentul depunerii declarațiilor fiscale, să nu înregistreze alte obligații fiscale restante sau creanțe bugetare aflate în executare. Cum se acordă: ANAF face verificarea „din oficiu”, fără cerere Procedura prevede că ANAF acordă bonificația din oficiu, fără solicitări separate din partea companiilor. Compartimentele de evidență analitică pe plătitori identifică automat contribuabilii eligibili și întocmesc liste distincte pe categorii. Momentul verificărilor diferă în funcție de regimul fiscal: pentru impozitul pe profit: după termenul legal de depunere a declarației privind impozitul pe profit anual aferent anului 2025; pentru microîntreprinderi: după depunerea declarației aferente trimestrului IV din 2025. Listele generate din aplicația informatică a ANAF includ, între altele, denumirea firmei, codul fiscal, obligațiile declarate, sumele achitate și cuantumul bonificației calculate. Ce verifică ANAF, în plus, în funcție de categorie Pentru plătitorii de impozit pe profit, ANAF verifică și dacă există obligații privind impozitul minim pe cifra de afaceri și dacă acestea au fost stinse integral la termen. La microîntreprinderi, verificările vizează atât impozitul specific regimului micro, cât și eventuale obligații de impozit pe profit, în cazul firmelor care își schimbă regimul fiscal în cursul anului 2025. După verificări, organul fiscal emite „Decizia de acordare a bonificației de 3%”, care este comunicată contribuabilului și arhivată la dosarul fiscal. Notă: textul sursă furnizat este trunchiat la secțiunea privind calculul bonificației; detaliile complete de calcul nu apar în fragmentul disponibil. [...]
Senatul a votat scutirea de impozit pentru autovehiculele apicole , iar proiectul intră acum în etapa decisivă din Parlament, cu impact direct asupra costurilor din apicultură, potrivit Antena 3 . Măsura vizează autovehiculele folosite la transportul stupilor în pastoral (deplasarea stupilor pentru cules), cu condiția să fie vehicule specializate și omologate de Registrul Auto Român (RAR) . Proiectul completează Codul fiscal , prin introducerea unei noi scutiri la articolul 469, în zona impozitului pe mijloacele de transport. Ce s-a decis și ce urmează Senatul a adoptat proiectul de lege cu 88 de voturi „pentru”, unul „împotrivă” și 18 abțineri. Următorul pas este votul din Camera Deputaților, care este for decizional. Dacă proiectul trece și de votul final, scutirea se va aplica pentru o categorie îngustă de vehicule: cele „specializate pentru transportul stupilor în pastoral”, omologate ca atare de RAR. De ce contează pentru costurile din apicultură În dezbaterea din Senat, senatoarea PSD Daniela Mihai a argumentat că majorarea impozitelor auto a crescut presiunea pe apicultori, într-un context în care aceștia se confruntă cu importuri masive de miere ieftină, „dar de slabă calitate”, inclusiv din țările Mercosur, Ucraina și China. Aceasta a mai spus că Asociația crescătorilor de albine din România ceruse anterior Guvernului reintroducerea autovehiculelor omologate ca apicole în categoria celor scutite de impozit, însă fără răspuns. „Adoptarea acestei modificări legislative prin care autovehiculele folosite la transportul albinelor vor fi scutite de impozitul auto (...) reprezintă o gură de oxigen pentru apicultori.” În același context, Daniela Mihai a avertizat că neadoptarea inițiativei ar putea accelera declinul apiculturii, pe fondul schimbărilor climatice, al mortalității crescute din anul anterior și al reducerii producției, cumulat cu „concurența neloială” a produselor apicole extracomunitare. [...]
Ungaria ar putea introduce un nou impozit pe avere, cu efect direct asupra marilor deținători de active și asupra modului în care statul își poate lărgi baza de venituri , potrivit Digi24 , care citează o analiză The Guardian despre planurile guvernului condus de Peter Magyar și reacțiile din mediul de afaceri apropiat fostei puteri. Miza este una de reglementare fiscală, dar și de repoziționare economică: Ungaria are în prezent un sistem considerat favorabil celor cu venituri și averi mari (cotă unică de 15% la impozitul pe venit, 15% la dividende și câștiguri de capital, 9% impozit pe profit), în timp ce povara pe consum rămâne ridicată (TVA 27%, cea mai mare din UE) și contribuțiile sociale pentru salariați sunt de 18,5%, potrivit datelor prezentate în material. Ce se știe despre taxa pe avere și calendarul anunțat Ministrul de finanțe Andras Karman ar urma să prezinte până pe 5 iunie mai multe detalii despre o reformă a sistemului fiscal care „ar putea” face din Ungaria primul stat membru actual al UE care introduce un nou impozit pe avere „din anii 1980 încoace”, conform aceleiași surse. Deocamdată, informațiile publice sunt limitate, iar conturul măsurii vine mai ales din programul electoral al partidului Tisza : taxă anuală de 1% pentru cei cu active de peste 1 miliard de forinți, aplicată asupra părții care depășește pragul; în baza de calcul ar intra proprietăți, acțiuni în companii și active deținute în străinătate; ar fi incluse și bunuri precum