Știri
Știri din categoria Fiscalitate
ANAF estimează un prejudiciu de 8,7 milioane de lei într-un caz de fraudă din construcții, iar mecanismul indică un risc fiscal major legat de „achiziții” de forță de muncă mascate prin firme fantomă și facturi emise în RO e-Factura, potrivit Economedia.
Inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) au verificat o societate din domeniul construcțiilor și au constatat înregistrarea unor cheltuieli fictive aferente unor achiziții de forță de muncă de la patru firme cu „caracteristici specifice societăților de tip fantomă”, conform comunicatului ANAF citat de Agerpres.
În urma controlului, inspectorii au reținut următoarele elemente:
ANAF susține că, prin acest mecanism, compania s-ar fi sustras de la plata obligațiilor fiscale aferente veniturilor salariale ale personalului utilizat, ceea ce ar fi prejudiciat bugetul general consolidat cu aproximativ 8,7 milioane de lei.
DGAF anunță că va sesiza organele de urmărire penală competente pentru analizarea faptelor și stabilirea măsurilor legale. ANAF mai precizează că va continua acțiunile de identificare și combatere a schemelor de fraudă bazate pe societăți fantomă și circuite economice fictive.
Recomandate
Persoanele fizice identificate fiscal prin CNP scapă de obligativitatea RO e-Factura , potrivit unui amendament susținut de Ministerul Finanțelor și adoptat în Comisia de Buget-Finanțe din Camera Deputaților, care modifică OUG nr. 120/2021, relatează Economica . Măsura mută utilizarea sistemului în zona opțională pentru această categorie și introduce posibilitatea de radiere din registrele RO e-Factura pentru cei care nu mai au obligația sau nu mai doresc să folosească platforma. Amendamentul, preluat și susținut de toți membrii Comisiei, este prezentat de Ministerul Finanțelor ca o simplificare a regulilor de utilizare a sistemului și o reducere a birocrației pentru persoane fizice și anumite categorii de contribuabili. Cine este exceptat și ce se schimbă în practică Principalele modificări menționate vizează: eliminarea obligativității utilizării RO e-Factura pentru persoanele fizice care se identifică fiscal prin CNP; utilizarea rămâne opțională ; exceptarea agricultorilor persoane fizice care aplică regimul special pentru agricultori, pe motiv că folosesc deja carnete de comercializare care asigură trasabilitatea și includ informațiile obligatorii din factură; exceptarea institutelor și centrelor culturale ale altor state care activează în România în baza unor acorduri interguvernamentale, invocând dificultăți tehnice și administrative legate de lipsa unui cod de identificare fiscală; introducerea posibilității de radiere din registrele RO e-Factura pentru persoanele care nu mai au obligația sau nu mai doresc utilizarea sistemului. În plus, sunt exceptate de la obligația utilizării e-Factura și persoanele fizice care obțin venituri din drepturi de autor și din activități agricole, precum și institutele și centrele culturale străine care funcționează în România în baza unor acorduri interguvernamentale. De ce contează: reducerea obligațiilor pentru persoane fără activitate comercială Ministerul Finanțelor susține că schimbarea răspunde unor probleme semnalate de „multe categorii profesionale și de societatea civilă” și că digitalizarea trebuie să însemne simplificare, nu obligații disproporționate pentru persoane care „nu desfășoară activitate economică în sens comercial”. „Statul trebuie să fie ferm acolo unde există evaziune, dar rezonabil și predictibil cu oamenii care își declară corect veniturile”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare . Instituția mai arată că măsurile păstrează caracterul opțional al sistemului pentru cei care vor să îl folosească și mențin obiectivele de digitalizare, trasabilitate și combatere a evaziunii fiscale, în timp ce procesul de digitalizare fiscală și dezvoltarea sistemelor ANAF ar urma să continue. [...]
De la 1 iunie 2026, colaboratorii plătiți pe drepturi de autor vor trebui să emită e-Factura și să o transmită prin sistemul RO e-Factura, o schimbare care mută accentul de pe „plata pe bază de contract” pe o obligație administrativă cu termene și sancțiuni, potrivit HDSatelit . Măsura îi poate viza pe cei care obțin constant venituri din drepturi de autor ca activitate independentă – de la jurnaliști, scriitori și traducători până la artiști, fotografi, influenceri și creatori de conținut – inclusiv în situațiile în care sunt identificați fiscal prin CNP, nu prin CIF. Ce se schimbă, concret, în relația cu beneficiarul Schimbarea a fost introdusă prin OUG 89/2025 și amânată prin OG 6/2026 până la 1 iunie 2026. Dacă până acum plata se putea face pe baza contractului și a documentelor interne ale beneficiarului, de la această dată contractul nu mai este suficient pentru activitățile independente: prestatorul trebuie să emită factură electronică și să o trimită în sistemul administrat de ANAF. Cine intră sub obligație și cine nu Nu orice venit ocazional din drepturi de autor intră automat sub această regulă. Obligația vizează în principal persoanele care lucrează independent și constant; în termeni fiscali, acestea sunt „persoane impozabile”, chiar dacă nu au firmă sau PFA. Ministerul Finanțelor a explicat că, atunci când o persoană cedează drepturi de autor în mod independent și nu există o relație de tip angajat–angajator cu beneficiarul, operațiunea este tratată ca prestare de servicii. Pașii administrativi și termenele-limită Pentru a putea transmite facturi în RO e-Factura, cei vizați trebuie să: fie înregistrați în Spațiul Privat Virtual (SPV) ; se înscrie în Registrul RO e-Factura; folosească formularul 082. Pentru persoanele care desfășurau deja astfel de activități înainte de 1 iunie 2026, termenul de solicitare a înscrierii în registru este 26 mai 2026. Cei deja înscriși pot cere ieșirea temporară până la intrarea obligației în vigoare, iar ANAF trebuie să actualizeze procedura registrului. TVA și impozite: ce nu se schimbă, dar devine mai vizibil Emiterea facturii nu înseamnă automat TVA de plată. Rolul ei este de evidență a operațiunii economice și a veniturilor, inclusiv pentru a vedea dacă persoana se apropie sau depășește plafonul de scutire de TVA de 395.000 de lei pe an. Obligația de facturare rămâne valabilă și sub acest plafon. De asemenea, impozitarea veniturilor nu se modifică prin simpla emitere a facturii: impozitul pe venit și contribuțiile sociale rămân reglementate separat și se declară prin mecanismele fiscale deja folosite, inclusiv formularul 112, unde este cazul. În plus, factura poate conta și pentru venituri din alte state UE, unde intervin reguli precum taxarea inversă și raportările intracomunitare. Amenzi și riscuri pentru ambele părți Netransmiterea facturilor prin RO e-Factura poate atrage amenzi între 1.000 și 10.000 de lei, în funcție de situație și categoria contribuabilului. Termenul de transmitere este de cinci zile lucrătoare de la emitere. În paralel, firmele care primesc și înregistrează facturi care nu au fost transmise prin sistem riscă sancțiuni de 15% din valoarea facturii, ceea ce poate duce la presiune suplimentară asupra colaboratorilor să se conformeze procedural. [...]
ANAF pregătește închiderea magazinelor fizice din rețeaua proprie, pe motiv că vânzările nu justifică funcționarea lor , iar valorificarea bunurilor confiscate sau executate va rămâne, cel puțin în perioada următoare, concentrată pe licitațiile online, potrivit HotNews . Decizia are un impact operațional direct: Fiscul renunță atât la magazinele pe care le operează în mod direct, cât și la vânzarea de bunuri prin magazine partenere, unde colabora în regim de consignație. Informația a fost confirmată pentru Profit.ro de secretarul general adjunct al ANAF, Mironel Panțuroiu , care a invocat lipsa eficienței comerciale a rețelei. Ce se schimbă pentru valorificarea bunurilor În forma descrisă în material, ANAF își mută practic activitatea de vânzare către canalul digital, însă fără o extindere a funcționalităților în 2026: se închid magazinele fizice ale ANAF ; se oprește vânzarea prin magazine în consignație (parteneri externi); rămâne vânzarea online prin licitații , pe platforma deja lansată de Fisc. De ce nu apare, deocamdată, un „magazin online” cu preț fix ANAF a analizat un proiect de extindere a platformei online cu o secțiune de vânzare „la bucată”, cu preț fix și livrare prin curier. Potrivit aceleiași surse, această variantă nu va fi implementată cel puțin în acest an , inclusiv din cauza lipsei fondurilor necesare. La ce să se aștepte contribuabilii și cumpărătorii Pe termen scurt, opțiunile de cumpărare se restrâng la mecanismul de licitație online, fără alternativa unei achiziții directe la preț fix. Închiderea punctelor fizice și a consignațiilor sugerează o simplificare a operațiunilor ANAF, dar și o dependență mai mare de funcționarea platformei de licitații pentru valorificarea bunurilor. [...]