iahturi, avioane private, tablouri și mașini sport; pentru a reduce riscul de evitare a taxei, ar urma să fie luate în calcul și averile deținute de soți și copii. Peter Magyar a susținut anterior, într-o postare pe X citată în material, că măsura „nu este o pedeapsă, ci un semn de justiție socială și solidaritate”. Impactul economic: cine ar putea fi afectat și de ce contează pentru companii Articolul descrie o reacție de „alertă” în rândul unor beneficiari ai perioadei Viktor Orban, pe fondul pierderii accesului la contracte publice și al perspectivei unei fiscalități mai dure asupra averilor mari. Un exemplu este Balasy Gyula, magnat din publicitate, care afirmă că și-a cedat afacerile statului și o parte din economiile personale, invocând lipsa de viitor a grupului său de companii în noul context. În plan mai larg, dezbaterea atinge direct structura economiei: potrivit economistului politic Zoltan Pogatsa (citat), mulți dintre cei mai bogați maghiari și-ar fi acumulat averile în timpul guvernării Orban prin licitații publice sau ar fi beneficiat semnificativ de achiziții publice, în cadrul sistemului NER (Sistemul de Cooperare Națională), care ar fi recompensat loialitatea politică prin oportunități economice. Controverse: între „justiție socială” și risc de dezavantaj competitiv Nu există consens nici în mediul de afaceri, nici între economiștii citați. Pe de o parte, antreprenorul Gabor Bojar (citat de site-ul Telex, fără link în materialul Digi24) susține că sistemul actual este nedrept, deoarece „omul de rând plătește proporțional mult mai mult”. Pe de altă parte, administratorul de fonduri Viktor Zsiday avertizează că soluția pentru îmbogățirea nejustificată ar trebui să fie urmărirea penală, nu impozitarea, și susține că un impozit pe avere poate pune firmele maghiare într-o poziție dezavantajoasă față de companiile deținute de cetățeni străini. O critică separată vizează pragul: Istvan Karagich, director executiv al Blochamps Capital, consideră că 1 miliard de forinți ar fi prea puțin și ar putea prinde și antreprenori cu afaceri mici și mijlocii, nu doar „super-bogați”. Ce urmează În lipsa detaliilor oficiale, punctul de inflexiune este anunțul promis de Ministerul de Finanțe până pe 5 iunie. În funcție de praguri, baza de calcul și mecanismele anti-evaziune, noua taxă poate deveni fie un instrument cu efect bugetar limitat, fie o schimbare structurală care obligă la reevaluarea modului în care sunt deținute și declarate activele în Ungaria, inclusiv cele din străinătate. [...]
Jeff Bezos cere eliminarea impozitului pe venit pentru persoanele cu venituri mici , argumentând că aportul lor la buget este marginal și că povara fiscală ar trebui mutată mai mult către cei foarte bogați și marile companii, potrivit Focus . Miza este una de politică fiscală: cât de realistă este o scutire largă de impozit pe venit pentru „low earners” și cine ar acoperi golul de venituri bugetare. Bezos a declarat, într-o discuție cu jurnalistul Andrew Ross Sorkin de la CNBC , că impozitul pe venit plătit de cei cu venituri mici este „o contribuție mică pentru guvern” și că, în opinia lui, „ar trebui să fie zero”. Argumentul lui Bezos: contribuție mică la venituri, povară mare la nivel individual În susținerea ideii, Bezos invocă o distribuție a veniturilor fiscale: cei mai bogați 1% ar genera aproximativ 40% din toate veniturile din taxe, în timp ce jumătatea de jos ar contribui cu doar 3%, conform explicației sale citate de publicație. Ca exemplu, el a menționat o asistentă medicală din Queens cu un venit anual de circa 75.000 de dolari (aprox. 322.500 lei), despre care spune că nu ar trebui „rugată să trimită bani la Washington”, adăugând că „nu are sens”. Materialul nu precizează ce prag de venit ar include, în practică, categoria „venituri mici”, dincolo de acest exemplu. Problema de fond: fără mecanism de finanțare, rămâne o poziționare Bezos nu a detaliat cum ar putea fi implementată o astfel de scutire și nici cum ar fi compensată pierderea de venituri bugetare. În lipsa unui mecanism, propunerea rămâne o poziție de principiu, nu un plan fiscal. În paralel, în spațiul politic american există inițiative care merg în direcția reducerii poverii fiscale pentru veniturile mici. În martie, senatorul Cory Booker a vorbit despre Keep Your Pay Act , care ar prevedea ca primii 75.000 de dolari (aprox. 322.500 lei) din venit să fie neimpozabili pentru gospodării, finanțarea urmând să vină din faptul că „cei mai bogați și cele mai mari companii” ar plăti „în sfârșit partea lor echitabilă”, potrivit declarației citate. Inițiativa este prezentată ca o cerere, nu ca o măsură adoptată. Context european: discuții similare și în Germania, cu țintă 2027 Focus notează că și în Germania tema revine recurent, iar coaliția „negru-roșu” ar avea în plan o reformă fiscală pentru 2027, menită să reducă povara pentru veniturile mici și medii. Potrivit Tagesschau , ar urma să fie vizați în special cei cu venituri brute lunare între 2.500 și 3.000 de euro, însă modul de finanțare nu este încă stabilit. [...]