Bonificația de 3% la impozitul pe 2025 se acordă automat, dar doar firmelor fără restanțe , potrivit Digi24 , care relatează că Ministerul Finanțelor a pus în transparență decizională proiectul de ordin cu procedura de aplicare. Măsura, prevăzută în OUG 8/2026, vizează companiile care își plătesc la timp obligațiile și nu au datorii restante la stat. Bonificația se aplică atât plătitorilor de impozit pe profit (indiferent de sistemul de declarare și plată), cât și microîntreprinderilor, pentru obligațiile aferente anului fiscal 2025 sau unui an fiscal modificat care începe în 2025. Condițiile de eligibilitate: toate trebuie îndeplinite simultan Pentru a beneficia de reducerea de 3%, firmele trebuie, cumulativ, să respecte mai multe cerințe, conform proiectului de ordin: să aibă depuse toate declarațiile fiscale, conform vectorului fiscal; condiția este considerată îndeplinită și dacă, pentru anumite perioade, obligațiile au fost stabilite din oficiu de ANAF prin decizie; să fi achitat integral și la termen impozitul pe profit anual sau impozitul pe veniturile microîntreprinderilor aferent anului 2025; la momentul depunerii declarațiilor fiscale, să nu înregistreze alte obligații fiscale restante sau creanțe bugetare aflate în executare. Cum se acordă: ANAF face verificarea „din oficiu”, fără cerere Procedura prevede că ANAF acordă bonificația din oficiu, fără solicitări separate din partea companiilor. Compartimentele de evidență analitică pe plătitori identifică automat contribuabilii eligibili și întocmesc liste distincte pe categorii. Momentul verificărilor diferă în funcție de regimul fiscal: pentru impozitul pe profit: după termenul legal de depunere a declarației privind impozitul pe profit anual aferent anului 2025; pentru microîntreprinderi: după depunerea declarației aferente trimestrului IV din 2025. Listele generate din aplicația informatică a ANAF includ, între altele, denumirea firmei, codul fiscal, obligațiile declarate, sumele achitate și cuantumul bonificației calculate. Ce verifică ANAF, în plus, în funcție de categorie Pentru plătitorii de impozit pe profit, ANAF verifică și dacă există obligații privind impozitul minim pe cifra de afaceri și dacă acestea au fost stinse integral la termen. La microîntreprinderi, verificările vizează atât impozitul specific regimului micro, cât și eventuale obligații de impozit pe profit, în cazul firmelor care își schimbă regimul fiscal în cursul anului 2025. După verificări, organul fiscal emite „Decizia de acordare a bonificației de 3%”, care este comunicată contribuabilului și arhivată la dosarul fiscal. Notă: textul sursă furnizat este trunchiat la secțiunea privind calculul bonificației; detaliile complete de calcul nu apar în fragmentul disponibil. [...]
ANAF a intensificat controalele pe prețuri de transfer, iar verificările pe tranzacții intra-grup de peste 199,1 miliarde lei au dus la obligații fiscale suplimentare de circa 655 milioane lei , potrivit Economica . Miza pentru companii este una de reglementare și conformare: autoritatea fiscală indică explicit că țintește situațiile în care tranzacțiile cu afiliați pot diminua baza impozabilă în România sau pot genera pierderi fiscale nejustificate. În perioada iunie 2025 – mai 2026, ANAF a derulat controale fiscale axate pe prețurile de transfer (prețurile practicate între persoane afiliate), iar în intervalul iunie 2025 – aprilie 2026 au fost verificați 152 de contribuabili. Selecția a vizat, în general, societăți cu volume semnificative de tranzacții intra-grup, pierderi recurente sau profitabilitate redusă față de companii comparabile din aceeași industrie. Ce sume a stabilit ANAF și de unde vin ajustările Din obligațiile suplimentare de aproximativ 655 milioane lei stabilite în urma controalelor, peste 386 milioane lei reprezintă impozit pe profit. În plus, ajustările de prețuri de transfer au generat separat aproximativ 179 milioane lei impozit pe profit suplimentar, adică aproape 46% din totalul impozitului pe profit suplimentar stabilit în urma verificărilor. La nivelul bazei impozabile, ANAF arată că aceasta a fost majorată cu peste 3,38 miliarde lei, din care aproximativ 2,21 miliarde lei provin direct din ajustări de prețuri de transfer. Valoarea totală a ajustărilor efectuate în cadrul controalelor fiscale a fost de aproximativ 2,27 miliarde lei. Controalele au influențat și pierderile fiscale declarate: pierderile fiscale ale societăților verificate au fost reduse cu aproximativ 1,79 miliarde lei, dintre care aproape 886 milioane lei provin din ajustări de prețuri de transfer. Ce au urmărit inspectorii în controalele pe tranzacții intra-grup ANAF precizează că verificările au analizat structura, valoarea și natura tranzacțiilor derulate atât cu persoane afiliate, cât și cu persoane independente, pentru a evalua impactul tranzacțiilor intra-grup asupra rezultatului fiscal. Printre elementele verificate s-au numărat: justificarea economică a tranzacțiilor; documentarea serviciilor intra-grup achiziționate; profilul funcțional al companiilor (funcții, active, riscuri); structura bazei de cost și a veniturilor aferente tranzacțiilor; nivelul marjelor de profitabilitate aplicate asupra bazei de cost; politicile de alocare și refacturare a costurilor; coerența dintre documentația de prețuri de transfer și conduita efectivă a părților. În mai multe cazuri, inspectorii au constatat costuri semnificative din tranzacții intra-grup fără justificare economică suficientă sau fără documente suport clare privind serviciile, beneficiul economic ori necesitatea lor pentru activitatea din România. Contestații: cât s-a confirmat din deciziile ANAF O parte importantă a rezultatelor a fost menținută și în procedurile administrative de contestare. Valoarea totală a impozitului pe profit contestat a fost de aproximativ 324 milioane lei, din care peste 141 milioane lei au vizat ajustări de prețuri de transfer. Din totalul sumelor contestate, aproximativ 193 milioane lei (aproape 60%) au fost respinse, iar valoarea sumelor admise a fost de aproximativ 260.000 lei. ANAF interpretează aceste rezultate ca un indiciu că selecția contribuabililor a fost susținută de analiza de risc și că constatările au avut bază în documentele și datele analizate. Unde s-au concentrat cele mai mari ajustări Ajustările sunt concentrate la un număr restrâns de contribuabili: primele 15 companii analizate reprezintă aproximativ 64% din valoarea totală a ajustărilor, iar primele 10 companii cumulează aproximativ 60%. Sectoarele în care au fost identificate cele mai importante ajustări includ: producția și distribuția de componente auto; producția și distribuția de produse petroliere; producția industrială de echipamente și componente mecanice; industria textilă; sectorul imobiliar; servicii de transport. Ce transmite ANAF companiilor ANAF susține că obiectivul controalelor nu este sancționarea tranzacțiilor intra-grup în sine, ci identificarea situațiilor în care acestea sunt folosite pentru diminuarea bazei impozabile din România sau pentru înregistrarea nejustificată de pierderi fiscale. Recomandarea către contribuabili este documentarea „completă și contemporană” a tranzacțiilor intra-grup și alinierea politicilor de prețuri de transfer la realitatea economică și operațională, pentru reducerea riscurilor fiscale și creșterea conformării voluntare. [...]
Un control al ANAF a descoperit un prejudiciu de 8,8 milioane de lei din TVA potrivit Agenției Naționale de Administrare Fiscală , după ce inspectorii antifraudă au finalizat verificările la o societate din județul Prahova care desfășura activități în domeniul comerțului cu autoturisme second-hand. Conform comunicatului instituției, cazul a fost identificat în urma monitorizării transporturilor de mărfuri prin sistemul Ro eTransport, unde au fost observate indicii privind existența unui risc fiscal semnificativ. În urma controlului, Direcția Generală Antifraudă Fiscală a stabilit că firma verificată a achiziționat din alte state membre ale Uniunii Europene un număr de 435 de autoturisme, cu o valoare cumulată de peste 40 de milioane de lei. Ulterior, vehiculele au fost revândute către persoane fizice și companii fără aplicarea corectă a regimului de TVA prevăzut de legislația fiscală pentru astfel de tranzacții. Inspectorii susțin că societatea ar fi utilizat în mod deliberat un regim fiscal necorespunzător pentru a obține un avantaj comercial și fiscal în raport cu concurența. Principalele constatări ale controlului: prejudiciu estimat la 8,8 milioane de lei reprezentând TVA; 435 de autoturisme achiziționate intracomunitar; valoarea tranzacțiilor a depășit 40 de milioane de lei; 60 de autoturisme au fost vândute cu încasarea contravalorii în numerar, cu încălcarea normelor de disciplină financiară; amendă contravențională de 1.226.863 de lei aplicată societății. ANAF mai precizează că există suspiciuni rezonabile potrivit cărora administratorul de drept al societății ar fi fost coordonat de persoane implicate anterior în scheme similare de fraudă fiscală. În acest context, inspectorii au constatat elemente care pot indica săvârșirea unor infracțiuni în domeniul financiar-fiscal, motiv pentru care cazul urmează să fie înaintat organelor de urmărire penală competente. Instituția atrage atenția că astfel de practici afectează piața autoturismelor second-hand prin distorsionarea concurenței și prin dezavantajarea comercianților care respectă obligațiile fiscale. ANAF subliniază că nedeclararea taxelor și impozitelor poate atrage consecințe administrative, contravenționale și penale și reafirmă importanța respectării legislației fiscale pentru menținerea unui mediu economic echitabil. [...]
